TRITANOMALIE, s. f. / tritanomalie, s. f. / tritanomaly. [Gr. tritos = al treuea; [at; gr. anomalia = mregu[antate, din (at. anomalus, gr. anomos = neregulat (gr. a – priv.; nomos = obicsi aiiand forfa. de (ege).} Anomalie congenitala a simtului cromatic, manifestata prin defidenta partiala a perceperii culorii albastre. V. si tritanopie. TR1TANOPIE, s. f. / tritanopie, s. f. / tritanopia. [Cjr. tritos = at treuea; an – priv.; ops, opos =vedere, vaz,.} Absenta perceperii culorii albastre. Sin.: tritanopsie. V. si tritanomalie.
