MARYNARKA 0,075 mg/0,020 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Marynarka 0,075 mg/ 0,020 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine gestoden 0,075 mg şi etinilestradiol 0,020 mg.
Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare comprimat conține lactoză monohidrat 59,12 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate.
Comprimat rotunde, de culoare albă, cu diametrul de aproximativ 5,7 mm. Comprimatul alb este
marcat cu ‘C’ pe o parte și cu ‘34’ pe cealaltă parte.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Marynarka trebuie să ia în considerare factorii de risc induviduali ai femeii, în
special cei pentru tromboembolism venos (TEV) și riscul de TEV asociat cu Marynarka în comparație
cu cel asociat altor COC (vezi pct. 4.3 și 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Cale de administrare: administrare orală
Cum se ia Marynarka
Comprimatele trebuie administrate în fiecare zi aproximativ la aceeași oră, dacă este necesar cu puțin
lichid, în ordinea indicată pe blister. Trebuie adiministrat un comprimat pe zi timp de 21 de zile.
Fiecare blister următor trebuie început după un interval de 7 zile în care nu se utilizează comprimate,
timp în care va apărea o sângerare de întrerupere. Aceasta debutează, de obicei, în 2-3 zile după
administrarea ultimului comprimat şi e posibil să nu dispară înainte de începerea următorului blister.
Cum se începe tratamentul cu Marynarka
În cazul în care nu s-a utilizat un alt contraceptiv hormonal în ultima lună
Administrarea comprimatelor trebuie începută în prima zi a ciclului menstrual (adică în prima zi a
menstruaţiei). Administrarea poate fi începută şi în intervalul dintre zilele 2-5, dar, în acest caz, se
recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
2
În cazul trecerii de la un contraceptiv hormonal combinat (contraceptiv oral combinat (COC)), inel
vaginal sau plasture transdermic
Administrarea Marynarka trebuie începută în prima zi după după administrarea ultimului comprimat
contraceptiv conținând substanță activă, dar nu mai târziu de prima zi după administrarea ultimului
comprimat care nu conţine substanţă activă sau al comprimatului placebo a COC anterior. Dacă s-a
utilizat un inel vaginal sau un plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea Marynarka de
preferință în ziua îndepărtării acestuia, și cel mai târziu la momentul următoarei aplicări.
În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (progestative, injecţie, implant, sau de
la un dispozitiv intrauterin care eliberează progestogen (DIU)):
Trecerea de la comprimatele progestative se poate face în orice zi. Primul comprimat trebuie
administrat în următoarea zi după administrarea oricărui comprimat progestativ din pachet. La trecerea
de la un implant sau de la un DIU, utilizarea Marynarka trebuie începută în ziua îndepărtării
implantului. Atunci când se face trecerea de la injecții cu progestogen, administrarea Marynarka
trebuie începută atunci când ar fi trebuit administrată următoarea injecție. În orice caz, se recomandă
utilizarea unei metode suplimentare de barieră în cursul primelor 7 zile de administrare a
comprimatelor.
După un avort în primul trimestru
Administrarea poate fi începută imediat. În cazul acesta nu trebuie asociate alte măsuri contraceptive.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru administrarea la femei care alăptează, vezi pct 4.6.
Administrarea trebuie începută în zilele 21-28 după naştere sau după avort în al doilea trimestru de
sarcină. În cazul în care administrarea este începută mai târziu, trebuie asociată o metodă contraceptivă
de barieră în primele 7 zile de administrare. Totuşi, dacă a avut loc deja un contact sexual, trebuie
exclus diagnosticul de sarcină înaintea începerii administrării COC sau trebuie să se aştepte până la
apariţia primei menstruaţii.
Administrarea în cazul omiterii unei doze
Dacă au trecut mai puţin de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă nu
este diminuată. Administrarea comprimatului omis trebuie făcută cât mai curând posibil, iar celelalte
comprimate trebuie administrate la ora obişnuită.
Dacă au trecut mai mult de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă
poate fi diminuată. În acest caz administrarea ulterioară poate fi ghidată de 2 reguli:
1. Administrarea comprimatelor nu trebuie întreruptă mai mult de 7 zile.
2. Este necesară administrarea continuă timp de 7 zile pentru o supresie adecvată a axului hipotalamo-
hipofizo-ovarian. Astfel, următoarele recomadări pot fi făcute în practica cotidiană:
Săptămâna 1
Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie admini
strate la ora obişnuită. În plus,
trebuie asociată o metodă contraceptivă de barieră, de exemplu prezervativ, în următoarele 7 zile. Dacă
a avut loc un contact sexual în intervalul de 7 zile precedente, trebuie avută în vedere posibilitatea
existenţei sarcinii. Riscul de apariţie a sarcinii este cu atât mai mare cu cât a fost omisă administrarea
mai multor comprimate şi cu cât aceasta s-a produs mai aproape de intervalul de pauză.
Săptămâna 2
Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie administrate la ora obişnuită. Dacă
administrarea a fost făcută corect în intervalul de 7 zile precedente primului comprimatului omis, nu
este necesară utilizarea unor metode contraceptive suplimentare. Totuşi, dacă nu este cazul sau dacă au
fost omise mai mult de 1 comprimat, se recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră,
adică prezervativ în următoarele 7 zile.
Săptămâna 3
3
Riscul diminuării siguranţei efectului contraceptiv este iminent din cauza apropierii de perioada de
pauză. Totuşi, prin ajustarea schemei de administrare, poate fi prevenită diminuarea efectului
contraceptiv. Prin adoptarea oricăreia dintre următoarele 2 variante, nu este necesară utilizarea unor
metode contraceptive suplimentare în cazul în care administrarea comprimatelor a fost făcută corect în
intervalul de 7 zile precedente primului comprimat omis. În alte cazuri se recomandă să se respecte
prima dintre cele 2 opţiuni prezentate mai jos şi, de asemenea, să se asocieze o metodă contraceptivă
de barieră, adică prezervativ în următoarele 7 zile.
1. Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie administrate la ora obişnuită. Următorul
blister trebuie început imediat după terminarea blisterului curent, adică nu trebuie să existe perioadă de
pauză. Este puţin probabilă apariţia menstruației, dar pot să apară sângerări minore sau o sângerare de
întrerupere în zilele de administrare.
2. Poate fi recomandată întreruperea administrării comprimatelor din blisterul curent. Trebuie lăsat
apoi un interval de până la 7 zile de pauză care să includă şi zilele în care a fost omisă administrarea şi
apoi trebuie început un blister nou.
Dacă este omisă administrarea mai multor comprimate şi nu apare sângerarea de întrerupere în primul
interval de pauză obişnuit, trebuie luată în considerare existenţa sarcinii.
Administrarea în cazul tulburărilor gastro-intestinale
În cazul apariţiei tulburărilor gastro-intestinale severe (de exemplu vărsături sau diaree), absorbţia
poate fi incompletă şi trebuie asociate măsuri contraceptive suplimentare. Dacă apar vărsăturile în
decurs de 3-4 ore după administrarea comprimatului, trebuie luat un alt comprimat (de înlocuire) cât
mai curând posibil. Noul comprimat trebuie luat în decurs de 12 ore de la momentul obișnuit, dacă
este posibil. Dacă au trecut mai mult de 12 ore, trebuie urmată recomandarea privind comprimatele
omise, conform punctului 4.2 “Administrarea în cazul omiterii unei doze”. Dacă femeia nu dorește
modificarea schemei de administrare, trebuie administrat/administrate alt/alte comprimat/comprimate
dintr-un blister de rezervă.
Cum se poate amâna apariţiei sângerării de întrerupere
Pentru a întârzia momentul apariţiei menstruaţiei trebuie continuată, fără pauză, administrarea cu un
alt blister de Marynarka. Acest fel de administrare poate fi continuată atâta timp cât se doreşte, până la
terminarea celui de-al doilea blister. În timpul administrării prelungite pot să apară sângerări minore
sau spontane. Administrarea obişnuită a Marynarka poate fi reluată după intervalul de 7 zile de pauză.
Pentru a schimba ziua apariţiei menstruaţiei se recomandă reducerea viitorului interval de pauză cu
câte zile se doreşte. Cu cât este mai scurt acest interval, cu atât este mai mare riscul de absenţă a
sângerării de întrerupere şi de apariţie a sângerărilor minore sau spontane în timpul utilizării blisterului
următor (exact ca în cazul întârzierii apariţiei menstruaţiei).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în cazul existenţei oricăreia dintre
afecţiunile prezentate mai jos.
- Prezenţă sau risc de tromboembolism venos (TEV).
Tromboembolism venos - TEV prezent (ca urmare a utilizării de anticoagulante) sau în
antecedente (de exemplu tromboză venoasă profundă (TVP) sau embolie pulmonară (EP))
Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, precum
rezistența la PCA (inclusiv Factorul V Leiden), deficit de antitrombină III, deficit de proteina
C, deficit de proteina S
Intervenție chirurgicală majoră, cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
Risc crescut de tromboembolism venos, din cauza prezenței unor factori multipli de risc (vezi
pct. 4.4)
- Prezenţă sau risc de tromboembolism arterial (TEA).
4
Tromboembolism arterial- prezență sau antecedente de tromboembolism arterial (de exemplu
infarct miocardic) sau afecțiuni prodromale (de exemplu angină pectorală)
Afecțiuni cerebrovasculare- accident vascular cerebral existent, antecedente de accident
vascular cerebral sau afecțiuni prodromale (de exemplu accident ischemic tranzitor, AIT)
Predispoziție cunscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, precum
hiperhomocisteinemie și anticorpi anti-fosfolipidici (anticorpi anti-cardiolipină, anticoagulant
lupic)
Antecedente de migrenă, cu simptome neurologice focale
Risc înalt de tromboembolism arterial, ca urmare a unor factori multipli de risc (vezi pct. 4.4)
sau a prezenței unui factor de risc grav, precum:
Diabet zaharat cu simptome vasculare
Hipertensiune arterială severă
Dislipoproteinemie severă
Pancreatită existentă sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie gravă
Tumori maligne dependente de steroizi sexuali, diagnosticate sau suspectate (de exemplu ale
organelor genitale sau ale sânului)
Prezență sau antecedente de afecțiuni hepatice severe, atâta timp cât testele de funcție hepatică
nu au revenit la normal
Prezența sau antecedente de tumori hepatice benigne sau maligne
Sângerări vaginale nediagnosticate
Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Dacă oricare dintre afecţiunile/factorii de risc menţionate/menţionaţi mai sus sunt prezente/prezenţi,
trebuie evaluat pentru fiecare femeie în parte beneficiul terapeutic al utilizării Marynarka.
În cazul agravării sau a apariţiei de novo a oricăror dintre aceste afecţiuni sau factori de risc, femeia
trebuie să se adreseze medicului său, care trebuie să decidă dacă utilizarea Marynarka trebuie
întreruptă.
În caz de TEV sau TEA suspectate sau diagnosticate, utilizarea CHC trebuie întreruptă. Dacă se
inițiază tratamentul cu anticoagulante, este necesară utilizarea unei metode contraceptive alternative
adecvate, din cauza teratogenității terapiei cu anticoagulante (cumarinice).
Risc de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricăror contraceptive orale hormonale combinate (CH
C) determină un risc crescut de
tromboembolism venos (TEV) în comparaţie cu absenţa utilizării acestora. Medicamentele care
conțin levonorgestel, norgestimat sau noretisteronă sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV.
Alte medicamente, precum Marynarka, pot avea un risc de două ori mai mare. Decizia de a
utiliza un anumit medicament în detrimentul altuia cu risc mai mic de TEV trebuie luată numai
după o discuție cu femeia, pentru a garanta că aceasta a înțeles riscul de TEV asociat utilizării
Marynarka, care este mai mare în primul an de administrare. De asemenea, există indicații că
riscul este crescut la reluarea tratamentului cu CHC după o pauză de 4 săptămâni sau mai mult.
La femeile care nu utilizează CHC și nu sunt gravide, aproximativ 2 din 10000 vor avea un TEV pe
parcursul unui an. Cu toate acestea, riscul individual poate fi mult mai mare, în funcție de factorii de
risc existenți (vezi mai jos).
Se estimează
1 că, din 10000 de femei care utilizează CHC ce conțin drospirenonă, între 9 și 12 femei
vor avea un TEV pe parcursul unui an, comparativ cu 62 femei dintre cele care utilizează CHC ce
conțin levonorgestrel.
5
În ambele cazuri, numărul de TEV pe an este mai mic decât numărul așteptat în timpul sarcinii sau al
perioadei post-partum.
TEV poate fi letal în 1-2% din cazuri.
Numărul de evenimente TEV la 10000 de femei, pe an
Extrem de rar, la utilizatoarele de CHC a fost raportată tromboză în alte vase de sânge, de exemplu
vene hepatice, mezenterice, renale sau retiniene şi artere.
Factori de risc pentru TEV
Riscul de complicații venoase tromboembolice la utilizatoarele de CHC poate crește substanțial la o
femeie având factori de risc suplimentari, în mod special dacă sunt factori de risc multipli (vezi
tabelul).
Marynarka este contraindicat dacă femeia are factori mutlipli de risc care îi conferă un risc crescut de
tromboză venoasă (vezi pct. 4.3). Dacă femeia are mai mult de un factor de risc, creșterea riscului
poate fi mai mare decât suma factorilor individuali - în acest caz trebuie luat în considerare riscul total
de TEV. Dacă raportul beneficiu-risc este considerat negativ, nu trebuie prescrise CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc pentru TEV
Factor de risc Comentariu
Obezitate (indice de masă corporală peste 30
kg/m2) Riscul crește substantial odată cu IMC.
Deosebit de important dacă există și alți factori de
risc.
Imobilizare prelungită, intervenție chirurgicală
majoră, orice intervenție chirurgicală la nivelul
membrelor inferioare sau pelvisului, intervenție
chirurgicală neurologică sau traumă majoră.
În aceste situații este recomandată întreruperea
utilizării plasturelui/comprimatului/inelului
contraceptiv (în caz de intervenție chirurgicală
prestabilită, cu cel puțin patru săptămâni înainte)
și reluarea acesteia după cel puțin două săptămâni
de la remobilizarea completă. Trebuie avută în
vedere o altă metodă de contracepție, pentru
evitarea unei sarcini nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul
6
Notă: imobilizarea temporară, inclusiv transport
aerian cu durata mai mare de 4 ore, pot fi de
asemenea factori de risc pentru TEV, în special la
femeile cu al
ți factori de risc. antitrombotic dacă utilizarea Marynarka nu a fost
întreruptă în prealabil.
Antecedente familiale (tromboembolism venos la
unul dintre frați sau părinți la o vârstă relativ
tânără, adică înainte de 50 de ani) Dacă se suspectează predispoziția ereditară,
femeia trebuie trimisă la un specialist pentru
recomandări înainte de a decide asupra utilizării
de CHC.
Alte afecțiuni asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom
hemolitic uremic, boală inflamatorie intestinală
cronică (boală Crohn sau colită ulcerativă) și
anemie cu celule în seceră.
Vârstă înaintată În special peste 35 de ani
Nu există un consens în legătură cu rolul posibil al venelor varicoase și troboflebitei superficiale în
debutul și progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii și în mod special în
cele 6 săptămâni de perioadă puerperală (pentru informații privind “Sarcina și alăptarea”, vezi pct.
4.6).
Simptome ale TEV (tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară)
Femeile trebuie sfătuite ca la apariția simptomelor să solicite asistență medicală de urgență și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că utilizează CHC.
Simptomele unei tromboze venoase profunde (TVP) pot include:
- Umflare unilaterală a piciorului și/sau labei piciorului sau de-a lungul unei vene a piciorului;
- Durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care pot fi simțite doar în poziție verticală sau în
timpul mersului;
- Creșterea temperaturii membrului afectat; înroșire sau modificare a culorii piciorului.
Simptomele unei embolii pulmonare (EP) pot include:
- Apariție subită a scurtării respirației sau a unei respirații rapide;
- Tuse subită, care poate fi asociată cu hemoptizie;
- Durere ascuțită la nivelul pieptului;
- Incapacitate severă de concentrare sau amețeli;
- Ritm cardiac rapid sau neregulat
Unele dintre aceste simptome (de exemplu “scurtarea respirației”, “tuse”) sunt nespecifice și pot fi
confundate cu afecțiuni mai comune sau mai puțin severe (de exemplu infecții ale tractului respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere severă, umflare sau colorare în albastru a unei
extremități.
Dacă ocluzia are loc la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la vedere în ceață, neasociată cu
durere, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate avea loc aproape
instantaneu.
Risc de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au asociat utilizarea CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial
(infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu atac ischemic tranzitoriu, accident
vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc pentru TEA
Riscul de complicații tromboembolice arteriale sau de accident vascular cerebral la utilizatoarele de
CHC crește dacă femeile prezintă factori de risc (vezi tabelul). Marynarka este contraindicat dacă
femeia are un factor de risc grav sau factori multipli de risc pentru TEA, care îi conferă un risc crescut
de tromboză arterială (vezi pct. 4.3). Dacă femeia are mai mult de un factor de risc, creșterea riscului
7
poate fi mai mare decât suma factorilor individuali- în acest caz trebuie luat în considerare riscul total.
Dacă raportul beneficiu-risc este considerat negativ, nu trebuie prescrise CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc pentru TEA
Factor de risc Comentariu
Vârstă înaintată În special peste 35 de ani
Fumat Femeile trebuie sfătuie să nu fumeze dacă doresc
să utilizele un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 de
ani care continuă să fumeze sunt sfătuite insistent
să utilizeze altă metodă contraceptivă.
Hipertensiune arterială
Obezitate (indice de masă corporală peste 30
kg/m2) Riscul crește considerabil odată cu IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori
suplimentari de risc
Antecedente familiale (tromboembolism arterial
la unul dintre frați sau părinți la o vârstă relativ
tânără, adică înainte de 50 de ani) Dacă se suspectează predispoziția ereditară,
femeia trebuie trimisă la un specialist pentru
recomandări înainte de a decide asupra utilizării
de CHC.
Migrenă Creșterea frecvenței sau severității migrenelor în
timpul utilizării CHC (care poate fi un precedent
pentru evenimente vasculare cerebrale) poate
constitui un motiv de oprire imediată a
administrării
Alte afecțiuni asociate cu evenimente adverse
vasculare Diabet zaharat, hiperhomocisteinemie, boală
cardiacă valvulară și fibrilație artrială,
dislipoproteinemie și lupus eritematos sistemic.
Simptome ale TEA
Femeile trebuie sfătuite ca la apariția simptomelor să solicite asistență medicală de urgență și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că utilizează CHC.
Simptomele unui accident vascular cerebral pot include:
- amorțeală sau slăbiciune subită la nivelul feței, al unui braț sau picior, în special pe o parte a
corpului;
- dificultăți subite la mers, amețeli, pierderea echilibrului sau coordonării;
- confuzie subită, dificultăți de vorbire sau de înțelegere;
- tulburări subite de vedere la nivelul unuia sau ambilor ochi;
- durere de cap subită, severă sau prelungită, fără o cauză aparentă;
- pierderea cunoștinței sau leșin, însoțite sau nu de convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitoriu (AIT).
Simptomele unui infarct miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, senzație de apăsare, senzație de strângere sau de preaplin la
nivelul pieptului, brațului sau sub stern;
- senzație de disconfort care radiază în spate, mandibulă, gât, braț, stomac;
- senzație sau stare de preaplin, indigestie sau înecare;
- transpirații, greață, vărsături sau amețeli;
- slăbiciune exagerată, anxietate sau scurtarea respirației
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Tumori:
Carcinom de col uterin
În unele studii epidemiologice s-a raportat un risc crescut de cancer de col uterin la femeile care
utilizează o perioadă lungă de timp COC, dar există controverse privind gradul în care această
8
constatare este atribuibilă unor confuzii determinate de comportamentul sexual şi altor factori, cum
este papilomavirusul uman (HPV).
Carcinom mamar
O meta-analiză din 54 studii epidemiologice a arătat că există o creştere uşoară a riscului relativ (RR =
1,24) de cancer mamar la femeile care utilizează contraceptive orale combinate în mod curent. Riscul
crescut dispare treptat, în decurs de 10 ani de la întreruperea utilizării contraceptivelor orale
combinate. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, la femeile care
utilizează în mod curent sau au utilizat recent contraceptive orale combinate, numărul crescut de cazuri
de cancer mamar diagnosticat este mic în comparaţie cu riscul general de cancer mamar.
Aceste studii nu furnizează dovezi privind cauzalitatea. Modalitatea observată de creştere a riscului se
poate datora unui diagnostic precoce al cancerului mamar la femeile care utilizează contraceptive orale
combinate, efectelor biologice ale contraceptivelor orale combinate sau unei asocieri a ambelor cauze.
Cancerul mamar diagnosticat la femeile care au utilizat vreodată contraceptive orale combinate tinde
să fie mai puţin avansat din punct de vedere clinic, în comparaţie cu cazurile de cancer diagnosticat la
femeile care nu au utilizat niciodată contraceptive orale combinate.
Tumori hepatice
Au fost raportate cazuri rare de tumori hepatice benigne şi maligne la utilizatoarele de COC. În cazuri
izolate, aceste tumori au provocat hemoragii intra-abdominale care au pus în pericol viaţa femeii. O
tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul unui diagnostic diferenţiat atunci când la femeile
care utilizează COC apar dureri severe în etajul abdominal superior, hepatomegalie sau semne de
hemoragie intra-abdominală.
Alte afecţiuni
Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente heredocolaterale de acest tip, pot prezenta un risc
crescut de pancreatită în timpul utilizării contraceptivelor orale combinate.
În caz de insuficiență hepatică acută sau cronică, utilizarea Marynarka trebuie oprită până la
normalizarea rezultatelor testelor de funcție hepatică. Hormonii steroidieni pot fi metabolizați în
proporție redusă la pacienții cu insuficiență hepatică.
Cu toate că s-au raportat creşteri uşoare ale tensiunii arteriale la femeile care utilizează contraceptive
orale combinate, cazurile relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Dacă în timpul utilizării
contraceptivelor orale combinate apare hipertensiune arterială persistentă, administrarea COC trebuie
întreruptă. Când se consideră necesar, utilizarea contraceptivelor orale combinate poate fi reluată, dacă
prin tratament antihipertensiv se poate obţine normalizarea tensiunii arteriale.
S-a raportat că următoarele afecţiuni pot să apară sau se pot agrava atât în timpul sarcinii, cât şi la
utilizarea contraceptivelor orale combinate, dar nu există o dovadă clară privind asocierea cu utilizarea
contraceptivelor orale combinate: icter şi/sau prurit în relaţie cu colestaza; litiază biliară; porfirie;
lupus eritematos sistemic; sindrom hemolitic uremic; coree Sydenham; herpes gestaţional; pierderea
auzului în relaţie cu otoscleroza.
COC pot influența rezistența periferică la insulină și toleranța la glucoză. Prin urmare, pacienții
diabetici trebuie monitorizați îndeaproape în timpul utilizării COC.
În timpul utilizării contraceptivelor orale combinate au fost raportate agravări ale depresiei endogene,
epilepsiei (vezi pct. 4.5), bolii Crohn şi colitei ulcerative.
Ocazional poate să apară cloasma, în special la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile
cu predispoziţie pentru cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau radiaţii ultraviolete, în timpul
administrării contraceptivelor orale combinate.
9
Medicamentele din plante care conțin sunătoare (Hypericum perforatum) nu trebuie utilizate în timpul
administrării Marynarka, din cauza riscului de scădere a concentrației plasmatice și a efectelor clinice
ale Marynarka (vezi pct. 4.5).
Marynarka conţine lactoză. Pacientele cu probleme ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază Lapp, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau cu probleme ereditare rare de intoleranță la
fructoză nu trebuie să ia acest medicament.
Examinarea/consultaţia medicală
Înaintea iniţierii sau reluării utilizării Marynarka, trebuie făcută o anamneză (inclusiv un istoric
medical familial) şi eliminarea sarcinii. Tensiunea arterială trebuie măsurată şi se recomandă un
examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este importantă
atenționarea femeii asupra informațiilor privind tromboza venoasă și arterială, inclusiv asupra riscului
Marynarka în comparație cu alte CHC, asupra simptomelor TEV și TEA, factorilor de risc cunoscuți și
măsurilor necesare în cazul suspicionării unei tromboze.
Femeia trebuie să fie, de asemenea, instruită să citească cu atenţie prospectul şi să urmeze
recomandările primite. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe ghidurile de practică
stabilite şi să fie adaptate la fiecare femeie.
Femeile trebuie informate că, contraceptivele hormonale orale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu
HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redusă
Eficacitatea COC poate fi redusă în caz de omitere a unuia sau mai multor comprimate (vezi pct. 4.2),
tulburări gastro-intestinale (vezi pct. 4.2) sau administrare concomitentă a altor medicamente (vezi pct.
4.5).
Control redus al ciclului menstrual
Sângerări neregulate (pete sau sângerări la mijlocul ciclului menstrual) pot apărea la toate COC, în
special în cursul primelor luni de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări neregulate trebuie
luată în considerare după un interval de adaptare de aproximativ trei cicluri.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri regulate anterioare, trebuie luate în
considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic care să excludă prezenţa
malignităţii sau a sarcinii. Acestea pot include şi chiuretajul biopsic.
La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în timpul perioadei în care nu se
administrează comprimate. Dacă contraceptivele orale combinate au fost utilizate conform
recomandărilor descrise la pct. 4.2, este puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Cu toate acestea, dacă
contraceptivele orale combinate nu au fost administrate în conformitate cu aceste recomandări înainte
de prima sângerare de întrerupere absentă sau dacă sunt absente două sângerări de întrerupere, trebuie
exclusă existenţa unei sarcini înainte de a continua utilizarea contraceptivelor orale combinate.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Notă: Trebuie consultate informațiile cu privire la prescrierea medicamentelor administrate
concomitent, pentru a identifica potențiale interacțiuni.
Efectul altor medicamente asupra Marynarka
Pot apărea interacțiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, ceea ce poate conduce la
clearance-ul crescut al hormonilor sexuali și la apariția sângerării de întrerupere și/sau a eșecului
contracepției.
Management
10
Inducerea enzimelor poate fi observată deja după câteva zile de tratament. Nivelul maxim de inducere
a enzimelor se observă în general în decurs de câteva săptămâni. După încetarea terapiei
medicamentoase, inducerea enzimelor poate fi susținută timp de aproximativ 4 săptămâni.
Tratamentul pe termen scurt
Femeile aflate în tratament cu medicamente inductoare enzimatice trebuie să utilizeze temporar o
metodă contraceptivă de tip barieră sau o altă metodă de contracepție în plus față de COC. Metoda
contraceptivă de tip barieră trebuie utilizată pe durata administrării concomitente a medicamentelor şi
timp de 28 zile după întreruperea acestora.
Dacă terapia medicamentoasă depășește data corespunzătoare terminării comprimatelor din ambalajul
cu COC, următorul ambalaj cu COC trebuie început imediat după cel anterior, fără intervalul fără
comprimate obișnuit.
Tratamentul pe termen lung
În cazul femeilor tratate pe termen lung cu substanţe active inductoare ale enzimelor, se recomandă o
altă metodă de contracepţie eficace, nehormonală.
Substanțe care determină creșterea clearance-ului COC (eficacitate diminuată a COC prin inducere
enzimatică), de exemplu:
barbiturice, bosentan, carbamazepină, fenitoină, primidonă, rifampicină și medicații pentru HIV,
ritonavir, nevirapină și efavirenz și posibil, de asemenea, felbamat, griseofulvin, oxcarbazepină,
topiramat și produse care conțin remediu pe bază d sunătoare (Hypericum perforatum).
În literatură s-au raportat următoarele interacțiuni:
Substanțe cu efecte variabile asupra clearance-ului COC
Când se administrează concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori
non-nucleozidici ai reverstranscriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori ai VHC pot determina creșterea
sau scăderea concentrațiilor plasmatice de estrogen sau progestogeni. Efectul net al acestor modificări
poate fi relevant din punct de vedere clinic în unele cazuri.
Prin urmare, trebuie consultate informațiile pentru prescrierea medicațiilor concomitente pentru
HIV/VHC pentru a identifica interacțiunile potențiale și orice recomandări asociate. În caz de
incertitudine, trebuie utilizată o metodă contraceptivă suplimentară de tip barieră de către femeile
aflate în tratament cu inhibitori ai proteazei sau inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei.
Efectele Marynarka asupra altor medicamente
Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor substanţe active. În consecinţă,
concentraţiile plasmatice şi tisulare ale acestora pot să crească (de exemplu pentru ciclosporine) sau să
scadă (de exemplu lamotrigină).
Analize de laborator
Utilizarea steroizilor pentru contracepție poate influența rezultatele unor anumite teste de laborator,
inclusiv ale parametrilor biochimici hepatici, tiroidieni, suprarenali și renali, concentrațiile plasmatice
ale proteinelor (de transport), precum globulina care leagă corticosteroizii și fracția
lipidică/lipoproteică; parametri metabolismului carbohidraților si aceia ai coagulării și fibrinolizei.
Aceste modificări rămân de obicei în limite normale.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
11
Administrarea Marynarka este contraindicată în perioada de sarcină (vezi pct. 4.3). Dacă sarcina apare
în timpul administrării Marynarka, utilizarea trebuie întreruptă imediat.
Studiile epidemiologice ample nu au indicat un risc crescut al apariţiei malformaţiilor congenitale la
copiii femeilor care au utilizat COC înaintea perioadei de sarcină şi nici al efectului teratogen în cazul
în care COC au fost utilizate din greşeală în perioada de început a sarcinii.
La reluarea utilizării Marynarka, trebuie avut în vedere riscul crescut de TEV în timpul perioadei post-
partum (vezi pct. 4.2 și 4.4).
Alăptarea
Steroizii contraceptivi pof afecta lactația, prin reducerea cantității de lapte și modificarea compoziției
acestuia. Cantități mici de steroizi contraceptivi și/sau metaboliți ai acestora au fost identificați în
laptele mamelor care alăptează și au fost raportate câteva reacții adverse asupra copilului, inclusiv icter
și mărire în dimensiuni a sânilor. Prin urmare, utilizarea steroizilor contraceptivi la femeile care
alăptează nu trebuie încurajată până când copilul nu a fost înțărcat.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Gestoden/etinilestradiol are o influență neglijabilă sau nu are influență asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Descrierea reacțiilor adverse selectate
La femeile care utilizează CHC s-a observat un risc crescut de evenimente trombotice arteriale și
venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, accident vascular cerebral tranzitor,
tromboză venoasă și embolie pulmonară, care sunt prezentate în detaliu la pct. 4.4.
Cel mai frecvent raportate reacții adverse (> 1/10) au fost sângerări neregulate, greață, creștere în
greutate, sensibilitate a sânilor și cefalee. Acestea apar de obicei la începutul tratamentului și sunt
trecătoare.
Aparate, sisteme
și organe Frecvente
(≥1/100 până la <
1/10) Mai puțin
frecvente
(≥1/1000 până la
< 1/100) Rare (≥1/1000
până la < 1/1000) Foarte rare
(<1/10,000)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee
Agitație Coree
Tulburări oculare Iritație oculară la
uilizarea lentilelor
de contact
Tulburări vizuale
Tulburări acustice
și vestibulare Otoscleroză
Tulburări gastro-
intestinale Greață Vărsături Colestază Pancreatită
Afecțiuni cutanate
și ale țesutului
subcutanat Acnee Cloasmă
Tulburări
metabolice și de
nutriție Hiperlipidemie
Tulburări
vasculare Migrenă Hipertensiune
arterială Tromboembolism
venos
Tulburări arteriale
tromboembolice
12
Tulburări
generale și la
nivelul locului de
administrare Creștere în
greutate
Retenție de
lichide
Tulburări ale
sistemului
imunitar Lupus eritematos
Tulburări ale
aparatului
reproducător și
sânului Sângerări
neregulare
Amenoree
Hipomenoree
Sensibilitate a
sânilor Modificări ale
secreției vaginale
Tulburări psihice Modificări ale
libidoului
Depresie
Iritabilitate
Următoarele evenimente adverse severe au fost raportate la femeile care utilizează COC, vezi pct. 4.3
și 4.4.
Tromboembolism venos, mai exact tromboză venoasă profundă la nivelul piciorului sau
pelvisului și embolie pulmonară
Tulburări arteriale trombotice
Tumori hepatice
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat: cloasmă
Frecvența diagnosticului cancerului mamar este foarte puțin crescut la utilizatoarele de COC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile sub 40 de ani, numărul în exces este mic în comparaţie cu
riscul general de cancer mamar. Relația de cauzalitate cu COC este necunoscută. Pentru informații
suplimentare, vezi pct. 4.3 și 4.4.
Interacţiuni
În urma interacțiunilor altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale, pot
rezulta sângerări minore și/sau eșecul contracepției (vezi pct. 4.5).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au existat raportări ale unor reacţii adverse grave în urma producerii supradozajului. Simptomele
care pot să apară în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi sângerare vaginală. Nu există antidot şi trebuie
efectuat tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: contraceptive hormonale sistemice, progesteroni şi estrogeni în combinaţii
fixe, combinaţii, codul ATC: G03AA10
13
Indexul Pearl global (sarcini ca urmare a eșecului metodei + sarcini ca urmare a greșelilor pacientului)
pentru Etinilestradion/Gestoden 20/75 μg este 0,31 (limita superioară a intevalului de încredere 95%:
0,59). Indexul Pearl pentru eșecul metodei este 0,16 (limita superioară a intevalului de încredere 95%:
0,36).
Efectul contraceptiv al COC se bazează pe multipli factori. Cei mai importanți dintre aceștia sunt
inhibiția ovulației și modificări ale endometrului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţie
După administrare orală gestodenul este absorbit rapid şi complet. Concentraţia plasmatică maximă de
4 ng/ml este atinsă după aproximativ o oră după administrarea unică. Biodisponibilitatea este de
aproximativ 99%.
Distribuţie
Gestodenul este legat de proteinele plasmatice şi de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG).
Doar 1-2 % din concentraţia plasmatică totală a medicamentului este prezentă în formă liberă, în timp
ce 50-60% este legată specific de SHBG. Creşterea concentraţiei plasmatice a SHBG indusă de către
etinilestradiol influenţează distribuția proteinelor plasmatice, determinând creşterea fracţiunii legate de
SHBG şi scăderea fracţiunii legate de albumine. Volumul aparent de distribuţie a gestodenului este de
0,7 l/kg.
Metabolizare
Gestodenul este metabolizat complet pe căile cunoscute de metabolizare ale hormonilor steroidieni.
Rata clearance-ului plasmatic este de 0,8 ml/minut şi kg. Nu au fost observate interacţiuni directe în
cazul unei singure administrări concomitente a gestodenului şi etinilestradiolului.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în 2 faze. Faza terminală a distribuţiei este
caracterizată printr-un timp de înjumătăţire de a 12-15 ore.
Gestodenul nu este excretat sub formă nemodificată. Metaboliţii săi sunt excretaţi în urină şi în bilă în
raport de aproximativ 6:4.
Timpul de înjumătăţire prin eliminare a metaboliţilor este de aproximativ o zi.
Relație farmacocinetică/farmacodinamică
Parametri farmacocinetici ai gestodenului sunt influenţaţi de către concentraţiile plasmatice ale SHBG,
care sunt crescute de aproximativ 3 ori în cazul administrării concomitente ale etinilestradiolului. În
urma administrării zilnice a medicamentului concentraţiile plasmatice de gestoden cresc de
aproximativ 4 ori valoarea dozei, atingând condiţiile stării de echilibru în a doua jumătate a ciclului de
tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
După administrare orală, etinilestradiolul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice
maxime de aproximativ 80 pg/ml sunt atinse în 1-2 ore. Biodisponibilitatea totală, ca urmare a
conjugării pre-sistemice și a metabolismului hepatic la primul pasaj este de aproximativ 60%.
Distribuţie
În timpul lactației, 0,02% din doza maternă zilnică trece în lapte.
Etinilestradiolul se leagă predominant nespecific de albumină (aproximativ 98,5%) și determină
creșterea concentrației plasmatice de SHBG. Volumul apparent de distribuție este de aproximativ 5
l/kg.
Metabolizare
14
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire, cât şi la nivel
hepatic. Etinilestradiolul este metabolizat în primul rând prin hidroxilare aromatică prin care rezultă o
varietate largă de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, care sunt prezenţi ca metaboliţi liberi sau conjugaţi
cu grupări glucuronat şi sulfat. Rata clearance-ului este aproximativ 5 ml/minut/kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale etinilestradiolului scad în 2 faze, ultima având un timp de înjumătățire de
24 de ore. Medicamentul nu este excretat sub formă nemodificată, metaboliţii etinilestradiolului fiind
eliminaţi în urină şi bilă în raport de 4:6. Timpul de înjumătăţire prin eliminare al metaboliţilor este de
aproximativ 1 zi.
Starea de echilibru este atinsă după 3-4 zile, iar nivelurile serice de etinilestradiol sunt cu 30-40% mai
mari decât doza unică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Etinilestradiolul și gestodenul nu sunt genotoxice. Studiile de carcinogenitate efectuate numai cu
etinilestradiol sau în combinație cu diverși progestogeni nu indică un pericol special legat de
carcinogenitate pentru femei, atunci când este utilizat conform indicațiilor pentru contracepție. Cu
toate acestea, trebuie avut în vedere că hormonii sexuali pot facilita creșterea țesuturilor și tumorilor
dependente de hormoni.
Studiile de toxicitate asupra fertilității, dezvoltării fetusului sau capacității de reproducere, efectuate cu
etinilestradiol sau cu etinilestradiol în combinație cu progestogeni, nu au evidențiat reacții adverse la
om, atunci când a fost utilizat conform recomandărilor.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienților
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Povidonă K-30
Stearat de magneziu
Polacrilin potasic
6.2 Incompatibilități
Nu se cunosc.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauții special pentru păstrare
A se păstra la temperature sub 30 ºC. Păstrați blisterul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Blister din PVC-PVdC/Al transparent până la slab opac.
Mărimi de ambalaje:
1 x 21 comprimate
3 x 21 comprimate
6 x 21 comprimate
15
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminare
Fără cerinţe speciale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Laboratorios León Farma, S.A.
Calle La Vallina s/n, Poligono Industrial Navatejera,
24008 – Navatejera, León
Spania
8. NUMERELE AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
8113/2015/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Septembrie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Marynarka 0,075 mg/ 0,020 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine gestoden 0,075 mg şi etinilestradiol 0,020 mg.
Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare comprimat conține lactoză monohidrat 59,12 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate.
Comprimat rotunde, de culoare albă, cu diametrul de aproximativ 5,7 mm. Comprimatul alb este
marcat cu ‘C’ pe o parte și cu ‘34’ pe cealaltă parte.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Marynarka trebuie să ia în considerare factorii de risc induviduali ai femeii, în
special cei pentru tromboembolism venos (TEV) și riscul de TEV asociat cu Marynarka în comparație
cu cel asociat altor COC (vezi pct. 4.3 și 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Cale de administrare: administrare orală
Cum se ia Marynarka
Comprimatele trebuie administrate în fiecare zi aproximativ la aceeași oră, dacă este necesar cu puțin
lichid, în ordinea indicată pe blister. Trebuie adiministrat un comprimat pe zi timp de 21 de zile.
Fiecare blister următor trebuie început după un interval de 7 zile în care nu se utilizează comprimate,
timp în care va apărea o sângerare de întrerupere. Aceasta debutează, de obicei, în 2-3 zile după
administrarea ultimului comprimat şi e posibil să nu dispară înainte de începerea următorului blister.
Cum se începe tratamentul cu Marynarka
În cazul în care nu s-a utilizat un alt contraceptiv hormonal în ultima lună
Administrarea comprimatelor trebuie începută în prima zi a ciclului menstrual (adică în prima zi a
menstruaţiei). Administrarea poate fi începută şi în intervalul dintre zilele 2-5, dar, în acest caz, se
recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
2
În cazul trecerii de la un contraceptiv hormonal combinat (contraceptiv oral combinat (COC)), inel
vaginal sau plasture transdermic
Administrarea Marynarka trebuie începută în prima zi după după administrarea ultimului comprimat
contraceptiv conținând substanță activă, dar nu mai târziu de prima zi după administrarea ultimului
comprimat care nu conţine substanţă activă sau al comprimatului placebo a COC anterior. Dacă s-a
utilizat un inel vaginal sau un plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea Marynarka de
preferință în ziua îndepărtării acestuia, și cel mai târziu la momentul următoarei aplicări.
În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (progestative, injecţie, implant, sau de
la un dispozitiv intrauterin care eliberează progestogen (DIU)):
Trecerea de la comprimatele progestative se poate face în orice zi. Primul comprimat trebuie
administrat în următoarea zi după administrarea oricărui comprimat progestativ din pachet. La trecerea
de la un implant sau de la un DIU, utilizarea Marynarka trebuie începută în ziua îndepărtării
implantului. Atunci când se face trecerea de la injecții cu progestogen, administrarea Marynarka
trebuie începută atunci când ar fi trebuit administrată următoarea injecție. În orice caz, se recomandă
utilizarea unei metode suplimentare de barieră în cursul primelor 7 zile de administrare a
comprimatelor.
După un avort în primul trimestru
Administrarea poate fi începută imediat. În cazul acesta nu trebuie asociate alte măsuri contraceptive.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru administrarea la femei care alăptează, vezi pct 4.6.
Administrarea trebuie începută în zilele 21-28 după naştere sau după avort în al doilea trimestru de
sarcină. În cazul în care administrarea este începută mai târziu, trebuie asociată o metodă contraceptivă
de barieră în primele 7 zile de administrare. Totuşi, dacă a avut loc deja un contact sexual, trebuie
exclus diagnosticul de sarcină înaintea începerii administrării COC sau trebuie să se aştepte până la
apariţia primei menstruaţii.
Administrarea în cazul omiterii unei doze
Dacă au trecut mai puţin de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă nu
este diminuată. Administrarea comprimatului omis trebuie făcută cât mai curând posibil, iar celelalte
comprimate trebuie administrate la ora obişnuită.
Dacă au trecut mai mult de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă
poate fi diminuată. În acest caz administrarea ulterioară poate fi ghidată de 2 reguli:
1. Administrarea comprimatelor nu trebuie întreruptă mai mult de 7 zile.
2. Este necesară administrarea continuă timp de 7 zile pentru o supresie adecvată a axului hipotalamo-
hipofizo-ovarian. Astfel, următoarele recomadări pot fi făcute în practica cotidiană:
Săptămâna 1
Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie admini
strate la ora obişnuită. În plus,
trebuie asociată o metodă contraceptivă de barieră, de exemplu prezervativ, în următoarele 7 zile. Dacă
a avut loc un contact sexual în intervalul de 7 zile precedente, trebuie avută în vedere posibilitatea
existenţei sarcinii. Riscul de apariţie a sarcinii este cu atât mai mare cu cât a fost omisă administrarea
mai multor comprimate şi cu cât aceasta s-a produs mai aproape de intervalul de pauză.
Săptămâna 2
Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie administrate la ora obişnuită. Dacă
administrarea a fost făcută corect în intervalul de 7 zile precedente primului comprimatului omis, nu
este necesară utilizarea unor metode contraceptive suplimentare. Totuşi, dacă nu este cazul sau dacă au
fost omise mai mult de 1 comprimat, se recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră,
adică prezervativ în următoarele 7 zile.
Săptămâna 3
3
Riscul diminuării siguranţei efectului contraceptiv este iminent din cauza apropierii de perioada de
pauză. Totuşi, prin ajustarea schemei de administrare, poate fi prevenită diminuarea efectului
contraceptiv. Prin adoptarea oricăreia dintre următoarele 2 variante, nu este necesară utilizarea unor
metode contraceptive suplimentare în cazul în care administrarea comprimatelor a fost făcută corect în
intervalul de 7 zile precedente primului comprimat omis. În alte cazuri se recomandă să se respecte
prima dintre cele 2 opţiuni prezentate mai jos şi, de asemenea, să se asocieze o metodă contraceptivă
de barieră, adică prezervativ în următoarele 7 zile.
1. Comprimatul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 comprimate. Următoarele comprimate trebuie administrate la ora obişnuită. Următorul
blister trebuie început imediat după terminarea blisterului curent, adică nu trebuie să existe perioadă de
pauză. Este puţin probabilă apariţia menstruației, dar pot să apară sângerări minore sau o sângerare de
întrerupere în zilele de administrare.
2. Poate fi recomandată întreruperea administrării comprimatelor din blisterul curent. Trebuie lăsat
apoi un interval de până la 7 zile de pauză care să includă şi zilele în care a fost omisă administrarea şi
apoi trebuie început un blister nou.
Dacă este omisă administrarea mai multor comprimate şi nu apare sângerarea de întrerupere în primul
interval de pauză obişnuit, trebuie luată în considerare existenţa sarcinii.
Administrarea în cazul tulburărilor gastro-intestinale
În cazul apariţiei tulburărilor gastro-intestinale severe (de exemplu vărsături sau diaree), absorbţia
poate fi incompletă şi trebuie asociate măsuri contraceptive suplimentare. Dacă apar vărsăturile în
decurs de 3-4 ore după administrarea comprimatului, trebuie luat un alt comprimat (de înlocuire) cât
mai curând posibil. Noul comprimat trebuie luat în decurs de 12 ore de la momentul obișnuit, dacă
este posibil. Dacă au trecut mai mult de 12 ore, trebuie urmată recomandarea privind comprimatele
omise, conform punctului 4.2 “Administrarea în cazul omiterii unei doze”. Dacă femeia nu dorește
modificarea schemei de administrare, trebuie administrat/administrate alt/alte comprimat/comprimate
dintr-un blister de rezervă.
Cum se poate amâna apariţiei sângerării de întrerupere
Pentru a întârzia momentul apariţiei menstruaţiei trebuie continuată, fără pauză, administrarea cu un
alt blister de Marynarka. Acest fel de administrare poate fi continuată atâta timp cât se doreşte, până la
terminarea celui de-al doilea blister. În timpul administrării prelungite pot să apară sângerări minore
sau spontane. Administrarea obişnuită a Marynarka poate fi reluată după intervalul de 7 zile de pauză.
Pentru a schimba ziua apariţiei menstruaţiei se recomandă reducerea viitorului interval de pauză cu
câte zile se doreşte. Cu cât este mai scurt acest interval, cu atât este mai mare riscul de absenţă a
sângerării de întrerupere şi de apariţie a sângerărilor minore sau spontane în timpul utilizării blisterului
următor (exact ca în cazul întârzierii apariţiei menstruaţiei).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în cazul existenţei oricăreia dintre
afecţiunile prezentate mai jos.
- Prezenţă sau risc de tromboembolism venos (TEV).
Tromboembolism venos - TEV prezent (ca urmare a utilizării de anticoagulante) sau în
antecedente (de exemplu tromboză venoasă profundă (TVP) sau embolie pulmonară (EP))
Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, precum
rezistența la PCA (inclusiv Factorul V Leiden), deficit de antitrombină III, deficit de proteina
C, deficit de proteina S
Intervenție chirurgicală majoră, cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
Risc crescut de tromboembolism venos, din cauza prezenței unor factori multipli de risc (vezi
pct. 4.4)
- Prezenţă sau risc de tromboembolism arterial (TEA).
4
Tromboembolism arterial- prezență sau antecedente de tromboembolism arterial (de exemplu
infarct miocardic) sau afecțiuni prodromale (de exemplu angină pectorală)
Afecțiuni cerebrovasculare- accident vascular cerebral existent, antecedente de accident
vascular cerebral sau afecțiuni prodromale (de exemplu accident ischemic tranzitor, AIT)
Predispoziție cunscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, precum
hiperhomocisteinemie și anticorpi anti-fosfolipidici (anticorpi anti-cardiolipină, anticoagulant
lupic)
Antecedente de migrenă, cu simptome neurologice focale
Risc înalt de tromboembolism arterial, ca urmare a unor factori multipli de risc (vezi pct. 4.4)
sau a prezenței unui factor de risc grav, precum:
Diabet zaharat cu simptome vasculare
Hipertensiune arterială severă
Dislipoproteinemie severă
Pancreatită existentă sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie gravă
Tumori maligne dependente de steroizi sexuali, diagnosticate sau suspectate (de exemplu ale
organelor genitale sau ale sânului)
Prezență sau antecedente de afecțiuni hepatice severe, atâta timp cât testele de funcție hepatică
nu au revenit la normal
Prezența sau antecedente de tumori hepatice benigne sau maligne
Sângerări vaginale nediagnosticate
Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Dacă oricare dintre afecţiunile/factorii de risc menţionate/menţionaţi mai sus sunt prezente/prezenţi,
trebuie evaluat pentru fiecare femeie în parte beneficiul terapeutic al utilizării Marynarka.
În cazul agravării sau a apariţiei de novo a oricăror dintre aceste afecţiuni sau factori de risc, femeia
trebuie să se adreseze medicului său, care trebuie să decidă dacă utilizarea Marynarka trebuie
întreruptă.
În caz de TEV sau TEA suspectate sau diagnosticate, utilizarea CHC trebuie întreruptă. Dacă se
inițiază tratamentul cu anticoagulante, este necesară utilizarea unei metode contraceptive alternative
adecvate, din cauza teratogenității terapiei cu anticoagulante (cumarinice).
Risc de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricăror contraceptive orale hormonale combinate (CH
C) determină un risc crescut de
tromboembolism venos (TEV) în comparaţie cu absenţa utilizării acestora. Medicamentele care
conțin levonorgestel, norgestimat sau noretisteronă sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV.
Alte medicamente, precum Marynarka, pot avea un risc de două ori mai mare. Decizia de a
utiliza un anumit medicament în detrimentul altuia cu risc mai mic de TEV trebuie luată numai
după o discuție cu femeia, pentru a garanta că aceasta a înțeles riscul de TEV asociat utilizării
Marynarka, care este mai mare în primul an de administrare. De asemenea, există indicații că
riscul este crescut la reluarea tratamentului cu CHC după o pauză de 4 săptămâni sau mai mult.
La femeile care nu utilizează CHC și nu sunt gravide, aproximativ 2 din 10000 vor avea un TEV pe
parcursul unui an. Cu toate acestea, riscul individual poate fi mult mai mare, în funcție de factorii de
risc existenți (vezi mai jos).
Se estimează
1 că, din 10000 de femei care utilizează CHC ce conțin drospirenonă, între 9 și 12 femei
vor avea un TEV pe parcursul unui an, comparativ cu 62 femei dintre cele care utilizează CHC ce
conțin levonorgestrel.
5
În ambele cazuri, numărul de TEV pe an este mai mic decât numărul așteptat în timpul sarcinii sau al
perioadei post-partum.
TEV poate fi letal în 1-2% din cazuri.
Numărul de evenimente TEV la 10000 de femei, pe an
Extrem de rar, la utilizatoarele de CHC a fost raportată tromboză în alte vase de sânge, de exemplu
vene hepatice, mezenterice, renale sau retiniene şi artere.
Factori de risc pentru TEV
Riscul de complicații venoase tromboembolice la utilizatoarele de CHC poate crește substanțial la o
femeie având factori de risc suplimentari, în mod special dacă sunt factori de risc multipli (vezi
tabelul).
Marynarka este contraindicat dacă femeia are factori mutlipli de risc care îi conferă un risc crescut de
tromboză venoasă (vezi pct. 4.3). Dacă femeia are mai mult de un factor de risc, creșterea riscului
poate fi mai mare decât suma factorilor individuali - în acest caz trebuie luat în considerare riscul total
de TEV. Dacă raportul beneficiu-risc este considerat negativ, nu trebuie prescrise CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc pentru TEV
Factor de risc Comentariu
Obezitate (indice de masă corporală peste 30
kg/m2) Riscul crește substantial odată cu IMC.
Deosebit de important dacă există și alți factori de
risc.
Imobilizare prelungită, intervenție chirurgicală
majoră, orice intervenție chirurgicală la nivelul
membrelor inferioare sau pelvisului, intervenție
chirurgicală neurologică sau traumă majoră.
În aceste situații este recomandată întreruperea
utilizării plasturelui/comprimatului/inelului
contraceptiv (în caz de intervenție chirurgicală
prestabilită, cu cel puțin patru săptămâni înainte)
și reluarea acesteia după cel puțin două săptămâni
de la remobilizarea completă. Trebuie avută în
vedere o altă metodă de contracepție, pentru
evitarea unei sarcini nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul
6
Notă: imobilizarea temporară, inclusiv transport
aerian cu durata mai mare de 4 ore, pot fi de
asemenea factori de risc pentru TEV, în special la
femeile cu al
ți factori de risc. antitrombotic dacă utilizarea Marynarka nu a fost
întreruptă în prealabil.
Antecedente familiale (tromboembolism venos la
unul dintre frați sau părinți la o vârstă relativ
tânără, adică înainte de 50 de ani) Dacă se suspectează predispoziția ereditară,
femeia trebuie trimisă la un specialist pentru
recomandări înainte de a decide asupra utilizării
de CHC.
Alte afecțiuni asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom
hemolitic uremic, boală inflamatorie intestinală
cronică (boală Crohn sau colită ulcerativă) și
anemie cu celule în seceră.
Vârstă înaintată În special peste 35 de ani
Nu există un consens în legătură cu rolul posibil al venelor varicoase și troboflebitei superficiale în
debutul și progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii și în mod special în
cele 6 săptămâni de perioadă puerperală (pentru informații privind “Sarcina și alăptarea”, vezi pct.
4.6).
Simptome ale TEV (tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară)
Femeile trebuie sfătuite ca la apariția simptomelor să solicite asistență medicală de urgență și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că utilizează CHC.
Simptomele unei tromboze venoase profunde (TVP) pot include:
- Umflare unilaterală a piciorului și/sau labei piciorului sau de-a lungul unei vene a piciorului;
- Durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care pot fi simțite doar în poziție verticală sau în
timpul mersului;
- Creșterea temperaturii membrului afectat; înroșire sau modificare a culorii piciorului.
Simptomele unei embolii pulmonare (EP) pot include:
- Apariție subită a scurtării respirației sau a unei respirații rapide;
- Tuse subită, care poate fi asociată cu hemoptizie;
- Durere ascuțită la nivelul pieptului;
- Incapacitate severă de concentrare sau amețeli;
- Ritm cardiac rapid sau neregulat
Unele dintre aceste simptome (de exemplu “scurtarea respirației”, “tuse”) sunt nespecifice și pot fi
confundate cu afecțiuni mai comune sau mai puțin severe (de exemplu infecții ale tractului respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere severă, umflare sau colorare în albastru a unei
extremități.
Dacă ocluzia are loc la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la vedere în ceață, neasociată cu
durere, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate avea loc aproape
instantaneu.
Risc de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au asociat utilizarea CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial
(infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu atac ischemic tranzitoriu, accident
vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc pentru TEA
Riscul de complicații tromboembolice arteriale sau de accident vascular cerebral la utilizatoarele de
CHC crește dacă femeile prezintă factori de risc (vezi tabelul). Marynarka este contraindicat dacă
femeia are un factor de risc grav sau factori multipli de risc pentru TEA, care îi conferă un risc crescut
de tromboză arterială (vezi pct. 4.3). Dacă femeia are mai mult de un factor de risc, creșterea riscului
7
poate fi mai mare decât suma factorilor individuali- în acest caz trebuie luat în considerare riscul total.
Dacă raportul beneficiu-risc este considerat negativ, nu trebuie prescrise CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc pentru TEA
Factor de risc Comentariu
Vârstă înaintată În special peste 35 de ani
Fumat Femeile trebuie sfătuie să nu fumeze dacă doresc
să utilizele un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 de
ani care continuă să fumeze sunt sfătuite insistent
să utilizeze altă metodă contraceptivă.
Hipertensiune arterială
Obezitate (indice de masă corporală peste 30
kg/m2) Riscul crește considerabil odată cu IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori
suplimentari de risc
Antecedente familiale (tromboembolism arterial
la unul dintre frați sau părinți la o vârstă relativ
tânără, adică înainte de 50 de ani) Dacă se suspectează predispoziția ereditară,
femeia trebuie trimisă la un specialist pentru
recomandări înainte de a decide asupra utilizării
de CHC.
Migrenă Creșterea frecvenței sau severității migrenelor în
timpul utilizării CHC (care poate fi un precedent
pentru evenimente vasculare cerebrale) poate
constitui un motiv de oprire imediată a
administrării
Alte afecțiuni asociate cu evenimente adverse
vasculare Diabet zaharat, hiperhomocisteinemie, boală
cardiacă valvulară și fibrilație artrială,
dislipoproteinemie și lupus eritematos sistemic.
Simptome ale TEA
Femeile trebuie sfătuite ca la apariția simptomelor să solicite asistență medicală de urgență și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că utilizează CHC.
Simptomele unui accident vascular cerebral pot include:
- amorțeală sau slăbiciune subită la nivelul feței, al unui braț sau picior, în special pe o parte a
corpului;
- dificultăți subite la mers, amețeli, pierderea echilibrului sau coordonării;
- confuzie subită, dificultăți de vorbire sau de înțelegere;
- tulburări subite de vedere la nivelul unuia sau ambilor ochi;
- durere de cap subită, severă sau prelungită, fără o cauză aparentă;
- pierderea cunoștinței sau leșin, însoțite sau nu de convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitoriu (AIT).
Simptomele unui infarct miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, senzație de apăsare, senzație de strângere sau de preaplin la
nivelul pieptului, brațului sau sub stern;
- senzație de disconfort care radiază în spate, mandibulă, gât, braț, stomac;
- senzație sau stare de preaplin, indigestie sau înecare;
- transpirații, greață, vărsături sau amețeli;
- slăbiciune exagerată, anxietate sau scurtarea respirației
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Tumori:
Carcinom de col uterin
În unele studii epidemiologice s-a raportat un risc crescut de cancer de col uterin la femeile care
utilizează o perioadă lungă de timp COC, dar există controverse privind gradul în care această
8
constatare este atribuibilă unor confuzii determinate de comportamentul sexual şi altor factori, cum
este papilomavirusul uman (HPV).
Carcinom mamar
O meta-analiză din 54 studii epidemiologice a arătat că există o creştere uşoară a riscului relativ (RR =
1,24) de cancer mamar la femeile care utilizează contraceptive orale combinate în mod curent. Riscul
crescut dispare treptat, în decurs de 10 ani de la întreruperea utilizării contraceptivelor orale
combinate. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, la femeile care
utilizează în mod curent sau au utilizat recent contraceptive orale combinate, numărul crescut de cazuri
de cancer mamar diagnosticat este mic în comparaţie cu riscul general de cancer mamar.
Aceste studii nu furnizează dovezi privind cauzalitatea. Modalitatea observată de creştere a riscului se
poate datora unui diagnostic precoce al cancerului mamar la femeile care utilizează contraceptive orale
combinate, efectelor biologice ale contraceptivelor orale combinate sau unei asocieri a ambelor cauze.
Cancerul mamar diagnosticat la femeile care au utilizat vreodată contraceptive orale combinate tinde
să fie mai puţin avansat din punct de vedere clinic, în comparaţie cu cazurile de cancer diagnosticat la
femeile care nu au utilizat niciodată contraceptive orale combinate.
Tumori hepatice
Au fost raportate cazuri rare de tumori hepatice benigne şi maligne la utilizatoarele de COC. În cazuri
izolate, aceste tumori au provocat hemoragii intra-abdominale care au pus în pericol viaţa femeii. O
tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul unui diagnostic diferenţiat atunci când la femeile
care utilizează COC apar dureri severe în etajul abdominal superior, hepatomegalie sau semne de
hemoragie intra-abdominală.
Alte afecţiuni
Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente heredocolaterale de acest tip, pot prezenta un risc
crescut de pancreatită în timpul utilizării contraceptivelor orale combinate.
În caz de insuficiență hepatică acută sau cronică, utilizarea Marynarka trebuie oprită până la
normalizarea rezultatelor testelor de funcție hepatică. Hormonii steroidieni pot fi metabolizați în
proporție redusă la pacienții cu insuficiență hepatică.
Cu toate că s-au raportat creşteri uşoare ale tensiunii arteriale la femeile care utilizează contraceptive
orale combinate, cazurile relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Dacă în timpul utilizării
contraceptivelor orale combinate apare hipertensiune arterială persistentă, administrarea COC trebuie
întreruptă. Când se consideră necesar, utilizarea contraceptivelor orale combinate poate fi reluată, dacă
prin tratament antihipertensiv se poate obţine normalizarea tensiunii arteriale.
S-a raportat că următoarele afecţiuni pot să apară sau se pot agrava atât în timpul sarcinii, cât şi la
utilizarea contraceptivelor orale combinate, dar nu există o dovadă clară privind asocierea cu utilizarea
contraceptivelor orale combinate: icter şi/sau prurit în relaţie cu colestaza; litiază biliară; porfirie;
lupus eritematos sistemic; sindrom hemolitic uremic; coree Sydenham; herpes gestaţional; pierderea
auzului în relaţie cu otoscleroza.
COC pot influența rezistența periferică la insulină și toleranța la glucoză. Prin urmare, pacienții
diabetici trebuie monitorizați îndeaproape în timpul utilizării COC.
În timpul utilizării contraceptivelor orale combinate au fost raportate agravări ale depresiei endogene,
epilepsiei (vezi pct. 4.5), bolii Crohn şi colitei ulcerative.
Ocazional poate să apară cloasma, în special la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile
cu predispoziţie pentru cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau radiaţii ultraviolete, în timpul
administrării contraceptivelor orale combinate.
9
Medicamentele din plante care conțin sunătoare (Hypericum perforatum) nu trebuie utilizate în timpul
administrării Marynarka, din cauza riscului de scădere a concentrației plasmatice și a efectelor clinice
ale Marynarka (vezi pct. 4.5).
Marynarka conţine lactoză. Pacientele cu probleme ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază Lapp, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau cu probleme ereditare rare de intoleranță la
fructoză nu trebuie să ia acest medicament.
Examinarea/consultaţia medicală
Înaintea iniţierii sau reluării utilizării Marynarka, trebuie făcută o anamneză (inclusiv un istoric
medical familial) şi eliminarea sarcinii. Tensiunea arterială trebuie măsurată şi se recomandă un
examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este importantă
atenționarea femeii asupra informațiilor privind tromboza venoasă și arterială, inclusiv asupra riscului
Marynarka în comparație cu alte CHC, asupra simptomelor TEV și TEA, factorilor de risc cunoscuți și
măsurilor necesare în cazul suspicionării unei tromboze.
Femeia trebuie să fie, de asemenea, instruită să citească cu atenţie prospectul şi să urmeze
recomandările primite. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe ghidurile de practică
stabilite şi să fie adaptate la fiecare femeie.
Femeile trebuie informate că, contraceptivele hormonale orale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu
HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redusă
Eficacitatea COC poate fi redusă în caz de omitere a unuia sau mai multor comprimate (vezi pct. 4.2),
tulburări gastro-intestinale (vezi pct. 4.2) sau administrare concomitentă a altor medicamente (vezi pct.
4.5).
Control redus al ciclului menstrual
Sângerări neregulate (pete sau sângerări la mijlocul ciclului menstrual) pot apărea la toate COC, în
special în cursul primelor luni de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări neregulate trebuie
luată în considerare după un interval de adaptare de aproximativ trei cicluri.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri regulate anterioare, trebuie luate în
considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic care să excludă prezenţa
malignităţii sau a sarcinii. Acestea pot include şi chiuretajul biopsic.
La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în timpul perioadei în care nu se
administrează comprimate. Dacă contraceptivele orale combinate au fost utilizate conform
recomandărilor descrise la pct. 4.2, este puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Cu toate acestea, dacă
contraceptivele orale combinate nu au fost administrate în conformitate cu aceste recomandări înainte
de prima sângerare de întrerupere absentă sau dacă sunt absente două sângerări de întrerupere, trebuie
exclusă existenţa unei sarcini înainte de a continua utilizarea contraceptivelor orale combinate.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Notă: Trebuie consultate informațiile cu privire la prescrierea medicamentelor administrate
concomitent, pentru a identifica potențiale interacțiuni.
Efectul altor medicamente asupra Marynarka
Pot apărea interacțiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, ceea ce poate conduce la
clearance-ul crescut al hormonilor sexuali și la apariția sângerării de întrerupere și/sau a eșecului
contracepției.
Management
10
Inducerea enzimelor poate fi observată deja după câteva zile de tratament. Nivelul maxim de inducere
a enzimelor se observă în general în decurs de câteva săptămâni. După încetarea terapiei
medicamentoase, inducerea enzimelor poate fi susținută timp de aproximativ 4 săptămâni.
Tratamentul pe termen scurt
Femeile aflate în tratament cu medicamente inductoare enzimatice trebuie să utilizeze temporar o
metodă contraceptivă de tip barieră sau o altă metodă de contracepție în plus față de COC. Metoda
contraceptivă de tip barieră trebuie utilizată pe durata administrării concomitente a medicamentelor şi
timp de 28 zile după întreruperea acestora.
Dacă terapia medicamentoasă depășește data corespunzătoare terminării comprimatelor din ambalajul
cu COC, următorul ambalaj cu COC trebuie început imediat după cel anterior, fără intervalul fără
comprimate obișnuit.
Tratamentul pe termen lung
În cazul femeilor tratate pe termen lung cu substanţe active inductoare ale enzimelor, se recomandă o
altă metodă de contracepţie eficace, nehormonală.
Substanțe care determină creșterea clearance-ului COC (eficacitate diminuată a COC prin inducere
enzimatică), de exemplu:
barbiturice, bosentan, carbamazepină, fenitoină, primidonă, rifampicină și medicații pentru HIV,
ritonavir, nevirapină și efavirenz și posibil, de asemenea, felbamat, griseofulvin, oxcarbazepină,
topiramat și produse care conțin remediu pe bază d sunătoare (Hypericum perforatum).
În literatură s-au raportat următoarele interacțiuni:
Substanțe cu efecte variabile asupra clearance-ului COC
Când se administrează concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori
non-nucleozidici ai reverstranscriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori ai VHC pot determina creșterea
sau scăderea concentrațiilor plasmatice de estrogen sau progestogeni. Efectul net al acestor modificări
poate fi relevant din punct de vedere clinic în unele cazuri.
Prin urmare, trebuie consultate informațiile pentru prescrierea medicațiilor concomitente pentru
HIV/VHC pentru a identifica interacțiunile potențiale și orice recomandări asociate. În caz de
incertitudine, trebuie utilizată o metodă contraceptivă suplimentară de tip barieră de către femeile
aflate în tratament cu inhibitori ai proteazei sau inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei.
Efectele Marynarka asupra altor medicamente
Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor substanţe active. În consecinţă,
concentraţiile plasmatice şi tisulare ale acestora pot să crească (de exemplu pentru ciclosporine) sau să
scadă (de exemplu lamotrigină).
Analize de laborator
Utilizarea steroizilor pentru contracepție poate influența rezultatele unor anumite teste de laborator,
inclusiv ale parametrilor biochimici hepatici, tiroidieni, suprarenali și renali, concentrațiile plasmatice
ale proteinelor (de transport), precum globulina care leagă corticosteroizii și fracția
lipidică/lipoproteică; parametri metabolismului carbohidraților si aceia ai coagulării și fibrinolizei.
Aceste modificări rămân de obicei în limite normale.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
11
Administrarea Marynarka este contraindicată în perioada de sarcină (vezi pct. 4.3). Dacă sarcina apare
în timpul administrării Marynarka, utilizarea trebuie întreruptă imediat.
Studiile epidemiologice ample nu au indicat un risc crescut al apariţiei malformaţiilor congenitale la
copiii femeilor care au utilizat COC înaintea perioadei de sarcină şi nici al efectului teratogen în cazul
în care COC au fost utilizate din greşeală în perioada de început a sarcinii.
La reluarea utilizării Marynarka, trebuie avut în vedere riscul crescut de TEV în timpul perioadei post-
partum (vezi pct. 4.2 și 4.4).
Alăptarea
Steroizii contraceptivi pof afecta lactația, prin reducerea cantității de lapte și modificarea compoziției
acestuia. Cantități mici de steroizi contraceptivi și/sau metaboliți ai acestora au fost identificați în
laptele mamelor care alăptează și au fost raportate câteva reacții adverse asupra copilului, inclusiv icter
și mărire în dimensiuni a sânilor. Prin urmare, utilizarea steroizilor contraceptivi la femeile care
alăptează nu trebuie încurajată până când copilul nu a fost înțărcat.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Gestoden/etinilestradiol are o influență neglijabilă sau nu are influență asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Descrierea reacțiilor adverse selectate
La femeile care utilizează CHC s-a observat un risc crescut de evenimente trombotice arteriale și
venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, accident vascular cerebral tranzitor,
tromboză venoasă și embolie pulmonară, care sunt prezentate în detaliu la pct. 4.4.
Cel mai frecvent raportate reacții adverse (> 1/10) au fost sângerări neregulate, greață, creștere în
greutate, sensibilitate a sânilor și cefalee. Acestea apar de obicei la începutul tratamentului și sunt
trecătoare.
Aparate, sisteme
și organe Frecvente
(≥1/100 până la <
1/10) Mai puțin
frecvente
(≥1/1000 până la
< 1/100) Rare (≥1/1000
până la < 1/1000) Foarte rare
(<1/10,000)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee
Agitație Coree
Tulburări oculare Iritație oculară la
uilizarea lentilelor
de contact
Tulburări vizuale
Tulburări acustice
și vestibulare Otoscleroză
Tulburări gastro-
intestinale Greață Vărsături Colestază Pancreatită
Afecțiuni cutanate
și ale țesutului
subcutanat Acnee Cloasmă
Tulburări
metabolice și de
nutriție Hiperlipidemie
Tulburări
vasculare Migrenă Hipertensiune
arterială Tromboembolism
venos
Tulburări arteriale
tromboembolice
12
Tulburări
generale și la
nivelul locului de
administrare Creștere în
greutate
Retenție de
lichide
Tulburări ale
sistemului
imunitar Lupus eritematos
Tulburări ale
aparatului
reproducător și
sânului Sângerări
neregulare
Amenoree
Hipomenoree
Sensibilitate a
sânilor Modificări ale
secreției vaginale
Tulburări psihice Modificări ale
libidoului
Depresie
Iritabilitate
Următoarele evenimente adverse severe au fost raportate la femeile care utilizează COC, vezi pct. 4.3
și 4.4.
Tromboembolism venos, mai exact tromboză venoasă profundă la nivelul piciorului sau
pelvisului și embolie pulmonară
Tulburări arteriale trombotice
Tumori hepatice
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat: cloasmă
Frecvența diagnosticului cancerului mamar este foarte puțin crescut la utilizatoarele de COC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile sub 40 de ani, numărul în exces este mic în comparaţie cu
riscul general de cancer mamar. Relația de cauzalitate cu COC este necunoscută. Pentru informații
suplimentare, vezi pct. 4.3 și 4.4.
Interacţiuni
În urma interacțiunilor altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale, pot
rezulta sângerări minore și/sau eșecul contracepției (vezi pct. 4.5).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au existat raportări ale unor reacţii adverse grave în urma producerii supradozajului. Simptomele
care pot să apară în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi sângerare vaginală. Nu există antidot şi trebuie
efectuat tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: contraceptive hormonale sistemice, progesteroni şi estrogeni în combinaţii
fixe, combinaţii, codul ATC: G03AA10
13
Indexul Pearl global (sarcini ca urmare a eșecului metodei + sarcini ca urmare a greșelilor pacientului)
pentru Etinilestradion/Gestoden 20/75 μg este 0,31 (limita superioară a intevalului de încredere 95%:
0,59). Indexul Pearl pentru eșecul metodei este 0,16 (limita superioară a intevalului de încredere 95%:
0,36).
Efectul contraceptiv al COC se bazează pe multipli factori. Cei mai importanți dintre aceștia sunt
inhibiția ovulației și modificări ale endometrului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţie
După administrare orală gestodenul este absorbit rapid şi complet. Concentraţia plasmatică maximă de
4 ng/ml este atinsă după aproximativ o oră după administrarea unică. Biodisponibilitatea este de
aproximativ 99%.
Distribuţie
Gestodenul este legat de proteinele plasmatice şi de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG).
Doar 1-2 % din concentraţia plasmatică totală a medicamentului este prezentă în formă liberă, în timp
ce 50-60% este legată specific de SHBG. Creşterea concentraţiei plasmatice a SHBG indusă de către
etinilestradiol influenţează distribuția proteinelor plasmatice, determinând creşterea fracţiunii legate de
SHBG şi scăderea fracţiunii legate de albumine. Volumul aparent de distribuţie a gestodenului este de
0,7 l/kg.
Metabolizare
Gestodenul este metabolizat complet pe căile cunoscute de metabolizare ale hormonilor steroidieni.
Rata clearance-ului plasmatic este de 0,8 ml/minut şi kg. Nu au fost observate interacţiuni directe în
cazul unei singure administrări concomitente a gestodenului şi etinilestradiolului.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în 2 faze. Faza terminală a distribuţiei este
caracterizată printr-un timp de înjumătăţire de a 12-15 ore.
Gestodenul nu este excretat sub formă nemodificată. Metaboliţii săi sunt excretaţi în urină şi în bilă în
raport de aproximativ 6:4.
Timpul de înjumătăţire prin eliminare a metaboliţilor este de aproximativ o zi.
Relație farmacocinetică/farmacodinamică
Parametri farmacocinetici ai gestodenului sunt influenţaţi de către concentraţiile plasmatice ale SHBG,
care sunt crescute de aproximativ 3 ori în cazul administrării concomitente ale etinilestradiolului. În
urma administrării zilnice a medicamentului concentraţiile plasmatice de gestoden cresc de
aproximativ 4 ori valoarea dozei, atingând condiţiile stării de echilibru în a doua jumătate a ciclului de
tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
După administrare orală, etinilestradiolul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice
maxime de aproximativ 80 pg/ml sunt atinse în 1-2 ore. Biodisponibilitatea totală, ca urmare a
conjugării pre-sistemice și a metabolismului hepatic la primul pasaj este de aproximativ 60%.
Distribuţie
În timpul lactației, 0,02% din doza maternă zilnică trece în lapte.
Etinilestradiolul se leagă predominant nespecific de albumină (aproximativ 98,5%) și determină
creșterea concentrației plasmatice de SHBG. Volumul apparent de distribuție este de aproximativ 5
l/kg.
Metabolizare
14
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire, cât şi la nivel
hepatic. Etinilestradiolul este metabolizat în primul rând prin hidroxilare aromatică prin care rezultă o
varietate largă de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, care sunt prezenţi ca metaboliţi liberi sau conjugaţi
cu grupări glucuronat şi sulfat. Rata clearance-ului este aproximativ 5 ml/minut/kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale etinilestradiolului scad în 2 faze, ultima având un timp de înjumătățire de
24 de ore. Medicamentul nu este excretat sub formă nemodificată, metaboliţii etinilestradiolului fiind
eliminaţi în urină şi bilă în raport de 4:6. Timpul de înjumătăţire prin eliminare al metaboliţilor este de
aproximativ 1 zi.
Starea de echilibru este atinsă după 3-4 zile, iar nivelurile serice de etinilestradiol sunt cu 30-40% mai
mari decât doza unică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Etinilestradiolul și gestodenul nu sunt genotoxice. Studiile de carcinogenitate efectuate numai cu
etinilestradiol sau în combinație cu diverși progestogeni nu indică un pericol special legat de
carcinogenitate pentru femei, atunci când este utilizat conform indicațiilor pentru contracepție. Cu
toate acestea, trebuie avut în vedere că hormonii sexuali pot facilita creșterea țesuturilor și tumorilor
dependente de hormoni.
Studiile de toxicitate asupra fertilității, dezvoltării fetusului sau capacității de reproducere, efectuate cu
etinilestradiol sau cu etinilestradiol în combinație cu progestogeni, nu au evidențiat reacții adverse la
om, atunci când a fost utilizat conform recomandărilor.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienților
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Povidonă K-30
Stearat de magneziu
Polacrilin potasic
6.2 Incompatibilități
Nu se cunosc.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauții special pentru păstrare
A se păstra la temperature sub 30 ºC. Păstrați blisterul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Blister din PVC-PVdC/Al transparent până la slab opac.
Mărimi de ambalaje:
1 x 21 comprimate
3 x 21 comprimate
6 x 21 comprimate
15
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminare
Fără cerinţe speciale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Laboratorios León Farma, S.A.
Calle La Vallina s/n, Poligono Industrial Navatejera,
24008 – Navatejera, León
Spania
8. NUMERELE AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
8113/2015/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Septembrie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2016
