VACCINARE, s. f. / vaccination, s. f. / vaccination. [1^. eti- mdogia termenuiui vaccin.] Metoda de preventie a anumitor boli microbiene, virale sau parazitare avand ca scop deter-minarea unei imunitati active prin introducerea Tn organism (pe cale orala, parenterala sau prin scarificare) a unor preparate denumite *vaccinuri. Programul largit, stabilit de QMS, vizeaza protejarea Tmpotriva a sase boli transmisibile: tusea convul-siva, difteria, poliomielita, rujeola, tetanosul si tuberculoza. Fiecare tara Tsi are propria legislatie Tn ceea ce priveste v. obligatorii; concomitent, OMS ofera o metodologie stiintifica pentru toate tarile.
