BISMUT, s. n. / bismuth, s. m. / bismuth. [Lat. aCcfiimiftifor bisemutum, din germ. Wismuth, cuvdnt din ‘Erzge.Ciirge (Sapnia), unde. acest metal a fast prima oard e^pioatat.} ElementuI chimic nr. 83, simbol Bi, cu greutatea atomica 208,980 si densitatea 9,8 g/cm . Se gaseste m natura In stare pura, dar Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina), de unde este extras. 0 serie de saruri insolubile de b. sunt utilizate In terapeutica In calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate.
