MORTIFICARE, s. f. / mortification, s. f. / mortification. [Lat. mortificare = a face sa moara ceva, de [a mors, -rtis = moarte; ficare, derivat de la facere =fl face.} Pierderea functiilor unui tesut sau organ (*necroza) din cauza unui pro ces septic sau ca urmare a Intreruperii irigatiei sanguine si teritoriul respectiv. M. pulpara, necroza pulpei dentare.
