RONCUS, s. n. / rhonchus, s. m. / rhoncus, pi. rhonchi. [Lot. rhonchus = sfoTait.} 1) Ral bronsic gros sau respiratie sforaitoare la un bolnavcu secretii abundente pe caile respi- ratorii superioare. 2) Zgomot asemanator cu o sforaitura pro-dus Tnparalizia *valului palatin.
