VESTIBUL, s. n. / vestibule, s. m. / vestibule. NA: vestibu-lum, pi. vestibula. [Lat. vestihulum = intrare..] Spatiu la intrarea Tntr- o cavitate sau un canal: 1) V. bucal (NA: vestibu-lum oris), portiune periferica a cavitatii bucale cuprinsa Tntre arcadele dentare, pe de o parte, buze si obraji pe de alta parte. 2) V. urechii interne (NA: vestibulum auris}, cavitate medie a labirintului urechii interne, comportand un v. osos, situat intre *cohlee (anterior) si *canalele semicirculare (superior si posterior), si un v. membranos, continut Tnv. osos si format din doua vezicule, *utricula si *sacula, Tmpreuna cu canalele semicirculare. 3) V. vulvei (NA: vestibulum vaginae), depresiune mediana a vulvei, Tn fundul careia se deschid ure- tra si vaginul si care este limitata lateral prin fata interna a buzelor mici.
