TEORIA GENERALA A SISTEMELOR / theorie generale des systemes / general systems theory. T. elaborata de biologul L. von Bertalanffy, conform careia Tn natura nu exista obiecte izolate, ci asoderi ale acestora, aflate in interactiune. Prin inte- grarea unui anumit numar de obiecte (elemente) Tntr-un sis-tem apar proprietati noi, care sunt caracteristice numai sistemului respectiv si nu componentelor izolate. T. g. a s. a avut un impact deosebit In toate stiintele, deoarece Tn conditiile In care Tn cercetare domina tendinta analitica, permite sinteza unor date aparent disparate. Au fost identificate o serie de caracteristici generale comune sistemelor nevii si biosistemelor, precum si o serie de particularitati ale acestora din urma. T. g. a s. deschide si calea analizei cantitative, inclusiv In cazul unor sisteme biologice, dar adoptarea analizei sistemice s-a concretizat Tndeosebi Tn domeniul sistemelor tehnice.
