SUBLIMARE, s. f. / sublimation, s. f. / subl imation. [Lat. sub- limare =a ridk-a in sus, a Inalfa.} 1) Tn fizica, schimbarea starii de agregare a unei substante care consta Tn trecerea dfrecta din stare solida Tn stare gazoasa. 2) Termen introdus de Freud, care desemneaza un mecanism prin care impulsurile primare instinctuale responsabile de conflicte interioare sunt transformate si orientate catre scopuri sociale elevate.
