AMLODIPINA VIM SPECTRUM 10 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate;
Fiecare comprimat conține amlodipină 5 mg sub formă de besilat de amlodipină 6,94 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 0,01 mmol (0,23 mg)
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate.
Fiecare comprimat conține amlodipină 10 mg sub formă de besilat de amlodipină 13,88 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 0,02 mmol (0,46 mg)
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate;
Comprimate de culoare albă până la aproape albă, rotunde, plate, având marcate pe una din fețe litera A și
cifra 5, despărțite de o linie mediană; diametrul de aproximativ 8 mm.
Linia mediană asigură divizarea comprimatului în două părți egale.
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate;
Comprimate de culoare albă până la aproape albă, rotunde, plate, având marcate pe una din fețe litera A și
cifra 10, despărțite de o linie mediană; diametrul de aproximativ 9 mm.
Linia mediană asigură divizarea comprimatului în două părți egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Hipertensiune arterială
Angină pectorală cronică stabilă
Angină pectorală vasospastică (angină pectorală Prinzmetal)
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Adulți
2
Atât pentru hipertensiunea arterială, cât și pentru angină pectorală doza uzuală inițială este de 5 mg
amlodipină o dată pe zi, doză care poate fi crescută până la doza maximă 10 mg, în funcție de răspunsul
terapeutic individual.
La pacienții hipertensivi, Amlodipină Vim Spectrum a fost utilizat în asociere cu un diuretic tiazidic, un alfa-
blocant, un beta-blocant sau un inhibitor al ECA. Pentru tratamentul anginei pectorale, Amlodipină Vim
Spectrum poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienții cu
angină pectorală refractară la tratamentul cu nitrați și/sau doze adecvate de beta-blocante.
În cazul în care se administrează concomitent cu diuretice tiazidice, beta-blocante și inhibitori ai ECA, nu
este necesară ajustarea dozei de Amlodipină Vim Spectrum.
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici
Administrarea de doze similare de Amlodipină Vim Spectrum la pacienții vârstnici sau la pacienții tineri este
la fel de bine tolerată. La pacienții vârstnici, se recomandă schema de administrare uzuală, dar creșterea
dozei trebuie realizată cu precauție (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Insuficiență hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la
moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu prudență și inițierea tratamentului necesită doze
mici (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficiență hepatică severă. La pacienții cu insuficiență
hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie inițiat cu cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută
lent.
Insuficiență renală
Modificările concentrației plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul insuficienței renale, ca
urmare, se recomandă dozele uzuale. Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Copii și adolescenți
Copii și adolescenți cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani
La copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani, pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, se
recomandă administrarea orală o dată pe zi a unei doze inițiale de 2,5 mg, doză care poate fi crescută până la
5 mg o dată pe zi, dacă valorile țintă ale tensiunii arteriale nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament.
Doze mai mari de 5 mg pe zi nu au fost studiate la copii și adolescenți (vezi pct. 5.1 și 5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală.
4.3 Contraindicații
Amlodipina este contraindicată la pacienții cu:
hipersensibilitate la derivații de dihidropiridină, amlodipină sau la oricare dintre excipienții
enumerați la pct. 6.1
hipotensiune arterială severă
șoc (inclusiv șoc cardiogen)
obstrucție a căii de ejecție a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică severă)
insuficiență cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
3
Siguranța și eficacitatea amlodipinei în tratamentul crizei hipertensive nu au fost stabilite.
Pacienți cu insuficiență cardiacă
Pacienții cu insuficiență cardiacă trebuie tratați cu precauție. Într-un studiu de lungă durată, controlat cu
placebo, în care au fost incluși pacienți cu insuficiență cardiacă severă (clasă NYHA III și IV), incidența
raportată a edemului pulmonar a fost mai mare în grupul tratat cu amlodipină, comparativ cu grupul la care
s-a administrat placebo (vezi pct. 5.1). Blocantele canalelor de calciu, inclusiv amlodipina, trebuie utilizate
cu precauție la pacienții cu insuficiență cardiacă severă, deoarece acestea pot crește riscul apariției altor
evenimente cardiovasculare și mortalitatea
.
Pacienți cu insuficiență hepatică
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare al amlodipinei este prelungit și valorile ASC sunt mai mari
la pacienții cu insuficiență hepatică; nu au fost stabilite recomandări privind schema de tratament. Prin
urmare, tratamentul cu amlodipină necesită precauție și doze mici, atât la inițierea tratamentului cât și la
creșterea dozei. La pacienții cu insuficiență hepatică severă poate fi necesară creșterea treptată a dozelor și
monitorizarea atentă.
Pacienți vârstnici
Se recomandă creșterea dozelor cu prudență la vârstnici (vezi pct. 4.2 și pct. 5.2).
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, amlodipina poate fi administrată în doze uzuale.
Modificările concentrației plasmatice a amlodipinei nu sunt corelate cu gradul insuficienței renale.
Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Medicamentul conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Efecte ale altor medicamente asupra amlodipinei
Inhibitori ai CYP3A4: administrarea concomitentă a amlodipinei cu inhibitori CYP3A4 puternici sau
moderați (inhibitori ai proteazelor, antifungice cu structură azolică, macrolide cum sunt eritromicina sau
claritromicina, verapamil sau diltiazem) poate determina creșterea ușoară până la semnificativă a expunerii la
amlodipină. Semnificația clinică a acestor variații ale farmacocineticii poate fi mai pronunțată la pacienții
vârstnici. Astfel, pot fi necesare monitorizarea clinică și ajustarea dozelor.
Inductori ai CYP3A4: nu sunt date disponibile cu privire la efectul inductorilor CYP3A4 asupra amlodipinei.
Administrarea concomitentă a inductorilor CYP3A4 (de exemplu, rifampicină, sunătoare - hypericum
perforatum) poate determina scăderea concentrației plasmatice a amlodipinei. Amlodipina trebuie utilizată
cu precauție în cazul asocierii cu inductori CYP3A4.
Nu se recomandă administrarea amlodipinei cu grepfrut sau suc de grepfrut, deoarece la unii pacienți poate fi
crescută biodisponibilitatea, determinând creșterea efectelor de scădere a tensiunii arteriale.
Dantrolen (perfuzie): la animale, după administrarea de verapamil și administrarea intravenoasă de
dantrolen, se observă cazuri de fibrilație ventriculară letală și colaps cardiovascular în asociere cu
hiperpotasemie. Din cauza riscului de hiperpotasemie, la pacienți cu predispoziție pentru hipertermia
malignă și tratați pentru hipertermie malignă, se recomandă evitarea administrării concomitente de blocante
ale canalelor de calciu, cum este amlodipina.
Efecte ale amlodipinei asupra altor medicamente
Efectul de scădere a tensiunii arteriale al amlodipinei potențează efectul de scădere a tensiunii arteriale al
altor medicamente antihipertensive.
În studii clinice cu privire la interacțiune, amlodipina nu a influențat farmacocinetica atorvastatinei,
digoxinei, warfarinei sau ciclosporinei.
4
Simvastatină: administrarea concomitentă a unor doze multiple de amlodipină 10 mg cu simvastatină 80 mg
a determinat o creștere cu 77% a expunerii la simvastatină, comparativ cu administrarea simvastatinei în
monoterapie. La pacienții în tratament concomitent cu amlodipină, trebuie limitatặ doza de simvastatină la
20 mg pe zi.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
La om, siguranța utilizării amlodipinei în timpul sarcinii nu a fost stabilită.
Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere la doze mari (vezi pct. 5.3).
Utilizarea în sarcină este recomandată doar dacă nu există altă alternativă terapeutică mai sigură și când
boala în sine reprezintă un risc major pentru mamă și făt.
Alăptarea
Nu este cunoscut dacă amlodipina este excretată în laptele matern. Decizia privind continuarea/întreruperea
alăptării sau tratamentului trebuie luată ținând cont de beneficiile alăptării sugarului și de beneficiile
tratamentului pentru mamă.
Fertilitatea
La unii pacienți tratați cu blocante ale canalelor de calciu au fost raportate modificări biochimice reversibile
la nivelul capului spermatozoizilor. Datele clinice cu privire la efectul potențial al amlodipinei asupra
fertilității sunt insuficiente. Într-un studiu efectuat la șobolan, s-au observat efecte adverse asupra fertilității
masculine (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Amlodipina poate avea o influență mică până la moderată asupra capacității de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje. Dacă pacienții tratați cu amlodipină prezintă amețeli, cefalee, fatigabilitate sau greață,
capacitatea de reacție poate fi afectată.
Se recomandă precauție, în special la începutul tratamentului.
4.8 Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Cele mai frecvente reacții adverse raportate în timpul tratamentului sunt: somnolență, amețeli, cefalee,
palpitații, eritem facial tranzitoriu, dureri abdominale, greață, edem maleolar, edem și fatigabilitate.
Lista reacțiilor adverse sub formă de tabel
Următoarele reacții adverse au fost observate și raportate în timpul tratamentului cu amlodipină cu
următoarele frecvențe: foarte frecvente (> 1/10), frecvente ( 1/100 și 1/10), mai puțin frecvente ( 1/1000
și 1/100), rare ( 1/10000 și 1/1000), foarte rare ( 1/10000).
În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt menționate în ordinea descrescătoare a gravității.
Aparate, sisteme și organe Frecvență Reacții adverse
Tulburări hematologice și
limfatice Foarte rare Leucopenie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului
imunitar Foarte rare Reacții alergice
Tulburări metabolice și de
nutriție Foarte rare Hiperglicemie
Tulburări psihice Mai puțin frecvente Insomnie, tulburări ale dispoziției
(inclusiv anxietate), depresie
Rare Confuzie
5
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Somnolență, amețeli, cefalee (în
special la începutul tratamentului)
Mai puțin frecvente Tremor, tulburări ale gustului,
sincopă, hipoestezie, parestezie
Foarte rare Hipertonie, neuropatie periferică
Tulburări oculare Mai puțin frecvente Tulburări de vedere (inclusiv
diplopie)
Tulburări acustice și vestibulare Mai puțin frecvente Tinitus
Tulburări cardiace Frecvente Palpitații
Foarte rare Infarct miocardic, tulburări de
ritm (inclusiv bradicardie,
tahicardie ventriculară și fibrilație
atrială)
Tulburări vasculare Frecvente Eritem facial
Mai puțin frecvente Hipotensiune arterială
Foarte rare Vasculită
Tulburări respiratorii, toracice
și mediastinale Mai puțin frecvente Dispnee, rinită
Foarte rare Tuse
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Dureri abdominale, greață
Mai puțin frecvente Vărsături, dispepsie, tulburări de
tranzit intestinal (inclusiv diaree și
constipație), xerostomie
Foarte rare Pancreatită, gastrită, hiperplazie
gingivală
Tulburări hepatobiliare Foarte rare Hepatită, icter, creștere a valorilor
serice ale enzimelor hepatice*
Afecțiuni cutanate și ale
țesutului subcutanat Mai puțin frecvente Alopecie, purpură, modificări de
culoare a tegumentului,
hiperhidroză, prurit, erupție
cutanată tranzitorie, exantem
Foarte rare Angioedem, eritem polimorf,
urticarie, dermatită exfoliativă,
sindrom Stevens-Johnson, edem
Quincke, fotosensibilitate
Tulburări musculo-scheletice și
ale țesutului conjunctiv Frecvente Edem maleolar
Mai puțin frecvente Artralgie, mialgie, crampe
musculare, dorsalgie
Tulburări renale și ale căilor
urinare Mai puțin frecvente Disurie, nicturie, poliurie
Tulburări ale aparatului genital
și sânului Mai puțin frecvente Impotență, ginecomastie
Tulburări generale și la nivelul
locului de administrare Frecvente Edem, fatigabilitate
Mai puțin frecvente Durere toracică, astenie, durere,
stare generală de rău
Investigații diagnostice Mai puțin frecvente Creșterea în greutate, scăderea în
greutate
* în principal corelate cu colestază
Au fost raportate cazuri excepționale de sindrom extrapiramidal.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul
sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
6
4.9 Supradozaj
Datele privind supradozajul intenționat la om sunt limitate.
Simptome
Datele disponibile sugerează că supradozajul masiv poate determina vasodilatație periferică marcată și,
posibil, o tahicardie reflexă. A fost raportată hipotensiune arterială sistemică marcată și prelungită până la
șoc, inclusiv cu evoluție letală.
Tratament
Hipotensiunea arterială semnificativă clinic determinată de supradozajul cu amlodipină necesită măsuri de
susținere activă cardiovasculară, incluzând monitorizarea frecventă a funcțiilor cardiace și respiratorii,
ridicarea extremităților și monitorizarea volumului circulator și a diurezei.
Poate fi utilă administrarea unui vasoconstrictor pentru refacerea tonusului vascular și a tensiunii arteriale,
dacă nu există nici o contraindicație pentru utilizarea acestuia. Administrarea intravenoasă de gluconat de
calciu poate fi benefică pentru antagonizarea efectelor determinate de blocarea canalelor de calciu.
Lavajul gastric poate fi util în unele cazuri. S-a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii
sănătoși, în primele 2 ore după administrarea unei doze de amlodipină 10 mg, a determinat scăderea vitezei
de absorbție a amlodipinei.
Deoarece amlodipina se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice, este puțin probabil ca dializa să fie
eficace.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: blocante ale canalelor de calciu, blocante selective ale canalelor de calciu cu
efecte preponderent vasculare, codul ATC: C08CA01.
Amlodipina este un inhibitor al influxului de ioni de calciu, din grupul dihidropiridinei (blocant al canalelor
lente de calciu sau antagonist al ionilor de calciu) care inhibă influxul transmembranar de ioni de calciu la
nivelul musculaturii netede cardiace și vasculare.
Mecanismul de acțiune de reducere a tensiunii arteriale al amlodipinei este determinat de efectul relaxant
direct asupra musculaturii netede vasculare. Mecanismul exact prin care amlodipina își exercită efectul
antianginos nu este în întregime elucidat, dar amlodipina reduce durerea de etiologie ischemică prin
următoarele două acțiuni:
1. Amlodipina dilată arteriolele periferice, scăzând astfel rezistența periferică sistemică (postsarcina).
Deoarece alura ventriculară rămâne constantă, scăderea postsarcinii determină scăderea consumului de
energie și necesarului de oxigen la nivelul miocardului.
2. De asemenea, mecanismul de acțiune al amlodipinei implică probabil și dilatarea arterelor coronariene
principale și a arteriolelor coronariene, atât în zonele miocardice indemne, cât și în zonele cu ischemie.
Această vasodilatație crește aportul de oxigen la nivel miocardic la pacienții cu spasm coronarian (angina
pectorală Prinzmetal sau angina pectorală vasospastică).
La pacienții cu hipertensiune arterială, administrarea amlodipinei în doză unică zilnică determină scăderea
semnificativă clinic a tensiunii arteriale în clino- și ortostatism, pe parcursul a 24 de ore. Datorită instalării
lente a acțiunii, administrarea amlodipinei nu determină hipotensiune arterială acută.
7
La pacienții cu angină pectorală, administrarea amlodipinei în doză unică zilnică crește durata totală a
efortului fizic, durata de timp până la apariția episodului de durere anginoasă, timpul până la apariția unei
subdenivelări de 1 mm a segmentului ST și scade atât frecvența episoadelor de durere anginoasă, cât și
necesarul de nitroglicerină.
Administrarea amlodipinei nu a fost asociată cu reacții adverse metabolice sau modificări ale valorilor
concentrațiilor plasmatice ale lipidelor; ca urmare, poate fi utilizată la pacienți cu astm bronșic, diabet
zaharat și gută.
Utilizare la pacienții cu boală coronariană
Eficacitatea amlodipinei în prevenirea evenimentelor clinice la pacienții cu boală coronariană a fost evaluată
într-un studiu independent, multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care a înrolat 1997 de
pacienți: ”Compararea amlodipinei cu enalaprilul în limitarea apariției trombozelor (Comparison of
Amlodipine vs Enalapril to Limit Occurrences of Thrombosis – CAMELOT). 663 dintre acești pacienți au
fost tratați cu amlodipină 5-10 mg, 673 au fost tratați cu enalapril 10-20 mg, iar 655 de pacienți au fost
incluși în grupul la care s-a administrat placebo, toate acestea adăugate la tratamentul standard cu statine,
beta-blocante, diuretice și acid acetilsalicilic, timp de 2 ani. Principalele rezultate privind eficacitatea sunt
prezentate în Tabelul 1. Rezultatele indică faptul că tratamentul cu amlodipină a fost asociat cu un număr
mai mic de spitalizări pentru angină pectorală și de intervenții pentru revascularizare la pacienții cu boală
coronariană.
Tabel 1. Incidența rezultatelor clinic semnificative în studiul CAMELOT
Incidența evenimentelor cardiovasculare, număr (%)
Amlodipină comparativ cu
placebo
Rezultate Amlodipină Placebo Enalapril Risc relativ
(IÎ 95%) Valoarea p
Criteriul final principal
de evaluare
Evenimente adverse
cardiovasculare 110 (16,6) 151 (23,1) 136 (20,2) 0,69 (0,54-0,88) 0,003
Componente
individualizate
Revascularizare
coronariană 78 (11,8) 103 (15,7) 95 (14,1) 0,73 (0,54-0,98) 0,03
Spitalizare pentru angina
pectorală 51 (7,7) 84 (12,8) 86 (12,8) 0,58 (0,41-0,82) 0,002
IM non-letal 14 (2,1) 19 (2,9) 11 (1,6) 0,73 (0,37-1,46) 0,37
Accident vascular
cerebral sau AIT 6 (0,9) 12 (1,8) 8 (1,2) 0,50 (0,19-1,32) 0,15
Deces de cauză
cardiovasculară 5 (0,8) 2 (0,3) 5 (0,7) 2,46 (0,48-12,7) 0,27
Spitalizare pentru ICC 3 (0,5) 5 (0,8) 4 (0,6) 0,59 (0,14-2,47) 0,46
Stop cardiac resuscitat 0 4 (0,6) 1 (0,1) NA 0,04
Boală vasculară periferică
nou diagnosticată 5 (0,8) 2 (0,3) 8 (1,2) 2,6 (0,50-13,4) 0,24
Abrevieri: ICC - insuficiență cardiacă congestivă; IÎ - interval de încredere; IM - infarct miocardic; AIT -
atac ischemic tranzitoriu.
Utilizare la pacienții cu insuficiență cardiacă
Studii de hemodinamică și studii clinice controlate, care au inclus probă de efort, efectuate la pacienți cu
insuficiență cardiacă clasele NYHA II-IV, au arătat că amlodipina nu a determinat deteriorarea stării clinice,
evaluată prin toleranța la proba de efort, fracția de ejecție a ventriculului stâng și simptomatologia clinică.
Un studiu clinic, controlat cu placebo (PRAISE), pentru evaluarea pacienților cu insuficiență cardiacă clasele
NYHA III-IV și care urmau tratament cu digoxină, diuretice și inhibitori ai ECA, a arătat faptul că
amlodipina nu crește riscul de mortalitate sau riscul combinat, mortalitate - morbiditate la pacienții cu
insuficiență cardiacă.
8
Într-un studiu de urmărire a rezultatelor pe termen lung, controlat cu placebo (PRAISE-2), efectuat la
pacienți cu insuficiență cardiacă clasă NYHA III și IV, fără simptome sau semne obiective sugestive pentru
boală ischemică preexistentă, tratați cu doze constante de inhibitori ai ECA, medicamente digitalice și
diuretice, s-a demonstrat că administrarea amlodipinei nu influențează mortalitatea totală de cauză
cardiovasculară. La acești pacienți, administrarea amlodipinei a fost asociată cu creșterea incidenței edemului
pulmonar.
Tratament de prevenție a infarctului miocardic (ALLHAT)
Un studiu dublu-orb, randomizat, pentru investigarea morbidității-mortalității, denumit Studiul privind
Prevenirea Infarctului Miocardic Acut prin Tratament Antihipertensiv și Hipolipemiant (Antihypertensive
and Lipid-Lowering Treatment to Prevent Heart Attack Trial - ALLHAT) a fost efectuat pentru a compara
tratamentul cu medicamente noi, și anume amlodipina 2,5-10 mg pe zi (blocant al canalelor de calciu) sau
lisinoprilul 10-40 mg pe zi (inhibitor al ECA) ca tratamente de primă intenție, cu administrarea unui diuretic
tiazidic, clortalidona 12,5-25 mg pe zi, în hipertensiunea arterială ușoară și moderată.
A fost randomizat un număr total de 33357 de pacienți cu hipertensiune arterială, cu vârsta peste 55 de ani,
urmăriți pe o perioadă medie de 4,9 ani. Pacienții au prezentat cel puțin un factor de risc adițional pentru
boala coronariană: infarct miocardic sau accident vascular cerebral în antecedente (> 6 luni înaintea înrolării
în studiu) sau altă boală cardiovasculară aterosclerotică confirmată (un total de 51,5%), diabet zaharat tip 2
(36,1%), valoarea HDL colesterol< 35 mg/dl (11,6%), hipertrofie ventriculară stângă diagnosticată
electrocardiografic sau ecocardiografic (20,9%), statut de fumător în momentul includerii în studiu (21,9%).
Criteriul final principal de evaluare al studiului a fost unul combinat, incluzând boală coronariană cu evoluție
letală sau infarct miocardic non-letal. Între grupul tratat cu amlodipină și cel la care s-a administrat
clortalidonă nu au fost diferențe semnificative privind criteriul final principal de evaluare: RR (risc relativ)
0,98 cu IÎ (interval de încredere) 95% [0,90-1,07], p=0,65. Dintre criteriile finale secundare de evaluare,
incidența insuficienței cardiace (componentă a unui criteriu final de evaluare, cardiovascular combinat) a fost
semnificativ mai mare în grupul tratat cu amlodipină comparativ cu grupul tratat cu clortalidonă (10,2%
comparativ cu 7,7%, RR 1,38 cu IÎ 95% [1,25-1,52], p0,89-1,02], p=0,20.
Utilizare la copii și adolescenți (cu vârsta de 6 ani sau mai mare)
În cadrul unui studiu în care au fost incluși 268 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani cu
hipertensiune arterială predominant secundară, compararea administrării unor doze de amlodipină de 2,5 mg
și 5,0 mg cu placebo, a arătat că ambele doze de amlodipină scad tensiunea arterială sistolică semnificativ
mai mult față de placebo. Diferența între cele două doze nu a fost semnificativă statistic
.
Nu au fost studiate efectele pe termen lung ale administrării amlodipinei asupra creșterii, pubertății și
dezvoltării generale. De asemenea, nu a fost stabilită eficacitatea amlodipinei, utilizată ca terapie în perioada
copilăriei, asupra scăderii morbidității și mortalității de cauză cardiovasculară la vârsta adultă.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbție, distribuție, legare de proteinele plasmatice: după administrarea orală de doze terapeutice,
amlodipina este bine absorbită și atinge concentrația plasmatică maximă după 6-12 ore. Biodisponibilitatea
absolută a fost estimată ca fiind între 64 și 80%. Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/kg.
Studiile in vitro au demonstrat că aproximativ 97,5% din amlodipina circulantă este legată de proteinele
plasmatice.
Biodisponibilitatea amlodipinei nu este influențată de consumul de alimente.
Metabolizare/Eliminare
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este aproximativ 35-50 ore și este în concordanță cu
administrarea unei doze unice zilnice. Amlodipina este metabolizată în proporție mare la nivel hepatic,
9
rezultând metaboliți inactivi. În urină se excretă 10% sub formă de substanță nemetabolizată și 60% sub
formă de metaboliți.
Utilizare în insuficiență hepatică
Datele privind administrarea amlodipinei la pacienți cu insuficiență hepatică sunt foarte limitate. Pacienții cu
insuficiență hepatică au un clearance al amlodipinei scăzut, ceea ce determină un timp de înjumătățire
plasmatică prin eliminare mai lung și o creștere a ASC de aproximativ 40-60%.
Utilizare la vârstnici
Timpul în care este atinsă concentrația plasmatică maximă de amlodipină este similar la vârstnici și tineri. La
vârstnici, clearance-ul amlodipinei are tendința de a fi scăzut, rezultând creșteri ale ASC (aria de sub curba
concentrației plasmatice în funcție de timp) și ale timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare. La
pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, creșterile ASC și ale timpului de înjumătățire plasmatică au fost
cele așteptate pentru grupa de vârstă studiată.
Utilizare la copii și adolescenți
A fost efectuat un studiu populațional de farmacocinetică la 74 de copii și adolescenți cu hipertensiune
arterială, cu vârsta cuprinsă între 12 luni și 17 ani (dintre care 34 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 6 și 12
ani și 28 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani), cărora li s-a administrat amlodipină în doze de
1,25 mg până la 20 mg, în una sau două prize. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și adolescenți cu
vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani, clearance-ul după administrarea orală (CL/F) a fost 22,5 și, respectiv, 27,4
l/oră la copii și adolescenții de sex masculin, iar la copii și adolescenții de sex feminin 16,4 și, respectiv, 21,3
l/oră. A fost observată o mare variabilitate interindividuală în ceea ce privește expunerea. La copiii cu vârsta
sub 6 ani, datele raportate sunt limitate.
5.3 Date preclinice de siguranță
Toxicitate asupra funcției de reproducere
Studiile cu privire la toxicitatea asupra funcției de reproducere efectuate la șobolani și șoareci au arătat
întârzierea momentului nașterii, prelungirea duratei travaliului și scăderea ratei de supraviețuire a puilor în
cazul administrării unor doze de aproximativ 50 de ori mai mari decât doza maximă recomandată la om,
exprimată în mg/kg.
Influență asupra fertilității
La șobolanii cărora li s-a administrat amlodipină (64 de zile în cazul masculilor și 14 zile în cazul femelelor,
înainte de împerechere) în doze de 10 mg/kg/ zi (de 8 ori* doza maximă recomandată la om, exprimată în
mg/m
2) nu a fost observată afectarea fertilității. Într-un alt studiu efectuat la șobolani, în cadrul căruia
masculii de șobolan au fost tratați cu besilat de amlodipină timp de 30 zile, la o doză comparabilă cu doza
administrată la om, exprimată în mg/kg, s-au înregistrat concentrații plasmatice scăzute ale hormonului
foliculostimulant și testosteronului și, de asemenea, scăderi ale densității spermei și ale numărului de
spermatozoizi maturi și celule Sertoli
.
Carcinogenitate, mutagenitate
La șobolanii și șoarecii cărora li s-a administrat amlodipină pe cale orală timp de doi ani, în doze zilnice de
0,5, 1,25 sau 2,5 mg/kg și zi, nu au fost observate efecte carcinogene.
Cea mai mare doză administrată (la șoarece doză similară cu doza zilnică maximă recomandată la om de 10
mg, iar la șobolani o doză de două ori mai mare*, exprimată în mg/m
2) a fost apropriată de doza maximă
tolerată pentru șoareci, dar nu și cu doza maximă tolerată la șobolani.
Studiile de mutagenitate nu au pus în evidență efecte ale amlodipinei la nivelul genelor sau la nivel
cromozomial.
*Raportat la pacienți cu greutate de 50 kg.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
10
6.1 Lista excipienților
Celuloză microcristalină PH 102
Hidrogenofosfat de calciu anhidru
Amidonglicolat de sodiu tip A
Stearilfumarat de sodiu
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi ferit de lumină.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate/blister
Cutie cu 3 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate/blister
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
S.C. Vim Spectrum S.R.L.
Corunca nr. 409, cod 547367, jud. Mureș,
România.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
7985/2015/01-02
7986/2015/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Iulie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2015
Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenției Naționale a
Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate;
Fiecare comprimat conține amlodipină 5 mg sub formă de besilat de amlodipină 6,94 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 0,01 mmol (0,23 mg)
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate.
Fiecare comprimat conține amlodipină 10 mg sub formă de besilat de amlodipină 13,88 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 0,02 mmol (0,46 mg)
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Amlodipină Vim Spectrum 5 mg comprimate;
Comprimate de culoare albă până la aproape albă, rotunde, plate, având marcate pe una din fețe litera A și
cifra 5, despărțite de o linie mediană; diametrul de aproximativ 8 mm.
Linia mediană asigură divizarea comprimatului în două părți egale.
Amlodipină Vim Spectrum 10 mg comprimate;
Comprimate de culoare albă până la aproape albă, rotunde, plate, având marcate pe una din fețe litera A și
cifra 10, despărțite de o linie mediană; diametrul de aproximativ 9 mm.
Linia mediană asigură divizarea comprimatului în două părți egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Hipertensiune arterială
Angină pectorală cronică stabilă
Angină pectorală vasospastică (angină pectorală Prinzmetal)
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Adulți
2
Atât pentru hipertensiunea arterială, cât și pentru angină pectorală doza uzuală inițială este de 5 mg
amlodipină o dată pe zi, doză care poate fi crescută până la doza maximă 10 mg, în funcție de răspunsul
terapeutic individual.
La pacienții hipertensivi, Amlodipină Vim Spectrum a fost utilizat în asociere cu un diuretic tiazidic, un alfa-
blocant, un beta-blocant sau un inhibitor al ECA. Pentru tratamentul anginei pectorale, Amlodipină Vim
Spectrum poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienții cu
angină pectorală refractară la tratamentul cu nitrați și/sau doze adecvate de beta-blocante.
În cazul în care se administrează concomitent cu diuretice tiazidice, beta-blocante și inhibitori ai ECA, nu
este necesară ajustarea dozei de Amlodipină Vim Spectrum.
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici
Administrarea de doze similare de Amlodipină Vim Spectrum la pacienții vârstnici sau la pacienții tineri este
la fel de bine tolerată. La pacienții vârstnici, se recomandă schema de administrare uzuală, dar creșterea
dozei trebuie realizată cu precauție (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Insuficiență hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la
moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu prudență și inițierea tratamentului necesită doze
mici (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficiență hepatică severă. La pacienții cu insuficiență
hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie inițiat cu cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută
lent.
Insuficiență renală
Modificările concentrației plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul insuficienței renale, ca
urmare, se recomandă dozele uzuale. Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Copii și adolescenți
Copii și adolescenți cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani
La copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani, pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, se
recomandă administrarea orală o dată pe zi a unei doze inițiale de 2,5 mg, doză care poate fi crescută până la
5 mg o dată pe zi, dacă valorile țintă ale tensiunii arteriale nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament.
Doze mai mari de 5 mg pe zi nu au fost studiate la copii și adolescenți (vezi pct. 5.1 și 5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală.
4.3 Contraindicații
Amlodipina este contraindicată la pacienții cu:
hipersensibilitate la derivații de dihidropiridină, amlodipină sau la oricare dintre excipienții
enumerați la pct. 6.1
hipotensiune arterială severă
șoc (inclusiv șoc cardiogen)
obstrucție a căii de ejecție a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică severă)
insuficiență cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
3
Siguranța și eficacitatea amlodipinei în tratamentul crizei hipertensive nu au fost stabilite.
Pacienți cu insuficiență cardiacă
Pacienții cu insuficiență cardiacă trebuie tratați cu precauție. Într-un studiu de lungă durată, controlat cu
placebo, în care au fost incluși pacienți cu insuficiență cardiacă severă (clasă NYHA III și IV), incidența
raportată a edemului pulmonar a fost mai mare în grupul tratat cu amlodipină, comparativ cu grupul la care
s-a administrat placebo (vezi pct. 5.1). Blocantele canalelor de calciu, inclusiv amlodipina, trebuie utilizate
cu precauție la pacienții cu insuficiență cardiacă severă, deoarece acestea pot crește riscul apariției altor
evenimente cardiovasculare și mortalitatea
.
Pacienți cu insuficiență hepatică
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare al amlodipinei este prelungit și valorile ASC sunt mai mari
la pacienții cu insuficiență hepatică; nu au fost stabilite recomandări privind schema de tratament. Prin
urmare, tratamentul cu amlodipină necesită precauție și doze mici, atât la inițierea tratamentului cât și la
creșterea dozei. La pacienții cu insuficiență hepatică severă poate fi necesară creșterea treptată a dozelor și
monitorizarea atentă.
Pacienți vârstnici
Se recomandă creșterea dozelor cu prudență la vârstnici (vezi pct. 4.2 și pct. 5.2).
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, amlodipina poate fi administrată în doze uzuale.
Modificările concentrației plasmatice a amlodipinei nu sunt corelate cu gradul insuficienței renale.
Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Medicamentul conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Efecte ale altor medicamente asupra amlodipinei
Inhibitori ai CYP3A4: administrarea concomitentă a amlodipinei cu inhibitori CYP3A4 puternici sau
moderați (inhibitori ai proteazelor, antifungice cu structură azolică, macrolide cum sunt eritromicina sau
claritromicina, verapamil sau diltiazem) poate determina creșterea ușoară până la semnificativă a expunerii la
amlodipină. Semnificația clinică a acestor variații ale farmacocineticii poate fi mai pronunțată la pacienții
vârstnici. Astfel, pot fi necesare monitorizarea clinică și ajustarea dozelor.
Inductori ai CYP3A4: nu sunt date disponibile cu privire la efectul inductorilor CYP3A4 asupra amlodipinei.
Administrarea concomitentă a inductorilor CYP3A4 (de exemplu, rifampicină, sunătoare - hypericum
perforatum) poate determina scăderea concentrației plasmatice a amlodipinei. Amlodipina trebuie utilizată
cu precauție în cazul asocierii cu inductori CYP3A4.
Nu se recomandă administrarea amlodipinei cu grepfrut sau suc de grepfrut, deoarece la unii pacienți poate fi
crescută biodisponibilitatea, determinând creșterea efectelor de scădere a tensiunii arteriale.
Dantrolen (perfuzie): la animale, după administrarea de verapamil și administrarea intravenoasă de
dantrolen, se observă cazuri de fibrilație ventriculară letală și colaps cardiovascular în asociere cu
hiperpotasemie. Din cauza riscului de hiperpotasemie, la pacienți cu predispoziție pentru hipertermia
malignă și tratați pentru hipertermie malignă, se recomandă evitarea administrării concomitente de blocante
ale canalelor de calciu, cum este amlodipina.
Efecte ale amlodipinei asupra altor medicamente
Efectul de scădere a tensiunii arteriale al amlodipinei potențează efectul de scădere a tensiunii arteriale al
altor medicamente antihipertensive.
În studii clinice cu privire la interacțiune, amlodipina nu a influențat farmacocinetica atorvastatinei,
digoxinei, warfarinei sau ciclosporinei.
4
Simvastatină: administrarea concomitentă a unor doze multiple de amlodipină 10 mg cu simvastatină 80 mg
a determinat o creștere cu 77% a expunerii la simvastatină, comparativ cu administrarea simvastatinei în
monoterapie. La pacienții în tratament concomitent cu amlodipină, trebuie limitatặ doza de simvastatină la
20 mg pe zi.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
La om, siguranța utilizării amlodipinei în timpul sarcinii nu a fost stabilită.
Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere la doze mari (vezi pct. 5.3).
Utilizarea în sarcină este recomandată doar dacă nu există altă alternativă terapeutică mai sigură și când
boala în sine reprezintă un risc major pentru mamă și făt.
Alăptarea
Nu este cunoscut dacă amlodipina este excretată în laptele matern. Decizia privind continuarea/întreruperea
alăptării sau tratamentului trebuie luată ținând cont de beneficiile alăptării sugarului și de beneficiile
tratamentului pentru mamă.
Fertilitatea
La unii pacienți tratați cu blocante ale canalelor de calciu au fost raportate modificări biochimice reversibile
la nivelul capului spermatozoizilor. Datele clinice cu privire la efectul potențial al amlodipinei asupra
fertilității sunt insuficiente. Într-un studiu efectuat la șobolan, s-au observat efecte adverse asupra fertilității
masculine (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Amlodipina poate avea o influență mică până la moderată asupra capacității de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje. Dacă pacienții tratați cu amlodipină prezintă amețeli, cefalee, fatigabilitate sau greață,
capacitatea de reacție poate fi afectată.
Se recomandă precauție, în special la începutul tratamentului.
4.8 Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Cele mai frecvente reacții adverse raportate în timpul tratamentului sunt: somnolență, amețeli, cefalee,
palpitații, eritem facial tranzitoriu, dureri abdominale, greață, edem maleolar, edem și fatigabilitate.
Lista reacțiilor adverse sub formă de tabel
Următoarele reacții adverse au fost observate și raportate în timpul tratamentului cu amlodipină cu
următoarele frecvențe: foarte frecvente (> 1/10), frecvente ( 1/100 și 1/10), mai puțin frecvente ( 1/1000
și 1/100), rare ( 1/10000 și 1/1000), foarte rare ( 1/10000).
În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt menționate în ordinea descrescătoare a gravității.
Aparate, sisteme și organe Frecvență Reacții adverse
Tulburări hematologice și
limfatice Foarte rare Leucopenie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului
imunitar Foarte rare Reacții alergice
Tulburări metabolice și de
nutriție Foarte rare Hiperglicemie
Tulburări psihice Mai puțin frecvente Insomnie, tulburări ale dispoziției
(inclusiv anxietate), depresie
Rare Confuzie
5
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Somnolență, amețeli, cefalee (în
special la începutul tratamentului)
Mai puțin frecvente Tremor, tulburări ale gustului,
sincopă, hipoestezie, parestezie
Foarte rare Hipertonie, neuropatie periferică
Tulburări oculare Mai puțin frecvente Tulburări de vedere (inclusiv
diplopie)
Tulburări acustice și vestibulare Mai puțin frecvente Tinitus
Tulburări cardiace Frecvente Palpitații
Foarte rare Infarct miocardic, tulburări de
ritm (inclusiv bradicardie,
tahicardie ventriculară și fibrilație
atrială)
Tulburări vasculare Frecvente Eritem facial
Mai puțin frecvente Hipotensiune arterială
Foarte rare Vasculită
Tulburări respiratorii, toracice
și mediastinale Mai puțin frecvente Dispnee, rinită
Foarte rare Tuse
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Dureri abdominale, greață
Mai puțin frecvente Vărsături, dispepsie, tulburări de
tranzit intestinal (inclusiv diaree și
constipație), xerostomie
Foarte rare Pancreatită, gastrită, hiperplazie
gingivală
Tulburări hepatobiliare Foarte rare Hepatită, icter, creștere a valorilor
serice ale enzimelor hepatice*
Afecțiuni cutanate și ale
țesutului subcutanat Mai puțin frecvente Alopecie, purpură, modificări de
culoare a tegumentului,
hiperhidroză, prurit, erupție
cutanată tranzitorie, exantem
Foarte rare Angioedem, eritem polimorf,
urticarie, dermatită exfoliativă,
sindrom Stevens-Johnson, edem
Quincke, fotosensibilitate
Tulburări musculo-scheletice și
ale țesutului conjunctiv Frecvente Edem maleolar
Mai puțin frecvente Artralgie, mialgie, crampe
musculare, dorsalgie
Tulburări renale și ale căilor
urinare Mai puțin frecvente Disurie, nicturie, poliurie
Tulburări ale aparatului genital
și sânului Mai puțin frecvente Impotență, ginecomastie
Tulburări generale și la nivelul
locului de administrare Frecvente Edem, fatigabilitate
Mai puțin frecvente Durere toracică, astenie, durere,
stare generală de rău
Investigații diagnostice Mai puțin frecvente Creșterea în greutate, scăderea în
greutate
* în principal corelate cu colestază
Au fost raportate cazuri excepționale de sindrom extrapiramidal.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul
sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
6
4.9 Supradozaj
Datele privind supradozajul intenționat la om sunt limitate.
Simptome
Datele disponibile sugerează că supradozajul masiv poate determina vasodilatație periferică marcată și,
posibil, o tahicardie reflexă. A fost raportată hipotensiune arterială sistemică marcată și prelungită până la
șoc, inclusiv cu evoluție letală.
Tratament
Hipotensiunea arterială semnificativă clinic determinată de supradozajul cu amlodipină necesită măsuri de
susținere activă cardiovasculară, incluzând monitorizarea frecventă a funcțiilor cardiace și respiratorii,
ridicarea extremităților și monitorizarea volumului circulator și a diurezei.
Poate fi utilă administrarea unui vasoconstrictor pentru refacerea tonusului vascular și a tensiunii arteriale,
dacă nu există nici o contraindicație pentru utilizarea acestuia. Administrarea intravenoasă de gluconat de
calciu poate fi benefică pentru antagonizarea efectelor determinate de blocarea canalelor de calciu.
Lavajul gastric poate fi util în unele cazuri. S-a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii
sănătoși, în primele 2 ore după administrarea unei doze de amlodipină 10 mg, a determinat scăderea vitezei
de absorbție a amlodipinei.
Deoarece amlodipina se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice, este puțin probabil ca dializa să fie
eficace.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: blocante ale canalelor de calciu, blocante selective ale canalelor de calciu cu
efecte preponderent vasculare, codul ATC: C08CA01.
Amlodipina este un inhibitor al influxului de ioni de calciu, din grupul dihidropiridinei (blocant al canalelor
lente de calciu sau antagonist al ionilor de calciu) care inhibă influxul transmembranar de ioni de calciu la
nivelul musculaturii netede cardiace și vasculare.
Mecanismul de acțiune de reducere a tensiunii arteriale al amlodipinei este determinat de efectul relaxant
direct asupra musculaturii netede vasculare. Mecanismul exact prin care amlodipina își exercită efectul
antianginos nu este în întregime elucidat, dar amlodipina reduce durerea de etiologie ischemică prin
următoarele două acțiuni:
1. Amlodipina dilată arteriolele periferice, scăzând astfel rezistența periferică sistemică (postsarcina).
Deoarece alura ventriculară rămâne constantă, scăderea postsarcinii determină scăderea consumului de
energie și necesarului de oxigen la nivelul miocardului.
2. De asemenea, mecanismul de acțiune al amlodipinei implică probabil și dilatarea arterelor coronariene
principale și a arteriolelor coronariene, atât în zonele miocardice indemne, cât și în zonele cu ischemie.
Această vasodilatație crește aportul de oxigen la nivel miocardic la pacienții cu spasm coronarian (angina
pectorală Prinzmetal sau angina pectorală vasospastică).
La pacienții cu hipertensiune arterială, administrarea amlodipinei în doză unică zilnică determină scăderea
semnificativă clinic a tensiunii arteriale în clino- și ortostatism, pe parcursul a 24 de ore. Datorită instalării
lente a acțiunii, administrarea amlodipinei nu determină hipotensiune arterială acută.
7
La pacienții cu angină pectorală, administrarea amlodipinei în doză unică zilnică crește durata totală a
efortului fizic, durata de timp până la apariția episodului de durere anginoasă, timpul până la apariția unei
subdenivelări de 1 mm a segmentului ST și scade atât frecvența episoadelor de durere anginoasă, cât și
necesarul de nitroglicerină.
Administrarea amlodipinei nu a fost asociată cu reacții adverse metabolice sau modificări ale valorilor
concentrațiilor plasmatice ale lipidelor; ca urmare, poate fi utilizată la pacienți cu astm bronșic, diabet
zaharat și gută.
Utilizare la pacienții cu boală coronariană
Eficacitatea amlodipinei în prevenirea evenimentelor clinice la pacienții cu boală coronariană a fost evaluată
într-un studiu independent, multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care a înrolat 1997 de
pacienți: ”Compararea amlodipinei cu enalaprilul în limitarea apariției trombozelor (Comparison of
Amlodipine vs Enalapril to Limit Occurrences of Thrombosis – CAMELOT). 663 dintre acești pacienți au
fost tratați cu amlodipină 5-10 mg, 673 au fost tratați cu enalapril 10-20 mg, iar 655 de pacienți au fost
incluși în grupul la care s-a administrat placebo, toate acestea adăugate la tratamentul standard cu statine,
beta-blocante, diuretice și acid acetilsalicilic, timp de 2 ani. Principalele rezultate privind eficacitatea sunt
prezentate în Tabelul 1. Rezultatele indică faptul că tratamentul cu amlodipină a fost asociat cu un număr
mai mic de spitalizări pentru angină pectorală și de intervenții pentru revascularizare la pacienții cu boală
coronariană.
Tabel 1. Incidența rezultatelor clinic semnificative în studiul CAMELOT
Incidența evenimentelor cardiovasculare, număr (%)
Amlodipină comparativ cu
placebo
Rezultate Amlodipină Placebo Enalapril Risc relativ
(IÎ 95%) Valoarea p
Criteriul final principal
de evaluare
Evenimente adverse
cardiovasculare 110 (16,6) 151 (23,1) 136 (20,2) 0,69 (0,54-0,88) 0,003
Componente
individualizate
Revascularizare
coronariană 78 (11,8) 103 (15,7) 95 (14,1) 0,73 (0,54-0,98) 0,03
Spitalizare pentru angina
pectorală 51 (7,7) 84 (12,8) 86 (12,8) 0,58 (0,41-0,82) 0,002
IM non-letal 14 (2,1) 19 (2,9) 11 (1,6) 0,73 (0,37-1,46) 0,37
Accident vascular
cerebral sau AIT 6 (0,9) 12 (1,8) 8 (1,2) 0,50 (0,19-1,32) 0,15
Deces de cauză
cardiovasculară 5 (0,8) 2 (0,3) 5 (0,7) 2,46 (0,48-12,7) 0,27
Spitalizare pentru ICC 3 (0,5) 5 (0,8) 4 (0,6) 0,59 (0,14-2,47) 0,46
Stop cardiac resuscitat 0 4 (0,6) 1 (0,1) NA 0,04
Boală vasculară periferică
nou diagnosticată 5 (0,8) 2 (0,3) 8 (1,2) 2,6 (0,50-13,4) 0,24
Abrevieri: ICC - insuficiență cardiacă congestivă; IÎ - interval de încredere; IM - infarct miocardic; AIT -
atac ischemic tranzitoriu.
Utilizare la pacienții cu insuficiență cardiacă
Studii de hemodinamică și studii clinice controlate, care au inclus probă de efort, efectuate la pacienți cu
insuficiență cardiacă clasele NYHA II-IV, au arătat că amlodipina nu a determinat deteriorarea stării clinice,
evaluată prin toleranța la proba de efort, fracția de ejecție a ventriculului stâng și simptomatologia clinică.
Un studiu clinic, controlat cu placebo (PRAISE), pentru evaluarea pacienților cu insuficiență cardiacă clasele
NYHA III-IV și care urmau tratament cu digoxină, diuretice și inhibitori ai ECA, a arătat faptul că
amlodipina nu crește riscul de mortalitate sau riscul combinat, mortalitate - morbiditate la pacienții cu
insuficiență cardiacă.
8
Într-un studiu de urmărire a rezultatelor pe termen lung, controlat cu placebo (PRAISE-2), efectuat la
pacienți cu insuficiență cardiacă clasă NYHA III și IV, fără simptome sau semne obiective sugestive pentru
boală ischemică preexistentă, tratați cu doze constante de inhibitori ai ECA, medicamente digitalice și
diuretice, s-a demonstrat că administrarea amlodipinei nu influențează mortalitatea totală de cauză
cardiovasculară. La acești pacienți, administrarea amlodipinei a fost asociată cu creșterea incidenței edemului
pulmonar.
Tratament de prevenție a infarctului miocardic (ALLHAT)
Un studiu dublu-orb, randomizat, pentru investigarea morbidității-mortalității, denumit Studiul privind
Prevenirea Infarctului Miocardic Acut prin Tratament Antihipertensiv și Hipolipemiant (Antihypertensive
and Lipid-Lowering Treatment to Prevent Heart Attack Trial - ALLHAT) a fost efectuat pentru a compara
tratamentul cu medicamente noi, și anume amlodipina 2,5-10 mg pe zi (blocant al canalelor de calciu) sau
lisinoprilul 10-40 mg pe zi (inhibitor al ECA) ca tratamente de primă intenție, cu administrarea unui diuretic
tiazidic, clortalidona 12,5-25 mg pe zi, în hipertensiunea arterială ușoară și moderată.
A fost randomizat un număr total de 33357 de pacienți cu hipertensiune arterială, cu vârsta peste 55 de ani,
urmăriți pe o perioadă medie de 4,9 ani. Pacienții au prezentat cel puțin un factor de risc adițional pentru
boala coronariană: infarct miocardic sau accident vascular cerebral în antecedente (> 6 luni înaintea înrolării
în studiu) sau altă boală cardiovasculară aterosclerotică confirmată (un total de 51,5%), diabet zaharat tip 2
(36,1%), valoarea HDL colesterol< 35 mg/dl (11,6%), hipertrofie ventriculară stângă diagnosticată
electrocardiografic sau ecocardiografic (20,9%), statut de fumător în momentul includerii în studiu (21,9%).
Criteriul final principal de evaluare al studiului a fost unul combinat, incluzând boală coronariană cu evoluție
letală sau infarct miocardic non-letal. Între grupul tratat cu amlodipină și cel la care s-a administrat
clortalidonă nu au fost diferențe semnificative privind criteriul final principal de evaluare: RR (risc relativ)
0,98 cu IÎ (interval de încredere) 95% [0,90-1,07], p=0,65. Dintre criteriile finale secundare de evaluare,
incidența insuficienței cardiace (componentă a unui criteriu final de evaluare, cardiovascular combinat) a fost
semnificativ mai mare în grupul tratat cu amlodipină comparativ cu grupul tratat cu clortalidonă (10,2%
comparativ cu 7,7%, RR 1,38 cu IÎ 95% [1,25-1,52], p0,89-1,02], p=0,20.
Utilizare la copii și adolescenți (cu vârsta de 6 ani sau mai mare)
În cadrul unui studiu în care au fost incluși 268 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani cu
hipertensiune arterială predominant secundară, compararea administrării unor doze de amlodipină de 2,5 mg
și 5,0 mg cu placebo, a arătat că ambele doze de amlodipină scad tensiunea arterială sistolică semnificativ
mai mult față de placebo. Diferența între cele două doze nu a fost semnificativă statistic
.
Nu au fost studiate efectele pe termen lung ale administrării amlodipinei asupra creșterii, pubertății și
dezvoltării generale. De asemenea, nu a fost stabilită eficacitatea amlodipinei, utilizată ca terapie în perioada
copilăriei, asupra scăderii morbidității și mortalității de cauză cardiovasculară la vârsta adultă.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbție, distribuție, legare de proteinele plasmatice: după administrarea orală de doze terapeutice,
amlodipina este bine absorbită și atinge concentrația plasmatică maximă după 6-12 ore. Biodisponibilitatea
absolută a fost estimată ca fiind între 64 și 80%. Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/kg.
Studiile in vitro au demonstrat că aproximativ 97,5% din amlodipina circulantă este legată de proteinele
plasmatice.
Biodisponibilitatea amlodipinei nu este influențată de consumul de alimente.
Metabolizare/Eliminare
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este aproximativ 35-50 ore și este în concordanță cu
administrarea unei doze unice zilnice. Amlodipina este metabolizată în proporție mare la nivel hepatic,
9
rezultând metaboliți inactivi. În urină se excretă 10% sub formă de substanță nemetabolizată și 60% sub
formă de metaboliți.
Utilizare în insuficiență hepatică
Datele privind administrarea amlodipinei la pacienți cu insuficiență hepatică sunt foarte limitate. Pacienții cu
insuficiență hepatică au un clearance al amlodipinei scăzut, ceea ce determină un timp de înjumătățire
plasmatică prin eliminare mai lung și o creștere a ASC de aproximativ 40-60%.
Utilizare la vârstnici
Timpul în care este atinsă concentrația plasmatică maximă de amlodipină este similar la vârstnici și tineri. La
vârstnici, clearance-ul amlodipinei are tendința de a fi scăzut, rezultând creșteri ale ASC (aria de sub curba
concentrației plasmatice în funcție de timp) și ale timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare. La
pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, creșterile ASC și ale timpului de înjumătățire plasmatică au fost
cele așteptate pentru grupa de vârstă studiată.
Utilizare la copii și adolescenți
A fost efectuat un studiu populațional de farmacocinetică la 74 de copii și adolescenți cu hipertensiune
arterială, cu vârsta cuprinsă între 12 luni și 17 ani (dintre care 34 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 6 și 12
ani și 28 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani), cărora li s-a administrat amlodipină în doze de
1,25 mg până la 20 mg, în una sau două prize. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și adolescenți cu
vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani, clearance-ul după administrarea orală (CL/F) a fost 22,5 și, respectiv, 27,4
l/oră la copii și adolescenții de sex masculin, iar la copii și adolescenții de sex feminin 16,4 și, respectiv, 21,3
l/oră. A fost observată o mare variabilitate interindividuală în ceea ce privește expunerea. La copiii cu vârsta
sub 6 ani, datele raportate sunt limitate.
5.3 Date preclinice de siguranță
Toxicitate asupra funcției de reproducere
Studiile cu privire la toxicitatea asupra funcției de reproducere efectuate la șobolani și șoareci au arătat
întârzierea momentului nașterii, prelungirea duratei travaliului și scăderea ratei de supraviețuire a puilor în
cazul administrării unor doze de aproximativ 50 de ori mai mari decât doza maximă recomandată la om,
exprimată în mg/kg.
Influență asupra fertilității
La șobolanii cărora li s-a administrat amlodipină (64 de zile în cazul masculilor și 14 zile în cazul femelelor,
înainte de împerechere) în doze de 10 mg/kg/ zi (de 8 ori* doza maximă recomandată la om, exprimată în
mg/m
2) nu a fost observată afectarea fertilității. Într-un alt studiu efectuat la șobolani, în cadrul căruia
masculii de șobolan au fost tratați cu besilat de amlodipină timp de 30 zile, la o doză comparabilă cu doza
administrată la om, exprimată în mg/kg, s-au înregistrat concentrații plasmatice scăzute ale hormonului
foliculostimulant și testosteronului și, de asemenea, scăderi ale densității spermei și ale numărului de
spermatozoizi maturi și celule Sertoli
.
Carcinogenitate, mutagenitate
La șobolanii și șoarecii cărora li s-a administrat amlodipină pe cale orală timp de doi ani, în doze zilnice de
0,5, 1,25 sau 2,5 mg/kg și zi, nu au fost observate efecte carcinogene.
Cea mai mare doză administrată (la șoarece doză similară cu doza zilnică maximă recomandată la om de 10
mg, iar la șobolani o doză de două ori mai mare*, exprimată în mg/m
2) a fost apropriată de doza maximă
tolerată pentru șoareci, dar nu și cu doza maximă tolerată la șobolani.
Studiile de mutagenitate nu au pus în evidență efecte ale amlodipinei la nivelul genelor sau la nivel
cromozomial.
*Raportat la pacienți cu greutate de 50 kg.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
10
6.1 Lista excipienților
Celuloză microcristalină PH 102
Hidrogenofosfat de calciu anhidru
Amidonglicolat de sodiu tip A
Stearilfumarat de sodiu
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi ferit de lumină.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate/blister
Cutie cu 3 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate/blister
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
S.C. Vim Spectrum S.R.L.
Corunca nr. 409, cod 547367, jud. Mureș,
România.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
7985/2015/01-02
7986/2015/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Iulie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2015
Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenției Naționale a
Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
