ZINC, s. n. / zinc, s. m. / zinc. [Cferm. Zink, de [a. Zinken = dinte de furcd (aCmie [a. forma metaCului atunci cdnd use din cuptor).} ElementuI nr. 30, cu simbolul Zn si greutatea atomica 65,37. Z. este un metal care formeaza compusi complecsi cu unele substante organice. Oligoelement, se afla in organismintr- o cantitate de 1,4-2,3 g. Z. exercita un rol de coenzima in cazul a numeroase enzime. Astfel el intensifica activitatea unor enzime (alcooldehidrogenaza) sau hormoni (insulina) si inhiba actiunea altor enzime (anhidraza carbonica). Carenta de z. se asociaza cu *acrodermatita enteropatica, tulburari de crestere si sensibilitate anormala la infectii. Ingerate cronic sarurile sale sunt adesea toxice. CarbonatuI, clorura si hidro-xidul de z. au efect astringent si protector. V. tab. const. biochim.
