TARA, s. f. / tare, s. f. / defect, deficiency. [It. tara = tara, din or. tarh = dewntare, de. [a taraha = a arunca, a sustrage; sensiii de „defect” datewa. din sec. XV Stare sau maladie care poate determina diminuarea rezistentei organismului pentru o afectiune ulterioara sau o tulburare a functiilor fiziologice.
