DISPERSIE, s. f. / dispersion, s. f. / dispersion. [Lot. dis-persio, -onis = imprOftim, de la dispergere = a rasp&ndi, a tmprdftia.} 1) Sistem compus din doua sau mai multe faze, In care una (faza dispersata) este fin divizata In cealalta (faza dispersanta). Se disting mai multe tipuri de d., urmatoarele trei reprezentand tipurile de baza: a) „suspensii; b) *solutii co-loidale; c) „aerosoli. 2) Descompunerea luminii albe, printr-o prisma sau o retea, In radiatiile monocromatice componente. 3) Termen statistic general, caracterizand gradul de fluctuate In jurul mediei a unei populatii de valori. V. si varianta, deviatie standard.
