EXTENSIE, s. f. / extension, s. f. / extension. [Lot. exten-sio, – onis =wtindere, de ia extendere = a intinde (ex =in afara; tendere =o. intinde).] 1) Sin. cu convergenta – 1 (v.) 2) Miscare voluntara constand In deschiderea unghiului pe care Tl fac doua segmente articulate ale unui membru, aces-tea sitruandu-se dupa miscare In acelasi ax. Ex.: e., ante-bratului fata de brat. Ant.: flexie.
