CITOTAXIE, s. f. / cytotaxie, s. f. / cytotaxis, cytotaxia [Qr. kvtos =ctiuid; taxis = ordonare., aranjare, de la tattein = a. ordiina., a aranja,} Proprietate pe care o poseda anumite celule din organism (Indeosebi polinuclearele) de a fi atrase sau respinse de un factor de stimulare, de obicei un agent chi-mic. V. chimiotaxie.
