ORGANOLEPTIC

0
10

ORGANOLEPTIC, adj. / organoleptique, adj. / organoleptic. [Lat. organum, gr. organon = instrument, masind, parte. a corpului inde.pCw.ind o fu.tic.fie. precisa; gr. leptikos = care fi- ?(e.aza.] Care este capabil sa determine senzatii la nivelul receptorilor senzoriali. Ex.: proprietatile o. ale unui aliment.