ERUCTATIE, s. f. / eructation, s. f., renvoi , s. m. / eructation, belching. [Lot. eructatio, -onis =reva.rsa.re, vomitore, de [a eructare =ff revarsa, a vomita.} Emisie Insotita de zgo-mot, la nivel bucal, a unei cantitati de gaz care provine din stomac. E. este de obicei involuntara. Pop.: ragaiala.
