MUTISM, s. n. / mutisme, s. m. / mutism. Lat. mutus = tdcut, mut; -ism.] Tulburare psihica manifestata prin tacere In cazul unor subiecti care nu prezinta leziuni organice plauzi-bile sa afecteze *fonatia. M. poate aparea In starile delirante (Indeosebi In *delirul de persecute), In accesele melancolice, In ‘schizofrenie sau In crizele isterice. Uneori m. este simu-lat. In unele cazuri se impune diferentierea sa de *afazia Broca.
