BARIU, s. n. / baryum, s. m. / barium. [‘Denumire. propusa de ‘Davy in 1808 de [a gr. barys = greu, din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. 56, cu greutatea atomica 137,34 si densitatea 3,75 g/cm , apartinand metalelor alcalino- pamantoase. SulfatuI de b., substanta sub forma de pulbere alba, insolubila In apa, este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. V. si tranzit baritat.
