HEPATOCIT, s. n. / hepatocyte, s. m. / hepatocyte. [Cjr. hepar, – atos = ficat; kytos = cduicL Celula parenchimului hepatic. Este voluminoasa, de forma poliedrica (25-30 um) si asigura functiile exocrina si endocrina ale ficatului. H. prezinta doua fete opuse In raport cu capilarele sinusoide, iar fetele acolate Intre ele delimiteaza canaliculele biliare, conducte fine fara perete propriu. Sin.: celula hepatica.
