ALCOOLEMIE, s. f.’ / alcoolemie, s. T. / alcohol(a)emia. [Ar. al- cohol sail o7 koh’l – sufitil, pdtrunzdtor; gr. haima, -alos = sangt. Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. Determinarea sa are importanta medicolegala. Toleranta indivi- duala este extrem de variabila. Intre 1 si 2,5 g%ci produce euforie si excitatie; de la 2,5 g%o se instaleaza o stare de narcoza, iar catre 4-5 g%o apare coma. Responsabilitatea penala (delict, accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.
