TROPISM, s. n. / tropisme, s. m. / tropism. [l^r. (rope = mtoarcere, de (a trepein = a mtoarce; -ism.} Miscare de ori- entare, fa-a deplasare, la unele plante sau animale, ca raspuns la stimuli din mediul Inconjurator. Orientarea, cu una din parti, In directia stimulului este denumita t. pozitiv, iar Tn directie opusa, (. negativ. T. se observa Indeosebi la plante, dar este caracteristic si animalelor care traiesc Tn colonii, ancorate pe un substrat. T. sunt dasificate Tn functie de stimul. Ex.: barotro-pism (determinat de presiune), galvanotropismsi magnetotro-pism(de stimuli electrid sau magnetid), fototropism (de lumina) etc. V. taxie.
