PROMONTORIU, s. n. / promontoire, s. m. / promontory. NA: promontorium. [Lot. promontorium =v&rf de. munte.} Marginea anterioara a corpului primei vertebre sacrate, situata la varful unghiului sacrovertebral anterior.
PROMONTORIU, s. n. / promontoire, s. m. / promontory. NA: promontorium. [Lot. promontorium =v&rf de. munte.} Marginea anterioara a corpului primei vertebre sacrate, situata la varful unghiului sacrovertebral anterior.
