TEST, s. n. / test, s. m. / test. {‘EngC. l est = e^amen, proba, din fr. veche test = i)as de pamant utilizat de afcHimifti, de. [a [at. teslum = capac de [ut ars.} 1) Metoda de determinare a prezentei sau/si a naturii unei substante. 2) Examen diagnostic bazat pe aparitia sau absenta unui fenomen chimic (ex.: coloratia unui lichid), biologic (ex.: eritem cutanat sau edem), fiziologic (ex.: miscare reflexa) dupa aplicarea unui anu-mit procedeu, administrarea unei substante sau actiunea unui stimul. 3) Proba de evaluare a aptitudinilor generale ale unui subiect, sau de investigare a personalitatii. 4) Procedeu statistic prin intermediul caruia date si observatii obtinute pe cazuri izolate sau Tndeosebi pe unui sau mai multe loturi selectionate dintr-o populatie pot fi validate sau respinse. Uneori, pe baza legilor de probabilitate, pot fi acceptate sau infirmate diferite ipoteze. Sub influenta terminologiei engl. si prin extensie, Tn prezent termenul t. este utilizat adesea ca sin. cu proba, metoda, reactie. Teste cu denumire comuna
