MERCILON


Substanta activa: COMBINATII (DESOGESTRELUM+ETINILESTRADIOLUM)
Clasa ATC: G03AA09
Forma farmaceutica: COMPR.
Prescriptie: P6L
Tip ambalaj: Cutie x 1 blist. Al/PVC x 21 compr.
Producator: ORGANON (IRELAND) LTD. - IRLANDA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
3. FORMA FARMACEUTICĂ
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
4.2 Doze şi mod de administrare
1. Utilizarea comprimatelor nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile.
2. Este necesară utilizarea neîntreruptă timp de 7 zile a comprimatelor pentru a obţine supresia
1. Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat omis de îndată ce îşi aminteşte, chiar dacă acest
2. Femeii poate de asemenea să i se recomande întreruperea utilizării de comprimate din blisterul
4.3 Contraindicaţii
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
1. Tulburări circulatorii
2. Tumori
3. Alte afecţiuni
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
4.8 Reacţii adverse
1. Toate RA sunt enumerate pe
4.9 Supradozaj
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
5.3 Date preclinice de siguranţă
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
6.2 Incompatibilităţi
6.3 Perioada de valabilitate
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Mercilon 0,150 mg/0,020 mg comprimate



2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine desogestrel 0,150 mg şi etinilestradiol 0,020 mg.

Excipient cu efect cunoscut: lactoză < 80 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.



3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat.

Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare albă cu diametrul de 6 mm. Ele sunt marcate cu „TR”
deasupra unui „4” pe una dintre feţe şi cu „ORGANON*” pe cealaltă faţă.



4. DATE CLINICE


4.1 Indicaţii terapeutice

Contracepţie.

Decizia de a prescrie Mercilon trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali fiecărei femei, în
special cei pentru tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie aTEV în cazul
administrării Mercilon comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).


4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Trebuie administrat câte un comprimat în fiecare zi, timp de 21 de zile consecutive. Fiecare dintre
blisterele următoare va fi început după un interval de timp de 7 zile în care nu se administrează
comprimate, perioadă în care apare, de obicei, o sângerare de întrerupere. De regulă, aceasta începe în
ziua 2-3 după ce a fost administrat ultimul comprimat și este posibil să nu înceteze înainte de
începerea următorului blister.

Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea desogestrelului la adolescente cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu
sunt disponibile date.
2

Mod de administrare

Administrare orală.

Cum să utilizați Mercilon

Comprimatele trebuie luate în fiecare zi, în ordinea recomandată pe blister, aproximativ la aceeaşi oră,
cu lichid în cantitatea necesară.

Cum să inițiați administrarea Mercilon

Fără utilizare anterioră de contraceptive hormonale (în ultima lună)
Utilizarea comprimatelor trebuie să înceapă în ziua 1 a ciclului natural al femeii (adică prima zi a
sângerării menstruale). Se poate începe şi în zilele 2-5, dar se recomandă utilizarea în plus a unei
metode de tip barieră în timpul primului ciclu, pentru primele 7 zile de utilizare a comprimatelor.

Trecerea de la un contraceptiv hormonal combinat (contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal
sau plasture transdermic)
Femeia trebuie să înceapă utilizarea de Mercilon de preferat în ziua după ultimul comprimat activ
(ultimul comprimat care conţine substanţele active) din CHC său anterior, dar cel mai târziu în ziua
următoare după intervalul obişnuit fără comprimate sau cu placebo din tratamentul său anterior cu
CHC. În cazul utilizării de inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea
de Mercilon de preferat, în ziua îndepărtării, dar cel mai târziu în momentul când ar fi fost timpul
pentru o nouă aplicare.

Dacă femeia a folosit o metodă contraceptivă continuă şi corectă şi dacă este absolut sigură că nu este
însărcinată poate schimba contraceptivul hormonal în orice zi a ciclului.

Perioada în care nu foloseşte niciun contraceptiv hormonal, nu trebuie să depăşească perioada de timp
recomandată.

Este posibil ca nu toate metodele contraceptive (plasture transdermic, inel vaginal) să fie
comercializate în ţările din UE.

Trecerea de la o metodă pe bază doar de progestogen (minicomprimat,soluţie injectabilă, implant)
sau de la un dispozitiv intrauterin cu eliberare de progestogen(DIU)
Femeia poate trece în orice zi de la minicomprimat (de la un implant sau de la un DIU în ziua
îndepărtării sale, de la o formă injectabilă la momentul în care ar fi trebuit făcută următoarea injecţie),
dar în toate aceste cazuri, trebuie să i se recomande utilizarea suplimentară a unei metode de tip
barieră în primele 7 zile de utilizare a comprimatelor.

După avortul de prim trimestru
Femeia poate începe imediat administrarea. Dacă face astfel, nu mai are nevoie de măsuri
contraceptive suplimentare.

După naştere sau avort de al doilea trimestru
Pentru femeile care alăptează a se vedea pct. 4.6.

Femeilor trebuie să li se recomande să înceapă utilzarea comprimatelor în zilele 21-28 după naştere
sau după un avort de al doilea trimestru. Dacă utilizarea începe mai târziu, femeii trebuie să i se
recomande utilizarea suplimentară a unei metode de barieră în primele 7 zile de utilizare. Cu toate
acestea, dacă a avut loc deja un contact sexual, trebuie exclusă prezenţa unei sarcini, înainte de a
începe efectiv utilizarea de CHC sau femeia trebuie să aştepte
prima sa menstruaţie.
3
Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise

Dacă utilizatoarea a întârziat cu mai puţin de 12 ore utilizarea oricăruia dintre comprimate, protecţia
contraceptivă nu s-a redus. Femeia trebuie să ia comprimatul cât mai curând posibil după ce îşi
aminteşte şi trebuie să ia următoarele comprimate la momentul lor obişnuit.

Dacă a întârziat cu mai mult de 12 ore utilizarea oricăruia dintre comprimate protecţia contraceptivă
poate fi redusă. Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise se poate ghida după următoarele
două reguli de bază:


1. Utilizarea comprimatelor nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile.

2. Este necesară utilizarea neîntreruptă timp de 7 zile a comprimatelor pentru a obţine supresia
adecvată a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.

De aceea, în practica de zi cu zi pot fi făcute următoarele recomandări :

 Săptămâna 1
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat omis de îndată ce îşi aminteşte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ea va continua apoi să îşi ia comprimatele la
momentul obişnuit. În plus, în următoarele 7 zile trebuie utilizată o metodă de tip barieră, ca de
exemplu un prezervativ. Dacă a avut loc contactul sexual în ultimele 7 zile, trebuie luată în considerare
posibilitatea existenţei unei sarcini. Cu cât se omit mai multe comprimate şi cu cât sunt mai aproape de
intervalul normal în care nu se iau comprimate, cu atât este mai mare riscul de sarcină.

 Săptămâna 2
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat omis de îndată ce îşi aminteşte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ea va continua apoi să îşi ia comprimatele la
momentul obişnuit. Dacă femeia a luat corect comprimatele în ultimele 7 zile dinainte de comprimatul
omis, nu este nevoie să se apeleze la precauţii contraceptive suplimentare. Cu toate acestea, dacă nu
este cazul, sau dacă a omis mai mult de un comprimat, femeii trebuie să i se recomande utilizarea de
precauţii suplimentare timp de 7 zile.

 Săptămâna 3
Este iminent riscul de reducere a protecţiei contraceptive, din cauza aproprierii de intervalul în care nu
se iau comprimate. Cu toate acestea, prin ajustarea programului de administrare a comprimatelor,
poate fi prevenită reducerea protecţiei contraceptive. Respectând una din următoarele două opţiuni, nu
va fi nevoie să se apeleze la precauţii contraceptive suplimentare, dacă în ultimele 7 zile dinainte de
comprimatul omis femeia şi-a luat toate comprimatele corect. Dacă nu este cazul, femeii trebuie să i se
recomande să respecte prima dintre aceste două opţiuni şi să utilizeze metode suplimentare pentru
următoarele 7 zile.


1. Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat omis de îndată ce îşi aminteşte, chiar dacă acest
lucru înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp.

Ea va continua apoi să îşi ia comprimatele la momentul obişnuit. Următorul blister trebuie început
imediat cum s-a terminat blisterul actual, adică nu trebuie lăsat interval liber între blistere. Este puţin
probabil ca utilizatoarea să prezinte sângerare de întrerupere până la finalul celui de-al doilea blister,
dar poate prezenta câteva pete de sânge sau sângerare neregulată în timpul zilelor în care se utilizează
comprimate.


2. Femeii poate de asemenea să i se recomande întreruperea utilizării de comprimate din blisterul
actual. Ea trebuie să continue imediat cu intervalul în care nu ia comprimate, cu durată de până la
7 zile, inclusiv zilele în care a omis comprimate şi să continue cu următorul blister.

Dacă femeia a omis utilizarea de comprimate şi apoi nu prezintă sângerare de întrerupere în primul
interval normal fără comprimate, trebuie luată în considerare posibilitatea unei sarcini.
4
Recomandări în caz de tulburări gastro-intestinale
În caz de tulburări gastro-intestinale severe, este posibil ca absorbţia să nu fie completă şi trebuie
adoptate măsuri contraceptive suplimentare.

Dacă apar vărsături în următoarele 3-4 ore după utilizarea comprimatului, este valabilă recomandarea
privind comprimatele omise, prezentată la pct. 4.2. „Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor
omise”. Dacă femeia nu doreşte să îşi schimbe programul său normal de utilizare a comprimatelor, ea
trebuie să ia comprimatele suplimentare necesare dintr-un alt blister.

Cum se schimbă perioadele de debut ale ciclurilor menstruale sau cum se amână debutul unui ciclu
menstrual

Amânarea unui ciclu menstrual nu reprezintă o indicaţie a acestui medicament. Cu toate acestea, în
cazurile excepţionale în care este necesară amânarea unui ciclu menstrual, femeia trebuie să continue
cu un alt blister de Mercilon, fără trecerea printr-un interval în care nu se iau comprimate. Utilizarea se
poate prelungi cât timp se doreşte, până la finalul celui de-al doilea blister. În timpul utilizării
prelungite, femeia poate prezenta sângerări neregulate sau pete de sânge. Utilizarea regulată de
Mercilon se reia apoi după intervalul obişnuit în care nu se iau comprimate, cu durată de 7 zile.

Pentru a schimba debutul ciclului menstrual într-o altă zi a săptămânii, decât cea obişnuită din schema
curentă, i se poate recomanda să îşi scurteze durata următorului interval în care nu se iau comprimate
cu câte zile doreşte. Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât mai mare este riscul de a nu prezenta
sângerare de întrerupere şi să prezinte sângerare neregulată şi pete de sânge în timpul celui de-al doilea
blister (exact ca în cazul amânării unui ciclu).


4.3 Contraindicaţii

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii.
În cazul apariţiei acestor afecţiuni pentru prima dată în timpul utilizării de CHC, utilizarea
medicamentului trebuie întreruptă imediat.
 Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV);
o Tromboembolism venos –TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente
(de exemplu tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
o Predispoziţie cunoscută ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum
sunt rezistenţa la PCA (inclusiv Factor V Leiden), deficitul de antitrombină-III,
deficitul de proteină C, deficitul de proteină S.
o Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4).
o Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4).
 Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial;
o Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau afecţine prodromală (de
exemplu, angină pectorală).
o Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau afecţine prodromală (de exemplu atac ischemic tranzitoriu,
AIT).
o Predispoziţie cunoscută ereditară sau dobândită pentru tromboembolism arterial cum
sunt hiperhomocisteinemia şi anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anti-cardiolipină,
anticoagulant lupic).
o Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.
o Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc semnificativ cum ar fi:
 diabetul zaharat cu simptome vasculare
 hipertensiune arterială severă
 dislipoproteinemie severă.
 Pancreatită sau antecedente de pancreatită, dacă se asociază cu hipertrigliceridemie severă;
5
 Prezenţa sau antecedente de boală hepatică severă, atâta timp cât valorile funcţiei hepatice
nu au revenit la normal;
 Prezenţă sau antecedente de tumori hepatice (benigne sau maligne);
 Afecţiuni maligne cunoscute sau suspectate că ar fi influenţate de hormoni sexuali (de ex.,
ale organelor genitale sau ale sânilor);
 Hiperplazie endometrială;
 Sângerare vaginală de etiologie neprecizată;
 Sarcină cunoscută sau suspectată;
 Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.


4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Atenţionări

Dacă sunt prezenţi oricare dintre factorii de risc sau afecţiunile de mai jos trebuie discutat cu femeia
respectivă dacă este adecvată administrarea Mercilon.

În eventualitatea agravării, sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau
oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă
trebuie oprită utilizarea Mercilon.


1. Tulburări circulatorii

Risc de tromboembolism venos (TEV)

 Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat (CHC) determină creşterea riscului de
tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel
de contraceptiv Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron
sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Mercilon pot
prezenta un nivel de risc de până la două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza
orice alt medicament, decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată
numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura faptul că aceasta
înţelege riscul de TEV asociat cu utilizarea Mercilon, modul în care factorii săi de risc
curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de
utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când
administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
 Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va
apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai
crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).
 Se estimează
1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine desogestrel, la un număr
cuprins între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu
aproximativ 6
2 femei dintre cele care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel.
 În ambele cazuri, numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul
preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.
 În 1-2% din cazuri TEV poate fi letal.






1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datelor de studii epidemiologice, utilizând nivelurile
de risc relativ pentru diferite produse, comparate cu CHC care conţine levonorgestrel.
2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care
conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6.
6

Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an


Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.

Factori de risc de TEV

Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte
substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli
(vezi tabelul).
Mercilon este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult
de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului -
în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că
riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2). Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenţie
chirurgicală majoră, orice fel de intervenţie
chirurgicală la nivelul picioarelor sau al
pelvisului, intervenţie neurochirurgicală
sau traumatism major.




Notă: Imobilizarea temporară din cauza
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei
chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei sarcini
nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Mercilon.

Număr de evenimente
de TEV
Persoane care nu utilizează
CHC (2 evenimente) CHC care conţin levonorgestrel (5-
7 evenimente) CHC care conţine desogestrel (9-
12 evenimente)
7
Factor de risc Observaţie
poate reprezenta, de asemenea, un factor de
risc de TEV, în special la femeile cu alţi
factori de risc.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o vârstă
relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV. Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă
Înaintarea în vârstă. În special vârsta peste 35 ani

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în
perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a
membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului;
- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascuţită;
- vertij sau ameţeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot
fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,
infecţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru
a unei extremităţi.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Risc de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de
CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Mercilon este contraindicat dacă o femeie
prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului - în
8
acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc
beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani.
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.

Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2) Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism arterial
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani) Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări înainte
de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui CHC.
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui
eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv
pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia.
Alte afecţiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură vasculară Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi lupusul
eritematos sistemic.

Simptome de TEA
În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul
toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.


2. Tumori
 Studiile epidemiologice evidenţiază faptul că utilizarea pe termen lung de contraceptive orale
reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin la femeile infectate cu
papilomavirus uman (HPV). Cu toate acestea, există încă incertitudini privind măsura în care
această descoperire este influenţată de efecte parazite (de exemplu diferenţele în ceea ce
priveşte numărul de parteneri sexuali sau utilizarea curentă de metode contraceptive de barieră).
9

 O metaanaliză din 54 de studii epidemiologice a raportat faptul că există un risc relativ crescut
(RR = 1,24) de a fi diagnosticată cu cancer de sân, la femeile care utilizează curent COC. Riscul
suplimentar scade treptat în decursul următorilor 10 ani după încetarea utilizării de COC.
Deoarece cancerul de sân este rar la femei cu vârsta sub 40 ani, numărul în plus de diagnosticări
de cancer de sân la utilizatoarele de COC în prezent sau trecut este mic în comparaţie cu riscul
global de cancer de sân. Aceste studii nu furnizează dovada cauzală. Modelul observat de risc
crescut se poate datora unui diagnostic mai precoce al cancerului de sân la utilizatoarele de
COC, efectelor biologice ale COC sau unei combinaţii a celor două. Cancerele de sân
diagnosticate la femeile care au utilizat vreodată COC tind să fie în stadii mai puţin avansate
clinic decât cancerele de sân diagnosticate la femeile care nu au utilizat niciodată COC.

 În cazuri rare, s-au raportat tumori hepatice benigne şi în cazuri şi mai rare tumori hepatice
maligne la utilizatoarele de CHC. În cazuri izolate, aceste tumori au condus la hemoragii intra-
abdominale care au pus viaţa în pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul
diagnosticului diferenţial în cazul apariţiei unei dureri severe de etaj abdominal superior, unei
hepatomegalii sau semnelor de hemoragie intra-abdominală la o femeie care ia CHC.


3. Alte afecţiuni
 Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente familiale de hipertrigliceridemie pot
prezenta un risc crescut de pancreatită când folosesc CHC.

 Deşi s-au raportat creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe dintre femeile care iau CHC,
creşterile relevante clinic sunt rare. Nu s-a stabilit o legătură între utilizarea de CHC şi
hipertensiunea clinică. Cu toate acestea, dacă în timpul utilizării CHC apare o hipertensiune
arterială semnificativă clinic susţinută , este prudent ca medicul să întrerupă utilizarea de CHC
şi să trateze hipertensiunea. Când se consideră adecvată, utilizarea de COC poate fi reluată dacă
au fost atinse valori normotensive cu tratamentul antihipertensiv.

 Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât în cazul sarcinii, cât şi al
utilizării de CHC, dar dovada asocierii cu utilizarea de CHC este neconcludentă: icter şi/sau
prurit legat de colestază; formarea de calculi biliari; porfirie; lupus eritematos sistemic; sindrom
hemolitic uremic; coreea Sydenham; herpes gestaţional; pierdere a auzului legată de
otoscleroză, angioedem (ereditar).

 Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării COC până
la revenirea la normal a markerilor funcţiei hepatice. Recurenţa icterului colestatic care a apărut
prima dată în timpul sarcinii sau a utilizării anterioare de hormoni steroizi sexuali necesită
întreruperea utilizării de CHC.

 Deşi CHC pot avea un efect asupra rezistenţei periferice la insulină şi toleranţei la glucoză, nu
există nicio dovadă pentru necesitatea de a modifica regimul terapeutic la femeile cu diabet care
utilizează CHC. Cu toate acestea, femeile cu diabet zaharat trebuie monitorizate cu atenţie, în
timpul administrării de CHC.

 Boala Crohn şi recto-colita ulcerohemoragică s-au asociat cu utilizarea de CHC.

 Ocazional poate să apară cloasmă, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică.
Femeile cu tendinţă la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la razele ultraviolete în
timp ce iau CHC.

Mercilon conţine < 80 mg lactoză per comprimat. Pacienţii cu tulburări ereditare rare de tip intoleranţă
la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbţie glucoză galactoză care urmează o dietă fără
lactoză trebuie să ia în considerare această cantitate.

Când se oferă consiliere privind alegerea metodei(elor) contraceptive, toate informaţiile de mai sus
trebuie luate în calcul.
10

Consultaţie/Examinare medicală
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Mercilon, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre
tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Mercilon comparativ cu al altor CHC, simptomele de
TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.

Reducerea eficacităţii
Eficacitatea CHC poate fi redusă, în cazul de exemplu al omiterii de comprimate (vezi pct. 4.2
„Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise”), tulburărilor gastro-intestinale (vezi pct. 4.2
„Recomandări în caz de tulburări gastro-intestinale”) sau medicaţiilor concomitente (vezi pct. 4.5.1).

Preparatele din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum) nu trebuie utilizate în timpul
utilizării de Mercilon din cauza riscului de scădere a concentraţiilor plasmatice şi de scădere a
efectelor clinice ale Mercilon (a se vedea pct. 4.5 „Interacţiuni”).

Control redus al ciclului menstrual
Ca în cazul tuturor CHC, pot apare sângerări neregulate (pete de sânge sau metroragii), mai ales în
timpul primelor luni de utilizare. De aceea, evaluarea oricăror sângerări neregulate este semnificativă
doar după un interval de adaptare de aproximativ 3 cicluri menstruale.

Dacă sângerarile neregulate persistă sau apar după cicluri menstruale anterior regulate, trebuie luate în
consideraţie cauze nehormonale şi sunt indicate metode diagnostice adecvate pentru excluderea
afecţiunilor maligne sau sarcinii. Acestea pot include chiuretajul.

La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în timpul intervalului fără comprimate.
Dacă CHC a fost luat conform recomandărilor descrise la pct. 4.2, este puţin probabil ca femeia să fie
gravidă. Cu toate acestea, dacă CHC nu a fost luat conform acestor recomandări înainte de prima
sângerare de deprivare absentă sau dacă nu se produc două sângerări de întrerupere la rând, trebuie
exclus diagnosticul de sarcină înainte de a continua utilizarea CHC.


4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni
Interacţiunile dintre contraceptivele orale şi alte medicamente pot duce la sângerări neregulate şi/sau la
eşecul contraceptivului oral. În literatura de specialitate au fost raportate următoarele interacţiuni:

Metabolizare hepatică: pot apărea interacţiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, fapt
ce poate duce la creşterea clearance-ului hormonilor sexuali (de ex., hidantoine, barbiturice,
primidonă, bosentan, carbamazepină, rifampicină, rifabutin şi, posibil, oxcarbazepină, modafinil,
topiramat, felbamat, ritonavir, griseofulvină şi preparate care conţin sunătoare). De asemenea,
inhibitorii proteazei HIV, cu un potenţial de inducere (de exemplu, ritonavir şi nelfinavir) şi inhibitori
non-nucleozidici de revers transcriptază (de exemplu, nevirapină şi efavirenz), poate afecta
metabolizarea hepatică.
Inducţia enzimatică maximă nu se înregistrează de obicei în primele 2-3 săptămâni, dar poate persista
timp de cel puţin 4 săptămâni după întreruperea tratamentului medicamentos.
11
S-a raportat de asemenea eşecul contraceptivului în cazul folosirii de antibiotice precum ampicilină şi
tetracicline. Mecanismul acestui efect nu a fost elucidat.

Femeile care urmează tratament cu oricare dintre aceste medicamente trebuie să utilizeze temporar o
metodă de barieră pe lângă CHC sau să aleagă altă metodă de contracepţie. În cazul medicamentelor
care induc enzimele microzomale, trebuie folosită metoda de barieră în timpul utilizării concomitente
a medicamentelor şi timp de 28 de zile după întreruperea lor. În caz de tratament pe termen lung cu
medicamente care induc enzimele microzomale trebuie luată în considerare o altă metodă
contraceptivă. Femeile care urmează tratament cu antibiotice (cu excepţia rifampicinei şi
griseofulvinei, medicamente care acţionează ca şi inductoare de enzime microzomiale) trebuie să
utilizeze metoda de barieră încă 7 zile după întreruperea lor. Dacă perioada în care este utilizată
metoda de tip barieră depăşeşte finalul perioadei cu comprimate din cutia de COC, trebuie început
următorul blister de COC fără obişnuitul interval în care nu se iau comprimate.

Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea altor medicamente. Prin urmare, concentraţiile
plasmatice şi tisulare pot fie creşte (de exemplu ciclosporină), fie scădea (de exemplu lamotrigină).

Menţiune: Trebuie consultate informaţiile pentru prescriere ale medicaţiilor concomitente pentru
identificarea interacţiunilor potenţiale.

Analize de laborator
Utilizarea de steroizi cu acţiune contraceptivă poate influenţa rezultatele anumitor analize de laborator,
inclusiv parametrii biochimici ai funcţiilor hepatice, tiroidiene, suprarenaliene şi renale, concentraţiile
plasmatice ale proteinelor (transportoare), de ex. globulina de legare a corticosteroizilor şi fracţiunile
lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului carbohidraţilor şi parametrii coagulării şi fibrinolizei.
Modificările se situează în general în intervalul de valori normale.


4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina
Mercilon nu este indicat în timpul sarcinii. Dacă apare o sarcină în timpul tratamentului cu Mercilon
trebuie întreruptă utilizarea ulterioară. Cu toate acestea, majoritatea studiilor epidemiologice au
evidenţiat faptul că nu s-a înregistrat niciun risc crescut de malformaţii congenitale la copii născuţi din
femei care au utilizat CHC înainte de sarcină, nici efecte teratogene în cazul în care CHC s-au
administrat din greşeală în primele stadii ale sarcinii.

Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Mercilon în perioada post
partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Alăptarea
Alăptarea poate fi influenţată de CHC, deoarece acestea pot reduce cantitatea şi pot modifica
compoziţia laptelui. De aceea, utilizarea CHC nu este în general recomandată până la înţărcarea
completă. Se pot secreta în lapte mici cantităţi de steroizi cu acţiune contraceptivă şi/sau metaboliţi ai
acestora, dar nu există nicio dovadă că acest lucru ar influenţa negativ sănătatea copilului.


4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Mercilon nu are nicio influenţă sau are influență neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje.


4.8 Reacţii adverse

Descrierea reacţiilor adverse selectate
S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi
embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
12
Alte reacţii adverse au fost raportate la femeile care utilizează CHC: acestea sunt discutate în detaliu în
pct. 4.4.

Ca în cazul tuturor CHC, modificările sângerărilor vaginale pot să apară, în special în primele luni de
utilizare. Acestea pot include modificări ale frecvenţei (absente, mai puţin frecvente, mai frecvente sau
continue), intensităţii (redusă sau crescută) sau duratei sângerărilor.

Reacţiile adverse posibil legate de medicament, raportate la utilizatoarele de Mercilon sau la
utilizatoarele de CHC în general sunt prezentate în tabelul de mai jos

1. Toate RA sunt enumerate pe
clase de sisteme şi organe şi de frecvenţă; frecvente (≥1/100), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 și <1/100)
şi rare (<1/1000).

Clasificarea pe
sisteme şi organe Frecvente Mai puţin frecvente Rare
Tulburări ale
sistemului imunitar Hipersensibilitate
Tulburări metabolice
şi de nutriţie Retenţie de lichide
Tulburări psihice Stare depresivă,
modificări ale
dispoziţiei Scăderea libidoului Creşterea libidoului
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee Migrenă
Tulburări oculare Intoleranţă la lentilele
de contact
Tulburări vasculare Tromboembolism
venos
Tromboembolism
arterial
Tulburări gastro-
intestinale Greaţă, durere
abdominală Vărsături, diaree
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată
tranzitorie, urticarie, Eritem nodos, eritem
multiform
Tulburări ale
aparatului genital şi
sânului Mastalgii, sensibilitate
a sânilor Mărirea sânilor Scurgeri vaginale,
galactoree
Investigaţii
dia
gnostice Creştere ponderală Scădere ponderală 1 A fost prezentat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie adversă.
Sinonimele sau afecţiunile înrudite nu sunt prezentate, dar trebuie luate, de asemenea, în considerare.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.


4.9 Supradozaj

Nu s-au raportat reacţii adverse grave ca urmare a supradozajului.

Simptomele care pot apărea în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi, la fetele tinere, sângerare vaginală
uşoară. Nu există antidoturi şi tratamentul trebuie să fie simptomatic.
13

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE


5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: progestogeni şi estrogeni, în combinaţii fixe, codul ATC: G03AA09.

Efectul contraceptiv al COC se bazează pe interacţiunea dintre diverşi factori, cei mai importanţi fiind
consideraţi inhibarea ovulaţiei şi modificările secreţiei cervicale. Pe lângă prevenirea unei sarcini,
CHC are câteva proprietăţi pozitive care pot fi utile, alături de cele negative (vezi „Atenţionări şi
precauţii speciale pentru utilizare”, „Reacţii adverse”), pentru luarea deciziei privind metoda
contraceptivă utilizată. Ciclul este mai regulat şi menstruaţia este deseori mai puţin dureroasă şi
sângerarea mai puţin abundentă. Aceasta din urmă poate duce la o scădere a incidenţei deficitului de
fier. Pe lângă acestea, în cazul CHC cu doze mari (50 μg de etinilestradiol) există dovada unei reduceri
a riscului de tumori fibrochistice ale sânilor, de chisturi ovariene, de boală inflamatorie pelvină, de
sarcină ectopică şi de cancer ovarian şi de endometru. Dacă acest lucru este valabil şi în cazul CHC cu
doze mici, rămâne să fie confirmat.

Copii şi adolescenţi
Nu sunt date clinice disponibile referitoare la eficacitate şi siguranţă la adolescente cu vârsta sub
18 ani.


5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Desogestrel

Absorbţie
Desogestrelul administrat pe cale orală se absoarbe rapid şi complet şi este convertit în etonogestrel.
Concentraţiile plasmatice maxime sunt obţinute la aproximativ 1,5 ore după ingestia unică.
Biodisponibilitatea este cuprinsă între 62-81%.

Distribuţie
Etonogestrelul se leagă de albumina plasmatică şi de globulina de legare a hormonilor sexuali
(SHGB). Doar 2-4% din concentraţiile plasmatice totale ale medicamentului sunt prezente sub formă
de steroid liber, 40-70% fiind legate în mod specific de SHBG. Creşterea SHBG indusă de
etinilestradiol influenţează distribuţia proteinelor plasmatice, producând o creştere a fracţiunii legate
de SHBG şi o scădere a fracţiunii legate de albumină. Volumul aparent de distribuţie al desogestrelului
este de 1,5 l/kg.

Metabolizare
Etonogestrelul se metabolizează complet pe căile cunoscute de metabolizare ale steroizilor. Rata de
clearance metabolic din ser este de aproximativ 2 ml/min/kg. Nu s-au identificat interacţiuni cu
etinilestradiolul în cazul administrării concomitente a acestuia.

Eliminare
Concentraţiile plasmatice de etonogestrel scad în două faze. Faza de eliminare terminală se
caracterizează printr-un timp de înjumătăţire de aproximativ 30 de ore. Desogestrelul şi metaboliţii săi
se secretă în raport urinar/biliar de aproximativ 6:4.

Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru
Farmacocinetica etonogestrelului este influenţată de concentraţ
iile SHBG, care sunt crescute de trei ori
de către etinilestradiol. După ingestia zilnică, concentraţiile plasmatice ale medicamentului cresc de
aproximativ două-trei ori, atingând starea de echilibru în timpul celei de-a doua jumătăţi a ciclului de
tratament.
14
Etinilestradiol

Absorbţie
Etinilestradiolul administrat pe cale orală se absoarbe rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice de
vârf sunt atinse după 1-2 ore. Biodisponibilitatea absolută, ca urmare a conjugării presistemice şi a
metabolizării de prim pasaj este de aproximativ 60%.

Distribuţie
Etinilestradiolul este legat intens dar nespecific de albumina plasmatică (aproximativ 98,5%) şi
induce o creştere a concentraţiilor serice de SHBG. S-a stabilit un volum aparent de distribuţie de
aproximativ 5 l/kg.

Metabolizare
Etinilestradiolul este conjugat presistemic, atât la nivelul mucoasei intestinului subţire cât şi la nivel
hepatic. Etinilestradiolul este metabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se produce o
varietate largă de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metaboliţi
liberi şi de conjugaţi cu glucuronid şi cu sulfat. Rata clearance-ului metabolic este de aproximativ
5 ml/min/kg.

Eliminare
Concentraţiile plasmatice de etinilestradiol scad în două faze de eliminare, faza de eliminare terminală
fiind caracterizată de un timp de înjumătăţire de aproximativ 24 de ore. Nu se excretă medicament
nemodificat; metaboliţii etinilestradiolului se secretă într-un raport urinar/biliar de 4:6. Timpul de
înjumătăţire al excreţiei de metaboliţi este de aproximativ 1 zi.

Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru
Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt atinse după 3-4 zile, când concentraţiile
plasmatice ale medicamentului sunt cu 30-40% mai mari comparativ cu o doză unică.


5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice de siguranţă nu relevă niciun risc special la om în cazul utilizării COC conform
recomandărilor. Acest lucru se bazează pe studiile farmacologice convenţionale privind evaluarea
toxicităţii după doze repetate, genotoxicităţii, potenţialului carcinogenetic şi, toxicităţii asupra funcţiei
de reproducere. Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că steroizii sexuali pot promova creşterea
anumitor ţesuturi şi tumori hormono-dependente.



6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE


6.1 Lista excipienţilor

Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Lactoză monohidrat
Amidon de cartof
Povidonă
Acid stearic
ALL-rac alpha-tocoferol


6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.


6.3 Perioada de valabilitate

3 ani
15

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 30°C în ambalajul original.


6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un plic conţinând un blister din PVC/Al a 21 comprimate
Cutie cu 3 plicuri conţinând câte un blister din PVC/Al a 21 comprimate
Cutie cu 6 plicuri conţinând câte un blister din PVC/Al a 21 comprimate


6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.



7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

N.V. Organon
Kloosterstraat 6, 5349 AB Oss,
Olanda



8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

7429/2006/01-02-03



9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Iulie 1999
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Decembrie 2006


10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Ianuarie 2016