NEOCEREBEL, s. n. / neocerebellum, s. m. / neocerebel-lum. NA: neocerebel lum. [yr. neos =nou; [at. cerebellum = creier mic.] Partea cea mai recenta filogenetic a „cerebelu-lui, alcatuita din lobii laterali si „nucleii dentati. N. intervine in controlul motridtatii voluntare (In special In reglarea gesticu- latiei) si al miscarilor automate.