DENTINA, s. f. / dentine, s. f. / dentin, dentine. [Lat. dens, -ntis = dinte; -ina.[ Tesut dentar dur, de culoare alb-galbuie, care formeaza masa principala a dintelui, delimitand spre interior camera pulpara si fiind acoperit la exterior cu *smalt In portiunea coroanei dentare si cu ‘cement In portiunea radadnii dintelui. Este alcatuita dintr-o matrice organica pe care se de-pun saruri minerale (65-70%), care formeaza cristate de *hidro-xiapatita. Sin.: ivoriu.