FISURA, s. f. / fissure, s. f. / fissure. NA: fissura, sulcus. [Lat. fissura = fanta, crapatura, de [a findere = a despii-a.] Fanta foarte Ingusta de forma alungita (f. normala) sau mica pierdere de substanta, superficiala si de forma alungita (f. patologica). F. normals sunt de regula anatomice. Ex.: f. calcarina (NA: sulcus calcarinus), de pe fata mediala a lobului occipital al creierului, sau f. parieto-occipitala (NA: sulcus parietooccipi-talis), sant care separa lobii parietal si occipital ai emisferei occipitale.
