CAROTENOID, adj. / caroteno’ide, adj. / carotenoid. [Lot. carota, din gr. karoton =morcov; gr. eidos = forma.] Refe- ritor la substantele care contin *caroten. CAROTIDA, s. f. / carotide, s. f. / carotid. [Cfr. karos =>sonn profurd, dwarcct compresiunea arterdor carotide. antre.ne.aza o pie.rde.re de. conftie.nf.0.] V. tab. anat. – artere.
