CIRCUMCIZIE, s. f. / circoncision, s. f. / circumcision. [Lot. circumcisio, -onis = circumciz.ie, de la circumcidere = a. tola inprejur (circum = imprejur; caedere = a t6ia).} Excizia preputului, partial sau In totalitate. Se practica ritual la israeliti si musulmani sau In scopuri terapeutice, Indeosebi In ‘fimoza. Sin.: peritomie, postectomie, posteotomie.
