CHIST, s. n. / kyste, s. m. / cyst. [Cfr. kystis = sac, vezicd.] 1) Formatiune anormala de forma unui sac sau a unei cavitati Inchise, ca*e nu comunica cu exteriorul, este captusita cu un epiteliu si confine o substanta lichida, moale, mai rar solida, iar uneori gaz. Peretele c. nu are legaturi vasculare cu conti-nutul. Formatiunile chistice sunt de o mare diversitate si pot fi localizate In diferite regiuni ale corpului uman. 0 serie de c. sunt congenitale, determinate de o dezvoltare embrionara anormala, ex.: *c. dermoid. Altele contin celule tumorale care secreta mucus sau diferite substante, C. prin retentie apar consecutiv blocarii canalelor de excretie ale unor glande, ex.: *c. sebaceu. Alteori, c. se formeaza ca urmare a dezvoltarii parazitilor In organism, ex.: *c. hidatic. C. se pot produce, de asemenea, la nivelul maxilarelor: *c. dentar, *c. dentifer, *c. dentiger. 2) Stadiu latent (dormant) In ciclul unor protozoare parazite ale tractusului digestiv, Indeosebi Giardia lamblia. C. protejeaza parazitii Tmpotriva conditiilor nefavorabile din tubul digestiv. Acestia sunt eliminati sub forma chistica prin materi-ile fecale si, In continuare, infesteaza alte gazde. 3) Structura patologica reprezentand Invelisul unei Intregi colectii de larve ale unui vierme parazit, de ex.: *c. hidatic.
