ESOTROPIE, s. f. / esotropie, s. f. / esotropia. {Cjr. eso = itiduntru; trope = wtoarcere, de [a trepein = a mtoarce.] *Strabism convergent. Poate fi secundar unei paralizii, poate aparea In cursul procesului de *acomodare sau fara relatie cu acesta. V. si esoforie, exotropie, heteroforie.
