DIGINIE, s. f. / digynie, s. f. / digyny. [Cjr. dis = de doua ori; gyne, gynaikos = femeie.} Prezenta a doua ‘ovocite sau a unui ovocit si a celui de-al doilea globul polar al sau In cursul procesului de *fecundatie, devenind astfel posibila o ‘triploidie. V. si diandrie.
