TRAHELOPEXIE, s. f. / trachelopexie, s. f. / trachelopexy. [Qr. trakhelos = gat; pexis =fb(Wt.} Tehnica chirurgicala prin care *colu[ uterin este fixat la una din formatiunile anatomice adiacente, pentru evitarea producerii *prolapsului. Ex.: t. liga- mentara, dupa histerectomie subtotals, la nivelul ligamentelor rotunde saual ligamentelor largi. V. si cervicopexie.
