CRANIU, s. n. / crane, s. m. / skull. NA: cranium, pi. crania. [Lat. Tmdievaia cranium, din gr. kranion = craniu.} An-samblul oaselor care formeaza scheletui capului. El cuprinde doua parti: *c, cerebral si c. facial. 1) C. cerebral reprezinta In- velisul osos masiv al creierului si al organelor auditive, consti- tuind c. propriu-zis. Este format din opt oase: occipital, doua temporale, doua parietale si unul frontal (care formeaza bolta craniana), etmoidul si sfenoidul (care formeaza partea infe-rioara, aplatizata neregulat sau baza c.). Sin.: cutie craniana, neurocraniu. 2) C. facial este un masiv osos plasat In partea anterioara a bazei c., cuprinzand oasele care Inconjura orga-nele vizuale, cavitatile nazale si bucale si care servesc la in-sertia a numerosi muschi. Este constituit din 13 oase, unul sin-gur impar, median: vomerul. Celelalte sunt pare si simetrice: maxilare, oase ungveale, palatine, cornete inferioare, oase pro- prii nasului si oase malare. Sin.: masiv facial osos, viscero- craniu. V. si tab. anat. – oase.
