REFLEXOTERAPIE, s. f. / reflexotherapie, s. f. / reflexothe- rapy. [Lat. reflexus, de. [a reflectere = a rasfrange., a mtoarce. mapoi (retro = mapoi; flectere = a mdoi); gr. therapeia = tratame-nt, de. la therapeuein =a uyriji.] Metoda de trata- ment care apartine „medicinei alternative si consfa Tn actiunea de la distanta asupra unei leziuni prin intermediul unei cai reflexe. Reactiile reflexe pot fi declansate prin diverse pro-cedee: cauterizare, excitare mecanica sau electrica, anestezie locala etc.
