LAURINA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENT ULUI
Laurina comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat galben conţine desogestrel 0,050 mg şi etinilestradiol 0,035 mg.
Fiecar e comprimat roşu conţine desogestrel 0,100 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.
Fiecare comprimat alb conţine desogestrel 0,150 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.
Excipient: fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat, până la 65 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct . 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimatele sunt rotunde, biconvexe şi au diametru de 5 mm. Ele sunt inscripţionate pe o faţă cu
„ VR4 ” (comprimatele galbene), „VR2 ” (comprimatele roşii), „ TR5” (comprimatele albe) iar pe
cealaltă faţă toate comprimatele sunt inscripţionate cu menţiunea „Organon” şi cu o steluţă „ *”.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie
Decizia de a prescrie Laurina trebuie să ia în considerare factor ii de risc actuali fiecărei femei, în
special cei pentru tromboembolism venos (TEV) ş i nivelul de risc de apari ţie a TEV în cazul
administrării Laurina comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şş i 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
4.2.1 Cum se administrează Laurina
Comprimat ele trebuie luate în ordinea de pe ambalaj, în fiecare zi, la aproximativ aceeaşi oră, cu o
cantitate suficientă de lichid, după cum este necesar. Trebuie luat câte un comprimat în fiecare zi, timp
de 21 zile consecutiv, începând cu comprimatele galbene ti mp de 7 zile, urmate de comprimatele roşii
7 zile şi, în final, comprimatele albe timp de 7 zile. Fiecare dintre blisterele următoare va fi început
după un interval de 7 zile în care nu se administrează comprimatele, perioadă în care apare, de obicei,
sâng erarea de întrerupere . Aceasta începe de obicei în ziua 2-3 după ce a fost administrat ultimul
2
comprimat şi este posibil ca sângerarea menstruală să nu înceteze înainte de începerea următorului
blister.
4.2.2 Cum se iniţiază administrarea Laurina
Fără ut ilizare anterioră de contraceptive hormonale (în ultima lună)
Utilizarea comprimatelor trebuie să înceapă în ziua 1 a ciclului natural al femeii (adică prima zi a
sângerării menstruale). Se poate începe şi în zilele 2-5, dar se recomandă utilizarea în plus a unei
metode de tip barieră în timpul primului ciclu, pentru primele 7 zile de utilizare a comprimatelor .
Trecerea de la un contraceptiv hormonal combinat (contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal
sau plasture transdermic)
Femeia trebuie să înceap ă utilizarea de Laurina de preferat în ziua după ultimul comprimat activ
(ultimul comprimat care conţine substanţele active) din C HC său anterior, dar cel mai târziu în ziua
următoare după intervalul obişnuit fără comprimate sau cu placebo din tratamentul său anterior cu
C H C. În cazul utilizării de inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea
de Laurina de preferat, în ziua îndepărtării, dar cel mai târziu în momentul când ar fi fost timpul pentru
o nouă aplicare .
Dacă femeia a folosit o metodă contraceptivă continuă şi corectă şi dacă este absolut sigură că nu este
însărcinată poate schimba contraceptivul hormonal în orice zi a ciclului.
Perioada în care nu foloseşte niciun contraceptiv hormonal nu trebuie să depăşească peri oada de timp
recomandată.
Este posibil ca nu toate metodele contraceptive (plasture transdermic, inel vaginal) săfie
comercializate în ţările UE.
Trecerea de la o metodă contraceptivă bazată numai pe progestogen (minicomprimat, soluţie
injec tabilă , implant) sau de la un dispozitiv intrauterin cu eliberare de progesto gen ( DIU)
Femeia poate face schimbarea de la mini comprimat în orice zi (de la implant sau DIU trecerea se
poate face în ziua înlăturării lui, iar de la un produs injectabil în ziua în care ar trebui să se
administrează injecţia următoare), dar , în toate aceste cazurile, este recomandată utilizarea
suplimentară a unei metode contraceptive , de tip barieră , în primele 7 zile de administrare a
comprimatelor .
După un avort în primul trimestru
Femei a poate începe administrarea imediat. Când se procedează în acest mod, nu mai sunt necesare
metode contraceptive suplimentare.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru fe meile care alăptează, vezi pct. 4.6
Femeile trebuie sfătuite să înceapă administrarea din ziua 21 până în ziua 28 după naştere sau după un
avort în al doilea trimestru de sarcină. Dacă se începe mai târziu, femeia trebuie instruită să folosească
o metod ă contraceptiv ă suplimentar ă în primele 7 zile de administrare a comprimatelor . Totuşi, dacă a
avut deja loc contactul sexual, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini înainte de a se începe
administra rea CHC sau femeia trebuie să aştepte prima menstruaţie.
4.2.3 Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise
Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai puţin de 12 ore, protecţia
contraceptivă nu este redusă. Femeia trebuie să ia comprimatul de îndată ce îşi aduce aminte, iar
următoarele comprimate se iau în continuare la ora obişnuită.
3
Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai mult de 12 ore protecţia
contraceptivă se poate reduce. Există două reguli care trebuie urmate în cazul comprimatelor uitate:
1. administrarea comprimatelor nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile
2. este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a medicament ului pentru a obţine
inhibarea adecvată a axului hipotalamo -hipofizo- ovarian.
În funcţie de caz, în practic a medicală se pot da următoarele recomandări:
• Săptămâna 1 (comprimatele galbene)
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ulterior , va continua să îşi administreze comprimatul
la ora obişnuită. În pl us, se va folosi o metodă de barieră, cum este prezervativul, în următoarele 7 zile.
Dacă a existat contact sexual în săptămâna precedentă, trebuie luată în considerare posibilitatea unei
sarcini. Cu cât se uită mai multe comprimate şi cu cât acest lucru s e întâmplă mai aproape de
intervalul obişnuit fără comprimate, cu atât este mai mare riscul unei sarcini.
• Săptămâna 2 (comprimatele roşii)
Utilizatoarea trebuie să ia comprimatul uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ulterior, va continua să îşi administreze comprimatul
la ora obişnuită. Dacă pacienta a luat comprimatul corect în cele 7 zile dinainte de comprimatul uitat,
nu este nevoie de precauţii contraceptive suplimentare. Totuşi, da că nu este cazul sau dacă a fost uitat
mai mult de un comprimat, femeia trebuie sfătuită să folosească metode contraceptive suplimentare
timp de 7 zile.
• Săptămâna 3 (comprimatele albe)
Riscul scăderii siguranţei este iminent din cauza apropierii de intervalul liber , în care nu se
administrează comprimate. Totuşi, prin modificarea schemei de administrare a comprimatelor, se
poate preveni scăderea protecţiei contraceptive. Prin respectarea oricărei dintre următoarele două
opţiuni, nu este ne cesar să se ia alt e măsuri contraceptive, cu condiţia ca în cele 7 zile dinainte de
primul comprimat uitat, femei a să fi luat corect toate comprimatele. Dacă nu este cazul, femeia trebuie
sfătuită să urm eze prima dintre următoarele două opţiuni şi să folosească, de asemenea, măsuri
contraceptive suplimentare, în următoarele 7 zile:
1. Utilizatoarea trebuie să ia comprimatul uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp.
Apoi, va continua să îşi administreze medicamentul la ora obişnuită. Următorul blister va fi
început de îndată ce termină blisterul folosit curent, adică fără nici o pauză între blistere. Este
puţin probabil ca utilizatoarea să aibă sângerare de întrerupere până la terminarea cel ui de al
doilea bliste r, dar poate avea mici sângerări sau sângerare de întrerupere în zilele în care ia
comprimatele.
2. Femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea comprimatelor din blisterul folosit curent. Ea
trebuie să păstreze un interval de până la 7 zile fără administrarea comprimatelor , incluzând în
acest interval zi lele în care a uitat comprimatul, după care să continue cu blisterul următor.
Dacă după ce a uitat să ia unul sau mai multe comprimate femeia nu are sângerare de
întrerupere în primul interval fără ad ministrare de comprimate, trebuie luată în considerare
posibilitatea unei sarcini.
4.2.4 Recomandări î n caz de tulburări gastro- intestinale
În caz de tulburări gastro- intestinale severe, absorbţia poate fi incompletă şi trebuie folosite măsuri
contracept ive suplimentare .
Dacă vărsăturile apar în interval de 3 -4 ore după administrarea comprimatelor, sunt valabile
recomandările privind comprimatele uitate , aşa cum sunt descrise în pct. 4.2.3. Dacă femeia nu doreşte
4
să schimbe schema de administrare a comprimatelor , trebuie să îşi administreze comprimatul
suplimentar din alt blister.
4.2.5 Cum se poate schimba sau întârzia apariţia unei menstruaţii
Întârzierea menstruaţiei nu reprezintă o indicaţie a medicamentu lui. Cu toate acestea, dacă în cazuri
excepţi onale menstruaţia trebuie întârziată, femeia trebuie să continue administrarea comprimatelor
albe din alt blister de Laurina , fără interval liber. Se poate întârzia apariţia menstruaţiei cu maxim
7 zile, până la terminarea celui de al doilea blister. În această perioadă femeia poate avea sângerare de
întrerupere sau mici sângerări. Se va relua administrarea Laurina în mod obişnuit , după intervalul
obişnuit de 7 zile fără administrare de comprimate.
Pentru a schimba apariţia menstruaţiei pentru o altă zi di n săptămână decât cea din schema curentă, se
recomandă scurtarea intervalului următor fără administrare de comprimate, cu numărul de zile dorit.
Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât este mai mare riscul ca femeia să nu aibă sângerare menstruală
de înt rerupere şi, în acest caz, vor apărea sângerare de întrerupere şi mici sângerări (pete) în timpul
utilizării celui de -al doilea blister (exact ca în cazul întârzierii unei menstruaţii).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu tre buie administrate în următoarele condi ţii . Dacă
una dintre afecţiunile prezentate apare pentru prima dată pe perioada folosirii C HC, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă imediat .
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos ( TEV).
o Tromboembolism venos –TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente
(de exemplu tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
o Predispozi ţie cunoscută ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum
sunt rezisten ţa la PCA (inclusiv Factor V Leiden), deficitul de antitrombină -III,
deficitul de proteină C, deficitul de proteină S.
o Interven ţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4).
o Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezen ţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4).
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial ( ATE).
o Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau afec ţine prodromală (de
exemplu, angină pectorală ).
o Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau afecţ ine prodromală (de exemplu atac ischemic tranzitoriu,
AIT).
o Predispozi ţie cunoscută ereditară sau dobândită pentru tromboembolism arterial cu m
sunt hiperhomocisteinemia şi anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anti- cardiolipină,
anticoagulant lupic).
o Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.
o Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezen ţei de factori de risc multipli
( vezi pct. 4.4) sau a prezen ţei unui factor de risc semnificativ cum ar fi:
• diabetul zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiune arterială severă
• dislipoproteinemie severă.
• Pancreatită prezentă sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie severă;
• Prezenţa sau antecedente de afecţiune hepatică severă, atât timp cât valorile funcţiei hepatice
nu au revenit la normal .
• Prezenţă sau antecedente de tumor i hepatice (benigne sau malign e);
• Afecţiuni maligne cunoscute sau suspectate că ar fi influen ţate de hormoni sexuali (de ex., ale
organelor genitale sau ale sânilor) .
• Hiperplazie endometrială .
5
• Sângerări vaginale de etiologie necunoscută.
• Sarcină sau suspiciune de sarcină .
• Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi i enumera ţi la pct. 6.1..
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
4.4.1 Atenţionări
Dacă există oricare dintre afecţiunile sau factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia
respectivă dacă este adecvată administrarea Lauri na.
În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a
oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă
trebuie oprită utilizarea Laurina .
1. Tulburări c irculatorii
Risc de tromboembolism venos (TEV)
• Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat (CHC) determină creşte rea risc ului de
tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situa ţiile în care nu se administrează niciun astfel
de contraceptiv . Medicamentele care con ţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron
sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Laurina pot
prezenta un nivel de risc de până la două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza
orice alt med icament, decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată
numai după o discu ţie purtată cu femeia respectivă , pentru a se asigura faptul că aceasta
în ţelege riscul de TEV asociat cu utilizarea Laurina, modul în care factorii săi de risc
c uren ţi influen ţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de
utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când
administrarea CHC este reini ţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămân i sau mai mult.
• Dintre femeile care nu utilizează un CHC ş i nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va
apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai
crescut, în func ţie de factorii săi de risc coexistenţi (ve zi mai jos).
• Se estimează
1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care con ţine desogestrel, la un număr
cuprins între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu
aproximativ 6
2 femei dintre cele care utilizează un CHC care con ţine levonorgestrel .
• şţţţÎn ambele cazuri, numărul de apari ţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul
preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post -partum.
• În 1-2% din cazuri TEV poate fi letal.
1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datel or de studii epidemiologice, utilizând nivelurile
de risc relativ pentru diferite produse, comparate cu CHC care conţine levonorgestrel.
2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care
conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3- 3,6
6
Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complica ţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate cre şte
substan ţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli
(vezi tabelul).
Laurina este contraindicat dacă o femeie prezintă factori d e risc multipli care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult
de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât cre şterea riscului -
î n acest caz, trebuie luat în considerare riscul to tal de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că
riscurile depă şesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenţie
chirurgicală majoră, orice fel de interven ţie
chirurgicală la nivelul picioarelor sau al
pelvisului, interven ţie neurochirurgicală
sau traumatism major
Notă: Imobilizarea temporară din cauza
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei
chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apari ţia unei sarcini
nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Laurina.
Număr de evenimente
de TEV
Persoane care nu utilizează
CHC (2 evenimente)
CHC care conţin levonorgestrel (5-
7 evenimente)
CHC care conţine desogestrel (9-
12 evenimente)
7
Factor de risc Observaţie
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor de
risc de TEV, în special la femeile cu alţi
factori de risc
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţ i, în special la o vârstă
relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveş te debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii ş i în special în
perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informa ţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie p ulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asisten ţă medicală imediată
ş i să informeze profesionistul din domeniul sănătă ţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unila terală a membrului inferior ş i/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a
membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resim ţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului,
- senzaţ ie crescută de căl dură la nivelul membrului inferior afectat; înro şirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senza ţiei de lipsă de aer sau al unei respira ţii rapide;
- tuse bruscă, car e poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascu ţită;
- vertij sau ameţ eală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţ ia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot
fi interpretate gre şit ca apar ţinând unor evenimente mai frecvente sau mai pu ţin severe (de exemplu,
infec ţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare u şoară spre albastru
a unei extremită ţi.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înce ţoş area nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
8
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de
CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Laurina este contraindicat dacă o femeie
prezintă un factor de risc grav sau fac tori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţ a unui
risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât cre şte rea riscului - în
acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depă şesc
beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insisten ţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboemboli sm arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţ i, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta
de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
în ainte de a se decide în legătur ă cu utilizarea oricărui
CHC
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecţiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară
Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară şi fibrila ţia atrială, dislipoproteinemia şi
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apari ţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asisten ţă medicală imediată
ş i să informeze profesionistul din domeniul sănătă ţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbici une bruscă la nivelul fe ţei, bra ţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ame ţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de în ţelegere;
- apariţia b ruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau le şin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infar ctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senza ţie de constric ţie sau de plenitudine la nivelul
toracelui, bra ţului sau sub stern;
- senzaţ ie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, bra ţ, stomac;
9
- senzaţ ie de suprasa ţietate, indigestie sau sufocare;
- transpira ţie, grea ţă, vărsături sau ameţ eală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
2. Tumori
• Studii epidemiologice evidenţează că utilizarea pe termen lung de contraceptive orale re prezintă
un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin la femeile infectate cu
papilomavirus uman ( HPV). cu toate acestea, încă există incertitudini cu privire la măsura în
care ace st risc crescut este influenţat de efecte suprapuse (de exemplu , diferenţa în tre numărul
de parteneri sexuali sau utilizarea de contraceptive tip barieră).
• O meta -analiză din 54 de studii epidemiologice a arătat că există o creştere mică a riscului
relativ (RR = 1,24) de cancer mamar diagn osticat la femeile care utilizează în mod curent COC.
Riscul suplimentar scade treptat în cursul următorilor 10 ani după întreruperea folosirii COC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mare de cazuri de
cancer mamar diagnosticat la femeile care utilizează sau au utilizat recent COC este mic,
comparativ cu riscul global de cancer mamar. Aceste studii nu oferă date privind o relaţie de
cauzalitate. Modalitatea observată de creştere a riscului se poate datora unei diagn osticări
precoce a cancerului mamar la utilizatoarele de COC, efectelor biologice ale COC sau unei
combinaţii între diagnosticarea precoce şi efectele biologice ale COC . Cancerul mamar
diagnosticat la femeile care utilizează permanent COC tinde să fie mai puţin avansat din punct
de vedere clinic, decât cancerul diagnosticat la cele care nu au utilizat niciodată COC.
• În cazuri rare, au fost raport ate tumori benigne al ficatului şi, foarte rar, au fost semnalate
tumori maligne ale ficatului , la femeile care utilizează CHC. În cazuri izolate, aceste tumori au
dus la hemoragii intra -abdominale care au pus în pericol viaţa femeii. Tumora hepatică trebuie
luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci când apar dureri severe în partea
superioară a abdome nului, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra- abdominală, la femei
care folosesc C HC.
3. Alte afecţiuni
• Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente familiale de hipertrigliceridemie pot
prezenta un risc crescut de pancreatită atunci când utiliz ează CHC.
• Cu toate că au fost semnalate creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe dintre femeile care
utiliz ează C HC, creşteri relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Nu a fost stabilită o
legătură între administrarea CHC şi hipertensiunea ar terială manifes tată clinic. Totuşi, dacă
apare hipertensiune arterială semnificativă din punct de vedere clinic pe perioada administrării
C H C, este prudent ca medicul să recomande întreruperea administrării CHC şi să se iniţieze
trat amentul hipertensiun ii arterial e. C ând se consideră adecvat, se poate relua administrarea
C H C, dacă valorile tensiunii arteriale se normalizează sub tratament antihipertensiv.
• Există raportări cu privire la următoarele afecţiuni care apar sau se agravează, atât în timpul
sarcin ii, cât şi în timpul administrării C HC, dar dovezi le asocieri i cu administrarea CHC nu
sunt relevante: icter şi/sau prurit colestatic, formarea de calculi biliari, porfirie, lupus
eritematos sistemic, sindromul hemolitic uremic, coreea Sydenham, herpes ge staţional,
pierderea auzului indusă de otoscleroză , angioedem (eredidar) .
• Tulburări le acute sau cronice ale funcţiilor hepatice pot să necesite întreruperea administrării
C H C până în momentul în care valorile testel or funcţionale hepatice revin în limita valorilor
normal e. Recurenţa icterului colestatic , apărut prima oară în timpul sarcinii sau ca urmare a
administrării, în antecedente, de steroizi sexuali, necesită întreruperea administrării CHC.
• Cu toate că C HC pot influenţa rezistenţa periferică la ins ulină şi toleranţa la glucoză, nu există
nici o dovadă a necesităţii de a modifica schema terapeutică la femeile cu diabet zaharat care
10
utilizează CHC. Totuşi, femeile cu diabet zaharat trebuie monitorizate atent în timpul
administrării CHC.
• Boala Crohn ş i colita ulcerativă au fost asociate cu administrarea CHC.
• Cloasma poate să apară ocazional, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică.
Femeile predispuse la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în
timpul administrării C HC.
Laurina conţine lactoză, mai puţin de 65 mg per comprimat filmat. Pacientele cu afecţiuni ereditare
rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -
galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Când se discută alegerea unei metode contraceptive, trebuie luate în considerare toate informaţiile de
mai sus.
4.4.2 Consultaţie/ Examinarea medicală
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Laurina, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezen ţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţ iilor despre
tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Laurina comparativ cu al altor CHC, simptomele de
TEV ş i TEA, factorii de risc cunoscu ţi ş i ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromb oze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare fem eie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţ ie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
4.4.3 Reducerea eficacităţii
Eficacitatea C HC poate fi redusă dacă sunt omise comprimate ( vezi pct. 4.2.3), dacă apar tulburări
gastro -intestinale ( vezi pct. 4.2.4) sau în cazul administrării concomitente a unor medicamente ( vezi
pct. 4.5.1).
Preparatele din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum ) nu trebuie utilizate în timpul
administrării Laurina datorită riscului de scădere a concentraţiei plasmatice şi de reducere a efectelor
clinice ale Laurina (vezi pct. 4.5).
4.4.4 Controlul redus al ciclului menstrual
Similar tuturor C HC, pot să apară sânge rări neregulat e (mici sângerări -pet e sau sângerare de
întrerupere), mai ales în primele luni de utilizare. Prin urmare, evaluarea oricărei sângerări neregulate
este relevantă numai după un interval de adaptare de aproximativ trei cicluri.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri regulate, trebuie luate în considera re cauze
non- hormonale şi sunt indicate investigaţii diagnostice adecvate , pentru a exclude caracterul malign
sau sarcina. Aceste investigaţii diagnostice pot include chiuretajul biopsic.
L a unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în intervalul în care nu se administrează
comprimate . Dacă CH C au fost administrate conform recomandări lor descrise la pct. 4.2. este puţin
probabil ca femeia să fie gravidă. Totuşi, dacă C HC nu au fost administrate conform acestor
recomandări , înainte de lipsa primei sângerări de întrerupere sau dacă sângerarea menstruală nu apare
11
nici în luna următoare, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini, înainte de a se continua administrarea
CH C.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e
4.5.1 Interacţiuni
Interacţiunile dintre contraceptivele orale şi alte medicamente pot determina sângerare de întrerupere
şi/ sau scăderea eficacităţii contracepţiei orale. În datele din literatură au fost raportate u rmătoarele
interacţiuni :
Metaboli zare hepatic ă: pot să apară interacţiuni cu medicamente le cu rol inductor asupra enzimelor
microzomi ale hepatice şi conduc la creşterea clearance- ului hormonilor sexuali (de exemplu:
hidantoine, barb iturice, primidonă , bosentan, carbamazepin ă, rifampicin ă, rifabutin şi , posibil,
oxcarbazepin ă, modafinil, topiramat, felbamat, griseofulvină şi preparate le pe bază de plante care
conţin Hypericum perforatum (sunătoare). De asemenea, inhibitorii proteazei HIV , cu un potenţial de
inducere (de exemplu, ritonavir şi nelfinavir) şi inhibitori non- nucleozidici de revers transcriptaza (de
exemplu, nevirapină şi efavirenz ), poate afecta metabolizarea hepatică. În general, i nducţia enzimatică
maximă nu poate fi obs ervată timp de 2-3 săptămâni , dar se poate menţine cel puţin 4 săptămâni de la
întreruperea administrării medicamentului.
Eşecul contraceptiv a fost de asemenea raportat ca urmare a administrării concomitente cu antibiotice
cum sunt ampicilina şi tetracic linele. Mecanismul acestui efect nu a fost elucidat.
Femeile care utilizează C HC şi sunt tratate cu oricare din medicamentele de mai sus, trebuie să
folosească, temporar, o metodă contraceptivă suplimentară de tip barieră sau să aleagă o altă metodă
contr aceptivă. În cazul medicamentelor cu efect inductor enzimatic, trebuie utilizată o metod ă de
barieră pe perioada în care se administrează concomitent acel medicament şi timp de 28 de zile după
întreruperea lui. În cazul tratamentului de lung ă durată cu med icamente cu rol inductor asupra
enzime lor microzom iale trebuie luată în considera re o altă metodă contraceptivă.
Femeile tratate cu antibiotice ( cu excepţia rifampicin ei şi griseofulvinei ) trebuie să utilizeze o metodă
contraceptivă suplimentară de tip barieră până la 7 zile de la întreruperea tratamentului respectiv.
Dacă perioada în care este utilizată metoda tip barieră depăşeşte perioada până la terminarea blisterului
cu COC, blisterul următor trebuie început fără a păstra intervalul fără administrare de comprimate .
Contraceptivele orale pot modifica metabolizarea altor medicamente. Prin urmare, concentraţiile
plasmatice şi tisulare ale altor medicamente administrate concomitent cu COC pot să fie atât crescute
( de ex emplu, ciclosporin ă), cât şi scăzute (de ex emplu lamotrigin ă).
Notă: trebuie luate în considerare informaţiile de prescrie re ale medicamentelor administrate
concomitent , pentru a identifica alte interacţiuni potenţiale.
4.5.2 Investigaţii diagnostice
Administrarea de steroizi contracept ivi poate influenţa rezultatele anumitor investigaţii diagnostice ,
inclu zând testele biochimic e hepatice , tiroidiene , corticosuprarenale şi renale , concentraţiile
plasmatice ale proteinelor transportoare, de exemplu globulina de legare a glucocorticoizilor şi
fracţiunile lipide/lipoproteine, testele biochimice ale metabolizării carbohidraţilor şi testele biochimice
ale coagulării şi fibrinolizei. Modificările rămân , în general, în limita valorilor paraclinice normale.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Laurina nu e ste indicată în timpul sarcinii. Dacă apare sarcina în timpul tratamentului cu Laurina
trebuie întreruptă administrarea ulterioară. Cu toate acestea, majoritatea studiilor epidemiologice au
arătat cu nu există o creştere a riscului de malformaţii congenita le la nou-născuţii femeilor care
12
foloseau CHC în perioada dinainte de sarcină şi nici efect teratogen atunci când s -a administrat C HC,
în mod incorect, în primul trimestru de sarcină.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utili zării Laurina în perioada post
partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Administrarea C HC poate influenţa lactaţia, deoarece poate reduce cantitatea şi poate modifica
compoziţ ia laptelui matern. Prin urmare, în general, nu se recomandă , administrarea CHC până în
mo mentul în care se întrerupe alăptarea. În laptele matern se p ot excreta mici cantităţi de steroizi
contraceptivi şi/sau metaboliţi ai lor, dar nu există dovezi cu privire la reacţiile adverse asupra
sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce ve hicule şi de a folosi utilaje
Laurina nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Descrierea reacţiilor adverse selectate
S -a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă ş i
embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
Alte reacţ ii adverse au fost rapo rtate la femeile care utilizează CHC: acestea sunt discutate în detaliu în
pct. 4.4.
Ca în cazul tuturor CHC, modificările sângerărilor vaginale pot să apară , în special în primele luni de
utilizare . Acestea pot include modificări ale frecvenţei (absente, mai puţin frecvente , mai frecvente sau
continue ), intensităţii (redusă sau crescută) sau duratei sângerărilor.
Reacţiile adverse posibil asociate medicamentului raportate , în general, la utilizatoarele de Laurina sau
de C HC sunt prezentate în tabelul urm ător¹. Toate RA sunt enumerate pe clase de sisteme şi organe şi
de frecvenţă ; frecvente (
≥1/100) , mai puţin frecvente (≥1/1000 la <1/100) şi rare (<1/ 1000) .
Aparate, sisteme şi
organe
Frecvente Mai puţin frecvente Rare
Tulburări ale sistemului
imunitar
Hipersensibilitate
Tulburări metabolice şi
de nutriţie
Retenţie de lichide
Tulburări psihice Depresie, modificări de
dispoziţie
Scăderea libidoului Creşterea libidoului
Tulburări ale sistemului
nervos
Cefalee Migrenă
Tulburări oculare Intoleranţă la lentilele
de contact
Tulburări vasculare Tromboembolism
venos
Tromboembolism
arterial
Tulburări
gastro-intestinale
Greaţă, durere
abdominală
Vărsături, diaree
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului subcutanat
Erupţie cutanată
tranzitorie, urticarie
Eritem nodos, eritem
polimorf
Tulburări ale aparatului
genital şi sânului
Durere mamară,
angorjarea sânilor
Hipertrofie mamară Scurgeri vaginale,
scurgeri mamelonare
Investigaţii diagnostice Creştere în greutate Scădere în greutate
13
¹A fost preze ntat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţi e advers ă.
Sinonimele sau afecţiunile înrudite nu sunt prezentate, dar trebuie luate , de asemenea, în considerare.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin interm ediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au fost raportate efecte grave în caz de supradozaj.
Simptomele care pot să apară în caz de supradozaj sunt: greaţă, vărsături şi, la fetele tinere, sângerări
vaginale nesemnificative. Nu există antidot specific ş i t ratamentul trebuie să fie simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGI CE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: progesteroni şi estrogeni în combinaţii secvenţiale, combinaţii, c odul
ATC: G03AB05
Efectul contraceptiv al C HC se bazează pe interacţiunea dintre diferiţi factori, dintre care cei mai
importa nţi sunt inhibarea ovulaţiei şi modificarea secreţiei cervicale. În afara protecţiei împotriva unei
sarcini, C HC au şi alte efecte pozitive care trebuie luate în calcul împreună cu cele negative ( vezi
pct 4.4, pct. 4.8 ) pentru luarea deciziei potrivite cu privire la metoda contraceptivă utilizată. Ciclul
menstrual este mai regulat, menstruaţia este adesea mai puţin dureroasă iar sângerarea mai mică. Acest
din urmă aspect poate avea ca rezultat o scădere a apariţiei defici tului de fier. În afară de acest lucru,
pentru administrarea C HC cu doză mai mare (50 µg etinilestradiol) există dovezi c are demonstrează
reducerea riscului de tumori fibrochistice ale sânului, chisturi ovariene, boală inflamatorie pelvină,
sarcină ectopică, cancer de endometru şi ovarian. R ămâne să fie confirmat dacă aceasta se aplică şi
pentru comprimatele C HC cu doze mai mici de etinilestradiol.
În studiile clinice s -a demonstr at că Laurina reduce semnificativ concentraţia plasmatică a markerilor
androgeni , 3- α androstendiol -glucuronoconjug at, androstendion, DH AE-S şi testosteronul liber.
Copii şi adolescenţi
Nu sunt date clinice disponibile referitoare la eficacitate şi siguranţă la adolescente cu vârsta sub
18 ani.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Desogestrel
Absorbţie
Desogestrelul admi nistrat oral este absorbit rapid şi complet şi convertit în etonogestrel. Concentraţiile
plasmatice maxime cresc de la 1, 5 ng/ml în ziua 7 până la 5 ng/ml în ziua 21 a ciclului ş i sunt atinse
după aproximativ 1,5 ore. Biodisponibilitatea după administrarea orală este de 62-81%.
Distribuţie
Etonogestrelul este legat de albumina plasmatică şi de globulina de legare a hormoni lor sexual i
(G LHS). Numai 2 -4% din concentraţiile plasmatice totale de medicament sunt sub formă de steroid
liber, 40- 70% fiind legat de GLHS. Creşterea indusă de etinilestradiol a G LHS influenţează distribuţia
14
proteinelor plasmatice, producând o creştere a fracţiunii legate de GLHS şi o scădere a fracţiunii legate
de albumină. Volumul aparent de distribuţie al desogestrelului este de 1,5 l/kg.
Metabolizare
Etonogestrelul este metabolizat complet prin căile cunoscute ale metabolizării steroizilor. Clearance -ul
plasmatic este de aproximativ 2 ml/min şi kg. Nu a fost descoperit niciun fel de interacţiune cu
etinilestradiolul administrat conc omitent.
Eliminare
Concentraţia plasmatică de etonogestrel scade bifazic. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare este de aproximativ 30 ore. Desogestrel ul şi metaboliţii săi sunt excretaţi într -un raport
urină/bilă de aproximativ 6:4.
Concentra ţia plasmatică la starea de echilibru
Farmacocinetica etonogestrelului este influenţată de nivelele GLHS , care sunt triplate de către
etinilestradiol. După administrare zilnică, concentraţia plasmatică a medicamentului creşte de 2- 3 ori,
atingând starea de echilibru în a doua jumătate a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
Etiniestradiolul administrat oral este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime sunt
de aproximativ 80 pg/ml şi sunt atinse după 1- 2 ore. Biodisponibilita tea absolută este de aproximativ
60%, ca rezultat al conjugării presistemice şi al metabolizării la primul pasaj hepatic.
Distribuţie
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar non-specific, de albumina plasmatică (aproximativ
98,5%) şi produce o creştere a concentraţiilor plasmatice a GBHS. A fost determinat un volum aparent
de distribuţie de aproximativ 5 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este conjugat presistemic atât în mucoasa intestinului subţire , cât şi în ficat.
Etiniestradiolul este m etabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se formează o mare
varietate de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metaboliţi liberi
glucuronoconjugaţi şi sulf oconjugaţi. Rata de clearance metabolic este de a proximativ 5 ml/min şi kg.
Eliminare
Concentraţia plasmatică de etiniestradiol scade bifazic, timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare al fazei terminale fiind de aproximativ 24 ore. Nu se excretă medicament nemodificat, iar
metaboliţii etinilestr adiolului sunt excretaţi într -un raport urină/bilă de 4:6. Timpul de înjumătăţire
plasmatică prin eliminare al metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.
Concentraţia plasmatică la starea de echilibru
Concentraţia plasmatică la starea de echilibru este atinsă după 3- 4 zile, când concentraţiile plasmatice
ale medicament uluisunt mai mari cu 30 -40%, comparativ cu o doză unică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om atunci când C HC sunt administrate
c onform recomandărilor. Aceasta se bazează pe studiile convenţionale farmacologice privind
toxicitatea după doze repetate, ge notoxicitatea, carcinogenitatea şi toxicitatea asupra funcţiei de
reproducere . Cu toate astea trebuie să fie avut în vedere că stero izii sexuali pot provoca creşterea unor
anumite ţesuturi dependente hormonal şi tumori.
15
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
All -rac -alpha - tocoferol
Lactoză monohidrat
Amidon de cartof
Povidonă
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Acid stearic
Film
Oxid roşu de fer (E 172) *
Oxid galben de fer (E 172) **
Hipromeloză
Macrogol 400
Talc
Dioxid de titan (E 171)
* doar pentru comprimatele cu 0,100 mg desogestrel/0 ,030 mg etin ilestradiol
( comprimatele ro şii )
** doar pentru comprimatele c u 0,050 mg desogestrel/0, 035 mg etin ilestradiol
( comprimatele galbene)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul .
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.
A se păstra în ambalajul o riginal.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din PVC/Al ambalat în plic din aluminiu laminat.
Mărimi de ambalaj: 21, 3x21ş i 6x21 comprimate
Fiecare blister con ţine 21 comprimate (7 galbene, 7 roşii şi 7 comprimate albe).
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ASPEN PHARMA TRADING LIMITED
3016 Lake Drive, Citywest Business Campus
Dublin 24, Irlanda
16
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢI EI DE PUNERE PE PIAŢĂ
502/200 7/01-02 -03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: August 2002
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Decembrie 2007
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie , 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENT ULUI
Laurina comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat galben conţine desogestrel 0,050 mg şi etinilestradiol 0,035 mg.
Fiecar e comprimat roşu conţine desogestrel 0,100 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.
Fiecare comprimat alb conţine desogestrel 0,150 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.
Excipient: fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat, până la 65 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct . 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimatele sunt rotunde, biconvexe şi au diametru de 5 mm. Ele sunt inscripţionate pe o faţă cu
„ VR4 ” (comprimatele galbene), „VR2 ” (comprimatele roşii), „ TR5” (comprimatele albe) iar pe
cealaltă faţă toate comprimatele sunt inscripţionate cu menţiunea „Organon” şi cu o steluţă „ *”.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie
Decizia de a prescrie Laurina trebuie să ia în considerare factor ii de risc actuali fiecărei femei, în
special cei pentru tromboembolism venos (TEV) ş i nivelul de risc de apari ţie a TEV în cazul
administrării Laurina comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şş i 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
4.2.1 Cum se administrează Laurina
Comprimat ele trebuie luate în ordinea de pe ambalaj, în fiecare zi, la aproximativ aceeaşi oră, cu o
cantitate suficientă de lichid, după cum este necesar. Trebuie luat câte un comprimat în fiecare zi, timp
de 21 zile consecutiv, începând cu comprimatele galbene ti mp de 7 zile, urmate de comprimatele roşii
7 zile şi, în final, comprimatele albe timp de 7 zile. Fiecare dintre blisterele următoare va fi început
după un interval de 7 zile în care nu se administrează comprimatele, perioadă în care apare, de obicei,
sâng erarea de întrerupere . Aceasta începe de obicei în ziua 2-3 după ce a fost administrat ultimul
2
comprimat şi este posibil ca sângerarea menstruală să nu înceteze înainte de începerea următorului
blister.
4.2.2 Cum se iniţiază administrarea Laurina
Fără ut ilizare anterioră de contraceptive hormonale (în ultima lună)
Utilizarea comprimatelor trebuie să înceapă în ziua 1 a ciclului natural al femeii (adică prima zi a
sângerării menstruale). Se poate începe şi în zilele 2-5, dar se recomandă utilizarea în plus a unei
metode de tip barieră în timpul primului ciclu, pentru primele 7 zile de utilizare a comprimatelor .
Trecerea de la un contraceptiv hormonal combinat (contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal
sau plasture transdermic)
Femeia trebuie să înceap ă utilizarea de Laurina de preferat în ziua după ultimul comprimat activ
(ultimul comprimat care conţine substanţele active) din C HC său anterior, dar cel mai târziu în ziua
următoare după intervalul obişnuit fără comprimate sau cu placebo din tratamentul său anterior cu
C H C. În cazul utilizării de inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea
de Laurina de preferat, în ziua îndepărtării, dar cel mai târziu în momentul când ar fi fost timpul pentru
o nouă aplicare .
Dacă femeia a folosit o metodă contraceptivă continuă şi corectă şi dacă este absolut sigură că nu este
însărcinată poate schimba contraceptivul hormonal în orice zi a ciclului.
Perioada în care nu foloseşte niciun contraceptiv hormonal nu trebuie să depăşească peri oada de timp
recomandată.
Este posibil ca nu toate metodele contraceptive (plasture transdermic, inel vaginal) săfie
comercializate în ţările UE.
Trecerea de la o metodă contraceptivă bazată numai pe progestogen (minicomprimat, soluţie
injec tabilă , implant) sau de la un dispozitiv intrauterin cu eliberare de progesto gen ( DIU)
Femeia poate face schimbarea de la mini comprimat în orice zi (de la implant sau DIU trecerea se
poate face în ziua înlăturării lui, iar de la un produs injectabil în ziua în care ar trebui să se
administrează injecţia următoare), dar , în toate aceste cazurile, este recomandată utilizarea
suplimentară a unei metode contraceptive , de tip barieră , în primele 7 zile de administrare a
comprimatelor .
După un avort în primul trimestru
Femei a poate începe administrarea imediat. Când se procedează în acest mod, nu mai sunt necesare
metode contraceptive suplimentare.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru fe meile care alăptează, vezi pct. 4.6
Femeile trebuie sfătuite să înceapă administrarea din ziua 21 până în ziua 28 după naştere sau după un
avort în al doilea trimestru de sarcină. Dacă se începe mai târziu, femeia trebuie instruită să folosească
o metod ă contraceptiv ă suplimentar ă în primele 7 zile de administrare a comprimatelor . Totuşi, dacă a
avut deja loc contactul sexual, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini înainte de a se începe
administra rea CHC sau femeia trebuie să aştepte prima menstruaţie.
4.2.3 Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise
Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai puţin de 12 ore, protecţia
contraceptivă nu este redusă. Femeia trebuie să ia comprimatul de îndată ce îşi aduce aminte, iar
următoarele comprimate se iau în continuare la ora obişnuită.
3
Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai mult de 12 ore protecţia
contraceptivă se poate reduce. Există două reguli care trebuie urmate în cazul comprimatelor uitate:
1. administrarea comprimatelor nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile
2. este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a medicament ului pentru a obţine
inhibarea adecvată a axului hipotalamo -hipofizo- ovarian.
În funcţie de caz, în practic a medicală se pot da următoarele recomandări:
• Săptămâna 1 (comprimatele galbene)
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul comprimat uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ulterior , va continua să îşi administreze comprimatul
la ora obişnuită. În pl us, se va folosi o metodă de barieră, cum este prezervativul, în următoarele 7 zile.
Dacă a existat contact sexual în săptămâna precedentă, trebuie luată în considerare posibilitatea unei
sarcini. Cu cât se uită mai multe comprimate şi cu cât acest lucru s e întâmplă mai aproape de
intervalul obişnuit fără comprimate, cu atât este mai mare riscul unei sarcini.
• Săptămâna 2 (comprimatele roşii)
Utilizatoarea trebuie să ia comprimatul uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp. Ulterior, va continua să îşi administreze comprimatul
la ora obişnuită. Dacă pacienta a luat comprimatul corect în cele 7 zile dinainte de comprimatul uitat,
nu este nevoie de precauţii contraceptive suplimentare. Totuşi, da că nu este cazul sau dacă a fost uitat
mai mult de un comprimat, femeia trebuie sfătuită să folosească metode contraceptive suplimentare
timp de 7 zile.
• Săptămâna 3 (comprimatele albe)
Riscul scăderii siguranţei este iminent din cauza apropierii de intervalul liber , în care nu se
administrează comprimate. Totuşi, prin modificarea schemei de administrare a comprimatelor, se
poate preveni scăderea protecţiei contraceptive. Prin respectarea oricărei dintre următoarele două
opţiuni, nu este ne cesar să se ia alt e măsuri contraceptive, cu condiţia ca în cele 7 zile dinainte de
primul comprimat uitat, femei a să fi luat corect toate comprimatele. Dacă nu este cazul, femeia trebuie
sfătuită să urm eze prima dintre următoarele două opţiuni şi să folosească, de asemenea, măsuri
contraceptive suplimentare, în următoarele 7 zile:
1. Utilizatoarea trebuie să ia comprimatul uitat de îndată ce îşi aduce aminte, chiar dacă acest lucru
înseamnă să ia două comprimate în acelaşi timp.
Apoi, va continua să îşi administreze medicamentul la ora obişnuită. Următorul blister va fi
început de îndată ce termină blisterul folosit curent, adică fără nici o pauză între blistere. Este
puţin probabil ca utilizatoarea să aibă sângerare de întrerupere până la terminarea cel ui de al
doilea bliste r, dar poate avea mici sângerări sau sângerare de întrerupere în zilele în care ia
comprimatele.
2. Femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea comprimatelor din blisterul folosit curent. Ea
trebuie să păstreze un interval de până la 7 zile fără administrarea comprimatelor , incluzând în
acest interval zi lele în care a uitat comprimatul, după care să continue cu blisterul următor.
Dacă după ce a uitat să ia unul sau mai multe comprimate femeia nu are sângerare de
întrerupere în primul interval fără ad ministrare de comprimate, trebuie luată în considerare
posibilitatea unei sarcini.
4.2.4 Recomandări î n caz de tulburări gastro- intestinale
În caz de tulburări gastro- intestinale severe, absorbţia poate fi incompletă şi trebuie folosite măsuri
contracept ive suplimentare .
Dacă vărsăturile apar în interval de 3 -4 ore după administrarea comprimatelor, sunt valabile
recomandările privind comprimatele uitate , aşa cum sunt descrise în pct. 4.2.3. Dacă femeia nu doreşte
4
să schimbe schema de administrare a comprimatelor , trebuie să îşi administreze comprimatul
suplimentar din alt blister.
4.2.5 Cum se poate schimba sau întârzia apariţia unei menstruaţii
Întârzierea menstruaţiei nu reprezintă o indicaţie a medicamentu lui. Cu toate acestea, dacă în cazuri
excepţi onale menstruaţia trebuie întârziată, femeia trebuie să continue administrarea comprimatelor
albe din alt blister de Laurina , fără interval liber. Se poate întârzia apariţia menstruaţiei cu maxim
7 zile, până la terminarea celui de al doilea blister. În această perioadă femeia poate avea sângerare de
întrerupere sau mici sângerări. Se va relua administrarea Laurina în mod obişnuit , după intervalul
obişnuit de 7 zile fără administrare de comprimate.
Pentru a schimba apariţia menstruaţiei pentru o altă zi di n săptămână decât cea din schema curentă, se
recomandă scurtarea intervalului următor fără administrare de comprimate, cu numărul de zile dorit.
Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât este mai mare riscul ca femeia să nu aibă sângerare menstruală
de înt rerupere şi, în acest caz, vor apărea sângerare de întrerupere şi mici sângerări (pete) în timpul
utilizării celui de -al doilea blister (exact ca în cazul întârzierii unei menstruaţii).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu tre buie administrate în următoarele condi ţii . Dacă
una dintre afecţiunile prezentate apare pentru prima dată pe perioada folosirii C HC, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă imediat .
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos ( TEV).
o Tromboembolism venos –TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente
(de exemplu tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
o Predispozi ţie cunoscută ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum
sunt rezisten ţa la PCA (inclusiv Factor V Leiden), deficitul de antitrombină -III,
deficitul de proteină C, deficitul de proteină S.
o Interven ţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4).
o Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezen ţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4).
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial ( ATE).
o Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau afec ţine prodromală (de
exemplu, angină pectorală ).
o Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau afecţ ine prodromală (de exemplu atac ischemic tranzitoriu,
AIT).
o Predispozi ţie cunoscută ereditară sau dobândită pentru tromboembolism arterial cu m
sunt hiperhomocisteinemia şi anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anti- cardiolipină,
anticoagulant lupic).
o Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.
o Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezen ţei de factori de risc multipli
( vezi pct. 4.4) sau a prezen ţei unui factor de risc semnificativ cum ar fi:
• diabetul zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiune arterială severă
• dislipoproteinemie severă.
• Pancreatită prezentă sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie severă;
• Prezenţa sau antecedente de afecţiune hepatică severă, atât timp cât valorile funcţiei hepatice
nu au revenit la normal .
• Prezenţă sau antecedente de tumor i hepatice (benigne sau malign e);
• Afecţiuni maligne cunoscute sau suspectate că ar fi influen ţate de hormoni sexuali (de ex., ale
organelor genitale sau ale sânilor) .
• Hiperplazie endometrială .
5
• Sângerări vaginale de etiologie necunoscută.
• Sarcină sau suspiciune de sarcină .
• Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi i enumera ţi la pct. 6.1..
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
4.4.1 Atenţionări
Dacă există oricare dintre afecţiunile sau factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia
respectivă dacă este adecvată administrarea Lauri na.
În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a
oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă
trebuie oprită utilizarea Laurina .
1. Tulburări c irculatorii
Risc de tromboembolism venos (TEV)
• Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat (CHC) determină creşte rea risc ului de
tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situa ţiile în care nu se administrează niciun astfel
de contraceptiv . Medicamentele care con ţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron
sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Laurina pot
prezenta un nivel de risc de până la două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza
orice alt med icament, decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată
numai după o discu ţie purtată cu femeia respectivă , pentru a se asigura faptul că aceasta
în ţelege riscul de TEV asociat cu utilizarea Laurina, modul în care factorii săi de risc
c uren ţi influen ţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de
utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când
administrarea CHC este reini ţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămân i sau mai mult.
• Dintre femeile care nu utilizează un CHC ş i nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va
apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai
crescut, în func ţie de factorii săi de risc coexistenţi (ve zi mai jos).
• Se estimează
1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care con ţine desogestrel, la un număr
cuprins între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu
aproximativ 6
2 femei dintre cele care utilizează un CHC care con ţine levonorgestrel .
• şţţţÎn ambele cazuri, numărul de apari ţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul
preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post -partum.
• În 1-2% din cazuri TEV poate fi letal.
1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datel or de studii epidemiologice, utilizând nivelurile
de risc relativ pentru diferite produse, comparate cu CHC care conţine levonorgestrel.
2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care
conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3- 3,6
6
Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complica ţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate cre şte
substan ţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli
(vezi tabelul).
Laurina este contraindicat dacă o femeie prezintă factori d e risc multipli care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult
de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât cre şterea riscului -
î n acest caz, trebuie luat în considerare riscul to tal de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că
riscurile depă şesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenţie
chirurgicală majoră, orice fel de interven ţie
chirurgicală la nivelul picioarelor sau al
pelvisului, interven ţie neurochirurgicală
sau traumatism major
Notă: Imobilizarea temporară din cauza
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei
chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apari ţia unei sarcini
nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Laurina.
Număr de evenimente
de TEV
Persoane care nu utilizează
CHC (2 evenimente)
CHC care conţin levonorgestrel (5-
7 evenimente)
CHC care conţine desogestrel (9-
12 evenimente)
7
Factor de risc Observaţie
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor de
risc de TEV, în special la femeile cu alţi
factori de risc
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţ i, în special la o vârstă
relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveş te debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii ş i în special în
perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informa ţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie p ulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asisten ţă medicală imediată
ş i să informeze profesionistul din domeniul sănătă ţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unila terală a membrului inferior ş i/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a
membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resim ţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului,
- senzaţ ie crescută de căl dură la nivelul membrului inferior afectat; înro şirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senza ţiei de lipsă de aer sau al unei respira ţii rapide;
- tuse bruscă, car e poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascu ţită;
- vertij sau ameţ eală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţ ia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot
fi interpretate gre şit ca apar ţinând unor evenimente mai frecvente sau mai pu ţin severe (de exemplu,
infec ţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare u şoară spre albastru
a unei extremită ţi.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înce ţoş area nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
8
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de
CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Laurina este contraindicat dacă o femeie
prezintă un factor de risc grav sau fac tori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţ a unui
risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât cre şte rea riscului - în
acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depă şesc
beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insisten ţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboemboli sm arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţ i, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta
de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
în ainte de a se decide în legătur ă cu utilizarea oricărui
CHC
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecţiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară
Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară şi fibrila ţia atrială, dislipoproteinemia şi
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apari ţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asisten ţă medicală imediată
ş i să informeze profesionistul din domeniul sănătă ţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbici une bruscă la nivelul fe ţei, bra ţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ame ţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de în ţelegere;
- apariţia b ruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau le şin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infar ctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senza ţie de constric ţie sau de plenitudine la nivelul
toracelui, bra ţului sau sub stern;
- senzaţ ie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, bra ţ, stomac;
9
- senzaţ ie de suprasa ţietate, indigestie sau sufocare;
- transpira ţie, grea ţă, vărsături sau ameţ eală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
2. Tumori
• Studii epidemiologice evidenţează că utilizarea pe termen lung de contraceptive orale re prezintă
un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin la femeile infectate cu
papilomavirus uman ( HPV). cu toate acestea, încă există incertitudini cu privire la măsura în
care ace st risc crescut este influenţat de efecte suprapuse (de exemplu , diferenţa în tre numărul
de parteneri sexuali sau utilizarea de contraceptive tip barieră).
• O meta -analiză din 54 de studii epidemiologice a arătat că există o creştere mică a riscului
relativ (RR = 1,24) de cancer mamar diagn osticat la femeile care utilizează în mod curent COC.
Riscul suplimentar scade treptat în cursul următorilor 10 ani după întreruperea folosirii COC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mare de cazuri de
cancer mamar diagnosticat la femeile care utilizează sau au utilizat recent COC este mic,
comparativ cu riscul global de cancer mamar. Aceste studii nu oferă date privind o relaţie de
cauzalitate. Modalitatea observată de creştere a riscului se poate datora unei diagn osticări
precoce a cancerului mamar la utilizatoarele de COC, efectelor biologice ale COC sau unei
combinaţii între diagnosticarea precoce şi efectele biologice ale COC . Cancerul mamar
diagnosticat la femeile care utilizează permanent COC tinde să fie mai puţin avansat din punct
de vedere clinic, decât cancerul diagnosticat la cele care nu au utilizat niciodată COC.
• În cazuri rare, au fost raport ate tumori benigne al ficatului şi, foarte rar, au fost semnalate
tumori maligne ale ficatului , la femeile care utilizează CHC. În cazuri izolate, aceste tumori au
dus la hemoragii intra -abdominale care au pus în pericol viaţa femeii. Tumora hepatică trebuie
luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci când apar dureri severe în partea
superioară a abdome nului, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra- abdominală, la femei
care folosesc C HC.
3. Alte afecţiuni
• Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente familiale de hipertrigliceridemie pot
prezenta un risc crescut de pancreatită atunci când utiliz ează CHC.
• Cu toate că au fost semnalate creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe dintre femeile care
utiliz ează C HC, creşteri relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Nu a fost stabilită o
legătură între administrarea CHC şi hipertensiunea ar terială manifes tată clinic. Totuşi, dacă
apare hipertensiune arterială semnificativă din punct de vedere clinic pe perioada administrării
C H C, este prudent ca medicul să recomande întreruperea administrării CHC şi să se iniţieze
trat amentul hipertensiun ii arterial e. C ând se consideră adecvat, se poate relua administrarea
C H C, dacă valorile tensiunii arteriale se normalizează sub tratament antihipertensiv.
• Există raportări cu privire la următoarele afecţiuni care apar sau se agravează, atât în timpul
sarcin ii, cât şi în timpul administrării C HC, dar dovezi le asocieri i cu administrarea CHC nu
sunt relevante: icter şi/sau prurit colestatic, formarea de calculi biliari, porfirie, lupus
eritematos sistemic, sindromul hemolitic uremic, coreea Sydenham, herpes ge staţional,
pierderea auzului indusă de otoscleroză , angioedem (eredidar) .
• Tulburări le acute sau cronice ale funcţiilor hepatice pot să necesite întreruperea administrării
C H C până în momentul în care valorile testel or funcţionale hepatice revin în limita valorilor
normal e. Recurenţa icterului colestatic , apărut prima oară în timpul sarcinii sau ca urmare a
administrării, în antecedente, de steroizi sexuali, necesită întreruperea administrării CHC.
• Cu toate că C HC pot influenţa rezistenţa periferică la ins ulină şi toleranţa la glucoză, nu există
nici o dovadă a necesităţii de a modifica schema terapeutică la femeile cu diabet zaharat care
10
utilizează CHC. Totuşi, femeile cu diabet zaharat trebuie monitorizate atent în timpul
administrării CHC.
• Boala Crohn ş i colita ulcerativă au fost asociate cu administrarea CHC.
• Cloasma poate să apară ocazional, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică.
Femeile predispuse la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în
timpul administrării C HC.
Laurina conţine lactoză, mai puţin de 65 mg per comprimat filmat. Pacientele cu afecţiuni ereditare
rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -
galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Când se discută alegerea unei metode contraceptive, trebuie luate în considerare toate informaţiile de
mai sus.
4.4.2 Consultaţie/ Examinarea medicală
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Laurina, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezen ţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţ iilor despre
tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Laurina comparativ cu al altor CHC, simptomele de
TEV ş i TEA, factorii de risc cunoscu ţi ş i ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromb oze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare fem eie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţ ie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
4.4.3 Reducerea eficacităţii
Eficacitatea C HC poate fi redusă dacă sunt omise comprimate ( vezi pct. 4.2.3), dacă apar tulburări
gastro -intestinale ( vezi pct. 4.2.4) sau în cazul administrării concomitente a unor medicamente ( vezi
pct. 4.5.1).
Preparatele din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum ) nu trebuie utilizate în timpul
administrării Laurina datorită riscului de scădere a concentraţiei plasmatice şi de reducere a efectelor
clinice ale Laurina (vezi pct. 4.5).
4.4.4 Controlul redus al ciclului menstrual
Similar tuturor C HC, pot să apară sânge rări neregulat e (mici sângerări -pet e sau sângerare de
întrerupere), mai ales în primele luni de utilizare. Prin urmare, evaluarea oricărei sângerări neregulate
este relevantă numai după un interval de adaptare de aproximativ trei cicluri.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri regulate, trebuie luate în considera re cauze
non- hormonale şi sunt indicate investigaţii diagnostice adecvate , pentru a exclude caracterul malign
sau sarcina. Aceste investigaţii diagnostice pot include chiuretajul biopsic.
L a unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în intervalul în care nu se administrează
comprimate . Dacă CH C au fost administrate conform recomandări lor descrise la pct. 4.2. este puţin
probabil ca femeia să fie gravidă. Totuşi, dacă C HC nu au fost administrate conform acestor
recomandări , înainte de lipsa primei sângerări de întrerupere sau dacă sângerarea menstruală nu apare
11
nici în luna următoare, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini, înainte de a se continua administrarea
CH C.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e
4.5.1 Interacţiuni
Interacţiunile dintre contraceptivele orale şi alte medicamente pot determina sângerare de întrerupere
şi/ sau scăderea eficacităţii contracepţiei orale. În datele din literatură au fost raportate u rmătoarele
interacţiuni :
Metaboli zare hepatic ă: pot să apară interacţiuni cu medicamente le cu rol inductor asupra enzimelor
microzomi ale hepatice şi conduc la creşterea clearance- ului hormonilor sexuali (de exemplu:
hidantoine, barb iturice, primidonă , bosentan, carbamazepin ă, rifampicin ă, rifabutin şi , posibil,
oxcarbazepin ă, modafinil, topiramat, felbamat, griseofulvină şi preparate le pe bază de plante care
conţin Hypericum perforatum (sunătoare). De asemenea, inhibitorii proteazei HIV , cu un potenţial de
inducere (de exemplu, ritonavir şi nelfinavir) şi inhibitori non- nucleozidici de revers transcriptaza (de
exemplu, nevirapină şi efavirenz ), poate afecta metabolizarea hepatică. În general, i nducţia enzimatică
maximă nu poate fi obs ervată timp de 2-3 săptămâni , dar se poate menţine cel puţin 4 săptămâni de la
întreruperea administrării medicamentului.
Eşecul contraceptiv a fost de asemenea raportat ca urmare a administrării concomitente cu antibiotice
cum sunt ampicilina şi tetracic linele. Mecanismul acestui efect nu a fost elucidat.
Femeile care utilizează C HC şi sunt tratate cu oricare din medicamentele de mai sus, trebuie să
folosească, temporar, o metodă contraceptivă suplimentară de tip barieră sau să aleagă o altă metodă
contr aceptivă. În cazul medicamentelor cu efect inductor enzimatic, trebuie utilizată o metod ă de
barieră pe perioada în care se administrează concomitent acel medicament şi timp de 28 de zile după
întreruperea lui. În cazul tratamentului de lung ă durată cu med icamente cu rol inductor asupra
enzime lor microzom iale trebuie luată în considera re o altă metodă contraceptivă.
Femeile tratate cu antibiotice ( cu excepţia rifampicin ei şi griseofulvinei ) trebuie să utilizeze o metodă
contraceptivă suplimentară de tip barieră până la 7 zile de la întreruperea tratamentului respectiv.
Dacă perioada în care este utilizată metoda tip barieră depăşeşte perioada până la terminarea blisterului
cu COC, blisterul următor trebuie început fără a păstra intervalul fără administrare de comprimate .
Contraceptivele orale pot modifica metabolizarea altor medicamente. Prin urmare, concentraţiile
plasmatice şi tisulare ale altor medicamente administrate concomitent cu COC pot să fie atât crescute
( de ex emplu, ciclosporin ă), cât şi scăzute (de ex emplu lamotrigin ă).
Notă: trebuie luate în considerare informaţiile de prescrie re ale medicamentelor administrate
concomitent , pentru a identifica alte interacţiuni potenţiale.
4.5.2 Investigaţii diagnostice
Administrarea de steroizi contracept ivi poate influenţa rezultatele anumitor investigaţii diagnostice ,
inclu zând testele biochimic e hepatice , tiroidiene , corticosuprarenale şi renale , concentraţiile
plasmatice ale proteinelor transportoare, de exemplu globulina de legare a glucocorticoizilor şi
fracţiunile lipide/lipoproteine, testele biochimice ale metabolizării carbohidraţilor şi testele biochimice
ale coagulării şi fibrinolizei. Modificările rămân , în general, în limita valorilor paraclinice normale.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Laurina nu e ste indicată în timpul sarcinii. Dacă apare sarcina în timpul tratamentului cu Laurina
trebuie întreruptă administrarea ulterioară. Cu toate acestea, majoritatea studiilor epidemiologice au
arătat cu nu există o creştere a riscului de malformaţii congenita le la nou-născuţii femeilor care
12
foloseau CHC în perioada dinainte de sarcină şi nici efect teratogen atunci când s -a administrat C HC,
în mod incorect, în primul trimestru de sarcină.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utili zării Laurina în perioada post
partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Administrarea C HC poate influenţa lactaţia, deoarece poate reduce cantitatea şi poate modifica
compoziţ ia laptelui matern. Prin urmare, în general, nu se recomandă , administrarea CHC până în
mo mentul în care se întrerupe alăptarea. În laptele matern se p ot excreta mici cantităţi de steroizi
contraceptivi şi/sau metaboliţi ai lor, dar nu există dovezi cu privire la reacţiile adverse asupra
sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce ve hicule şi de a folosi utilaje
Laurina nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Descrierea reacţiilor adverse selectate
S -a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă ş i
embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
Alte reacţ ii adverse au fost rapo rtate la femeile care utilizează CHC: acestea sunt discutate în detaliu în
pct. 4.4.
Ca în cazul tuturor CHC, modificările sângerărilor vaginale pot să apară , în special în primele luni de
utilizare . Acestea pot include modificări ale frecvenţei (absente, mai puţin frecvente , mai frecvente sau
continue ), intensităţii (redusă sau crescută) sau duratei sângerărilor.
Reacţiile adverse posibil asociate medicamentului raportate , în general, la utilizatoarele de Laurina sau
de C HC sunt prezentate în tabelul urm ător¹. Toate RA sunt enumerate pe clase de sisteme şi organe şi
de frecvenţă ; frecvente (
≥1/100) , mai puţin frecvente (≥1/1000 la <1/100) şi rare (<1/ 1000) .
Aparate, sisteme şi
organe
Frecvente Mai puţin frecvente Rare
Tulburări ale sistemului
imunitar
Hipersensibilitate
Tulburări metabolice şi
de nutriţie
Retenţie de lichide
Tulburări psihice Depresie, modificări de
dispoziţie
Scăderea libidoului Creşterea libidoului
Tulburări ale sistemului
nervos
Cefalee Migrenă
Tulburări oculare Intoleranţă la lentilele
de contact
Tulburări vasculare Tromboembolism
venos
Tromboembolism
arterial
Tulburări
gastro-intestinale
Greaţă, durere
abdominală
Vărsături, diaree
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului subcutanat
Erupţie cutanată
tranzitorie, urticarie
Eritem nodos, eritem
polimorf
Tulburări ale aparatului
genital şi sânului
Durere mamară,
angorjarea sânilor
Hipertrofie mamară Scurgeri vaginale,
scurgeri mamelonare
Investigaţii diagnostice Creştere în greutate Scădere în greutate
13
¹A fost preze ntat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţi e advers ă.
Sinonimele sau afecţiunile înrudite nu sunt prezentate, dar trebuie luate , de asemenea, în considerare.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin interm ediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au fost raportate efecte grave în caz de supradozaj.
Simptomele care pot să apară în caz de supradozaj sunt: greaţă, vărsături şi, la fetele tinere, sângerări
vaginale nesemnificative. Nu există antidot specific ş i t ratamentul trebuie să fie simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGI CE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: progesteroni şi estrogeni în combinaţii secvenţiale, combinaţii, c odul
ATC: G03AB05
Efectul contraceptiv al C HC se bazează pe interacţiunea dintre diferiţi factori, dintre care cei mai
importa nţi sunt inhibarea ovulaţiei şi modificarea secreţiei cervicale. În afara protecţiei împotriva unei
sarcini, C HC au şi alte efecte pozitive care trebuie luate în calcul împreună cu cele negative ( vezi
pct 4.4, pct. 4.8 ) pentru luarea deciziei potrivite cu privire la metoda contraceptivă utilizată. Ciclul
menstrual este mai regulat, menstruaţia este adesea mai puţin dureroasă iar sângerarea mai mică. Acest
din urmă aspect poate avea ca rezultat o scădere a apariţiei defici tului de fier. În afară de acest lucru,
pentru administrarea C HC cu doză mai mare (50 µg etinilestradiol) există dovezi c are demonstrează
reducerea riscului de tumori fibrochistice ale sânului, chisturi ovariene, boală inflamatorie pelvină,
sarcină ectopică, cancer de endometru şi ovarian. R ămâne să fie confirmat dacă aceasta se aplică şi
pentru comprimatele C HC cu doze mai mici de etinilestradiol.
În studiile clinice s -a demonstr at că Laurina reduce semnificativ concentraţia plasmatică a markerilor
androgeni , 3- α androstendiol -glucuronoconjug at, androstendion, DH AE-S şi testosteronul liber.
Copii şi adolescenţi
Nu sunt date clinice disponibile referitoare la eficacitate şi siguranţă la adolescente cu vârsta sub
18 ani.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Desogestrel
Absorbţie
Desogestrelul admi nistrat oral este absorbit rapid şi complet şi convertit în etonogestrel. Concentraţiile
plasmatice maxime cresc de la 1, 5 ng/ml în ziua 7 până la 5 ng/ml în ziua 21 a ciclului ş i sunt atinse
după aproximativ 1,5 ore. Biodisponibilitatea după administrarea orală este de 62-81%.
Distribuţie
Etonogestrelul este legat de albumina plasmatică şi de globulina de legare a hormoni lor sexual i
(G LHS). Numai 2 -4% din concentraţiile plasmatice totale de medicament sunt sub formă de steroid
liber, 40- 70% fiind legat de GLHS. Creşterea indusă de etinilestradiol a G LHS influenţează distribuţia
14
proteinelor plasmatice, producând o creştere a fracţiunii legate de GLHS şi o scădere a fracţiunii legate
de albumină. Volumul aparent de distribuţie al desogestrelului este de 1,5 l/kg.
Metabolizare
Etonogestrelul este metabolizat complet prin căile cunoscute ale metabolizării steroizilor. Clearance -ul
plasmatic este de aproximativ 2 ml/min şi kg. Nu a fost descoperit niciun fel de interacţiune cu
etinilestradiolul administrat conc omitent.
Eliminare
Concentraţia plasmatică de etonogestrel scade bifazic. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare este de aproximativ 30 ore. Desogestrel ul şi metaboliţii săi sunt excretaţi într -un raport
urină/bilă de aproximativ 6:4.
Concentra ţia plasmatică la starea de echilibru
Farmacocinetica etonogestrelului este influenţată de nivelele GLHS , care sunt triplate de către
etinilestradiol. După administrare zilnică, concentraţia plasmatică a medicamentului creşte de 2- 3 ori,
atingând starea de echilibru în a doua jumătate a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
Etiniestradiolul administrat oral este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime sunt
de aproximativ 80 pg/ml şi sunt atinse după 1- 2 ore. Biodisponibilita tea absolută este de aproximativ
60%, ca rezultat al conjugării presistemice şi al metabolizării la primul pasaj hepatic.
Distribuţie
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar non-specific, de albumina plasmatică (aproximativ
98,5%) şi produce o creştere a concentraţiilor plasmatice a GBHS. A fost determinat un volum aparent
de distribuţie de aproximativ 5 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este conjugat presistemic atât în mucoasa intestinului subţire , cât şi în ficat.
Etiniestradiolul este m etabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se formează o mare
varietate de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metaboliţi liberi
glucuronoconjugaţi şi sulf oconjugaţi. Rata de clearance metabolic este de a proximativ 5 ml/min şi kg.
Eliminare
Concentraţia plasmatică de etiniestradiol scade bifazic, timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare al fazei terminale fiind de aproximativ 24 ore. Nu se excretă medicament nemodificat, iar
metaboliţii etinilestr adiolului sunt excretaţi într -un raport urină/bilă de 4:6. Timpul de înjumătăţire
plasmatică prin eliminare al metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.
Concentraţia plasmatică la starea de echilibru
Concentraţia plasmatică la starea de echilibru este atinsă după 3- 4 zile, când concentraţiile plasmatice
ale medicament uluisunt mai mari cu 30 -40%, comparativ cu o doză unică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om atunci când C HC sunt administrate
c onform recomandărilor. Aceasta se bazează pe studiile convenţionale farmacologice privind
toxicitatea după doze repetate, ge notoxicitatea, carcinogenitatea şi toxicitatea asupra funcţiei de
reproducere . Cu toate astea trebuie să fie avut în vedere că stero izii sexuali pot provoca creşterea unor
anumite ţesuturi dependente hormonal şi tumori.
15
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
All -rac -alpha - tocoferol
Lactoză monohidrat
Amidon de cartof
Povidonă
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Acid stearic
Film
Oxid roşu de fer (E 172) *
Oxid galben de fer (E 172) **
Hipromeloză
Macrogol 400
Talc
Dioxid de titan (E 171)
* doar pentru comprimatele cu 0,100 mg desogestrel/0 ,030 mg etin ilestradiol
( comprimatele ro şii )
** doar pentru comprimatele c u 0,050 mg desogestrel/0, 035 mg etin ilestradiol
( comprimatele galbene)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul .
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.
A se păstra în ambalajul o riginal.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din PVC/Al ambalat în plic din aluminiu laminat.
Mărimi de ambalaj: 21, 3x21ş i 6x21 comprimate
Fiecare blister con ţine 21 comprimate (7 galbene, 7 roşii şi 7 comprimate albe).
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ASPEN PHARMA TRADING LIMITED
3016 Lake Drive, Citywest Business Campus
Dublin 24, Irlanda
16
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢI EI DE PUNERE PE PIAŢĂ
502/200 7/01-02 -03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: August 2002
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Decembrie 2007
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie , 2015
