ELECTROD, s. m. / electrode, a. f. / electrode. [Cjr. eiek-tron = c-hihiwibw, corp can se. eCectrizeaz.d prin frecare; hodos = cole, drum.] Conductor electric de ordinul I (metal) sau an- samblu care include un conductor de ordinul II (solutie electro- litica) – e. impolanzabil – conectat la un circuit electric si care, In domeniile medicale, se aplica pe o parte din organism: 1) fie pentru a culege curenti electrici produsi In organism; 2) fie pentru un tratament electric. Un e. activ sau explorator este acela care culege curentui electric; exists metode sau *deri-vatii cu doi e. activi (bipolare) si cu un singur e. activ (deri-vatii monopolare).
