DONOR, s. m. sau f. / donneur, s. m. ou f. / donor. [Lat. donare =a darui, de [a donum = dar] 1) Un organismale carui tesuturi vii pot fi utilizate la un alt organism (prin trans-fuzie sanguina, transplante de organe). 2) Substanta care ofera o particula altei substante (acceptor). Ex.: d. de hidrogen.