CIBRID

0
6

CIBRID, s. m. / cybride, s. m. / cybrid. [‘EngL abrw. cell + hybrid, din [at. cel la = c.dmarti, hybrida ==metis, cu. sange amestecat, din gr. hybris = vwienfa, viol, dt [a hyper = mai muk, peste.] Hibrid citoplasmatic obtinut prin fuzionarea proto-plastelor. Un cibrid contine informatia genetica citoplasmatica si nucleara a doua celuie parentale.