PALPITATIE, s. f. / palpitation, s. f. / palpitation. [Lat. pal- pitatio, -onis = palpitafie, de. la palpitare = a se. z6att.] Perceperea suparatoare a batailor inimii de catre un subject, fie printr-o intensitate neobisnuita, fie Intr-un ritm neregulat Cauzele sunt mai ales extracardiace (nevroze, hipertiroidism, unele afectiuni digestive etc.).