ENDOSCOP, s. n. / endoscope, s. m. / endoscope. [^r. endon =wduntru; skopos =oflSt.rva.tOTi d.t la skopein = a vedea, a e^onwia] Instrument utilizat pentru examenul vizual direct al cavitatilor profunde din organism, In scop diagnostic sau terapeutic. Este prevazut cu un sistem optic ce permite iluminarea organului de investigat. Exista diverse tipuri de e., adaptate utilizarii si denumite, In general, In functie de organul explorat. Ex.: laringoscop, bronhoscop, cistoscop etc. Utilizarea fibrelor de sticia a revolutionat calitatile e. V. si fibroscop.
