SINDROM DE DECORTICARE / s. de decortication / cerebral de- cortication s. S. observat Tn cursul traumatismelor cranio- cerebrale grave, cu leziuni Tntinse ale substantei albe. Se ca- racterizeaza prin tulburari de perceptie (absenta raspunsului la un ordin scris sau verbal, absenta frecventa a *reflexului de clipire, care poate reapare ulterior, diminuarea sau chiar absenta reactiilor de orientare), reactivitate exagerata la durere (*hiperpatie) Tnsotita de reactivitate vegetativa intensa si de tul- burari ale tonusului muscular („rigiditate de decorticare, cu membrele superioare Tn tripla flexie si membrele inferioare Tn extensie, *semn Babinski bilateral, rotatie laterala a capului) care antreneaza accentuarea flexiei membrului superior he-terolateral si extensia membrului inferior homolateral.
