MATURITATE, s. f. / maturit6, s. f. / maturity. [Lat. matu-ritas, – atis =coacere, maturate., de- la maturare – o coace. fi maturus = copt, matur.] 1) Stare care corespunde apogeului evolutiv al unei structuri. Ex.: eritrocit matur, ajuns la m. 2) Termenul este folosit In limbajul curent ca sinonim pentru varsta adulta (cu referire, deopotriva, la varsta fizica si la cea psihologica).
