BAZIN, s. n. / bassin, s. m. / pelvis. NA: pelvis. [Lat. pop. baccinus, de ia haccus = recipient.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului, care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior, continuate, bilateral, de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). In relatie cu marimea cavitatilor delimitate, se deosebesc marele b. (superior), continuat cu micul b. (inferior), separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu, liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. Sin.: pelvis. V. si tab. anat. – oase.
