TONIC, adj., s. n. / tonique, adj., s. m. / tonic. [Qr. tonikos = intoritor.] 1) Care restaureaza „tonusul normal, Tndeosebi eel psihic. 2) Cu referire la tonusul muscular. 3) Despre un remediu, un medicament care are proprietatea de a restabili tonusul normal al tesuturilor, de a revigora organismul.
