MARBETA 24 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Marbeta 8 mg comprimate
Marbeta 16 mg comprimate
Marbeta 24 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Marbeta 8 mg
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 8 mg.
Excipient: lactoză monohidr at 70 mg.
Marbeta 16 mg:
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 16 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 140 mg.
Marbeta 24 mg:
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 24 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 210 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
Marbeta 8 mg
Comprimate cilindrice, biplane, cu margini rotunjite, de culoare albă până la aproape albă, marcate cu
„B8” pe una dintre f eţe .
Marbeta 16 mg:
Comprimate cilindrice, bi plane, cu margini rotunjite, de culoare albă până la aproape albă, marcate
„B16” pe una dintre f eţe; sunt prevăzute cu o linie mediană pe ambele fețe.
Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
Marbeta 24 mg:
Comprimate circu lare, biconvexe, de cu loare albă până la aproape albă , prev ăzute cu o linie mediană
pe una dintre feţe .
Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
2
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Sindrom Ménière definit prin următoarea triadă de simptome principale:
- vertij (cu greaţă/vărsături)
- pierderea auzului (dificultate în a auzi)
- tinitus
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 24 -48 mg diclorhidra t de betahistină, administrată în mai multe
prize.
Dozele trebuie ajustate pentru fi ecare pacient în funcţie de răspunsul terapeutic. Ameliorarea stării
clinice poate fi observată uneori numai după câteva săptămâni de tratament, iar efectul terapeutic
maxim se obţine uneori după câteva luni. Există date conform cărora iniţierea tratamentului de la
debutul bolii împiedică progresia acesteia şi/sau pierderea auzului în fazele tardive ale afecţiunii.
Copii şi adolescenţi
Marbeta nu este recomandat pentru tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Siguranţa şi eficacitatea p entru acest grup de pacienţi nu au fost stabilite.
Vârstnici
Deşi datele obţinute din studiile clinice la acest grup de pacienţi sunt limitate, experienţa obţinută după
punerea pe piaţă a medicamentului sugerează faptul că la pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea
dozei.
Insuficienţa renală
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinută după punerea pe piaţă a medicamentului, la pacienţii cu insuficienţă renală nu este
necesară ajustarea dozei.
Insuficienţa hepatică
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinută după punerea pe piaţă a medicamentului, la pacienţii cu insuficienţă hepatică nu
este necesară aj ustarea dozei.
Mod şi durată de administrare
Marbeta trebuie administrat în timpul mesei sau după masă.
Durata tratamentului depinde de starea clinică şi de evoluţia bolii. În mod obişnuit, tratamentul este
unul de lungă durată.
4.3 Contraindicaţii
Marb eta este contraindicat în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la substan ţa activă sau la oricare dintre excipienţi ;
- feocromocitom.
- la copii și adolescenți.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Se recomandă prudenţă în timpul tr atamentului la pacienţi cu:
- ulcer peptic sau antecedente de ulcer peptic, datorită dispepsiei ocazionale întâlnite la pacienţii trataţi
cu betahistină.;
- astm bronşic; pacien ţii cu astm bronşic trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului ;
- urti carie, erupţie cutanată tranzitorie sau rinite alergice, deoarec e aceste simptome se pot agrava;
3
- hipotensiune arterială severă.
Marbeta conține lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii de interac ţiune in vivo . Pe baza datelor de interacţ iune obţinute in vitro nu se
preconizează o inhibare in vivo a enzimelor citocromului P450.
Deoarece betahistina este un analog al histaminei, teoretic, interacţiunea betahistinei cu
antihistaminicele poate afecta eficacitatea unuia dintre aceste două medicamente.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente privind administrarea acestui medicament în timpul sarcinii. Datele obţinute
din studiile efectuate la animale cu privire la efectele asupra sarcinii, dezvoltării embionare/fetale,
parturiţiei şi dezvoltării post-natale sunt insuficiente.
Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. Betahistina nu trebuie administrat ă în timpul sarcinii
decât dacă este absolut necesar.
Alăptarea
Nu se cunoşte dacă betahistina se excretă în laptele matern. Nu există stu dii efectuate pe animale în
ceea ce priveşte excreţia betahistinei în secreţia lactată. Beneficiul terapeutic matern trebuie pus în
balanţă cu beneficiile alăptării şi riscul potenţial pentru sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Betahistina nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje.
În urma studiilor clinice nu au fost evidenţiate efecte ale betahistinei cu potenţial de a influenţa
capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse raportate în studiile clinice controlate, la pacienţi cărora li s- a administrat betahistina
comparativ cu placebo, au fost ordonate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie : foarte
frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥
1/10000 şi <1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile ). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţii.
Tulburări gastro- intestinale
Frecvente: greaţă şi dispepsie.
Î n plus, faţă de aceste evenimente raportate în timpul studiilor clinice, urm ătoarele reacţii adverse s-au
raportat în mod spontan pe perioada utilizării după comercializarea produsului precum şi în literatura
de specialitate. Deoarece din datele disponibile, frecvenţa nu poate fi estimată, au fost clasificate ca
având „ frecvenţă necunoscută ˮ.
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate, de exemplu reacţii anafilactice.
Tulburări gastro- intestinale
4
Cu frecvenţă necunoscută: tulburări digestive uşoare (vărsături, dureri gastro-intestinale şi meteorism).
Acestea pot fi prevenite prin administrarea Marbeta în timpul mesei sau prin reducerea dozei.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate cutanată şi subcutanată, în special angioedem ,
urticarie, erupţi e şi prurit.
4.9 Supradozaj
Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj. Unii pacienţi au prezentat simptome uşoare până la
moderate, la doze de până la 640 mg, (de exemplu greaţă, somnolenţă, dureri abdominale).
Com plicaţii mai grave (de exemplu convulsii, complicaţii pulmonare şi cardiace) au fost observate în
cazurile de supradozaj voluntar cu betahistină, în special în combinaţie cu supradozajul altor
medicamente. Tratamentul supradozajului include măsuri generale şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Nu există un antidot specific. În plus faţă de măsurile generale avute în vedere la eliminarea
substanţelor toxice (spălături gastrice, administrarea de cărbune activat), tratamentul este simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antivertiginoase, codul ATC: N07CA01.
La om, a fost demonstrată activitatea agonistă- H
1 a betahistinei la nivelul receptorilor histaminici din
vasele de sânge periferi ce, prin suprimarea vasodilatării induse de betahistină cu antagonistul
histaminic difenhidramină. Betahistina are efecte minime asupra secreţiei acidului gastric (un răspuns
mediat de receptorul -H
2).
Studiile farmacologice au demonstrat efecte H
3- antagoniste considerabile ale betahistinei la nivelul
sistemului nervos central şi al sistemului nervos vegetativ.
Mecanismul de acţiune al betahistinei în sindromul Ménière este parţial cunoscut. Eficacitatea
betahistinei în tratamentul vertijului se poate dator a abilităţii de a modifica circulaţia urechii interne
sau datorită efectului direct inhibitor, dependent de doză, asupra generării de impulsuri în neuronii
nucleilor vestibulari laterali şi mediani.
Studii farmacologice efectuate la animale au arătat că circulaţia sanguină în stria vascularis a urechii
interne se îmbunătăţeşte, probabil, prin relaxarea sfincterelor precapilare din microcirculaţia urechii
interne.
O doză orală unică de betahistină de până la 32 mg la subiecţii sănătoși a produs o suprimare
maximală a nistagmusului vestibulular la 3 până la 4 ore după administrare, doze mai mari fiind mai
efic ace în reducerea duratei nistagamusului.
La om, permeabilitatea epitelială pulmonară este crescută de betahistină. Aceasta acţiune este
prevenită pri n tratamentul oral anterior cu terfenadină, un cunoscut blocant al receptorului H
1.
Î n timp ce histamina are efect inotrop cardiac , betahistina nu este cunoscută a creşte randamentul
cardiac, iar efectul său vasodilatator poate determina o uşoară scădere a tensiunii arteriale la anumiţi
pacienţi.
La om, betahistina are un efect redus asupra glandelor exocrine.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
5
Absorbţie
Betahistina este complet absorbită după administrarea orală. La pacienţi în stare de repaus aliment ar
concentraţiile plasmatice maxime ale betahistinei marcate cu
14C sunt atinse după aproximativ o oră de
la administrarea orală. După administrarea orală a betahistinei, concentraţiile plasmatice sunt foarte
scăzute. De aceea, evaluarea farmacocineticii b etahistinei se bazează pe informaţiile privind
concentraţia plasmatică a singurului metabolit, acidul 2 -piridilacetic.
Distribuţie
La om, legarea de proteinele plasmatice este mică sau nu apare deloc.
Metabolizare
Nu există nicio dovadă a metabolizării presistemice. Betahistina este metabolizată în ficat.
Aproximativ 80- 90% din doza administrată este excretată prin urină.
Excreție
M etaboliţii rezultați sunt eliminaţi în urină. 85- 90% din radioactivitatea unei doze de 8 mg apare în
urină peste 56 ore, cu viteze maxime ale excreţiei atinse la 2 ore după administrare.
Excreţia biliară nu este considerată o cale importantă de eliminare pentru medicament sau oricare
dintre metaboliţii săi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile de toxicitate cu doze repet ate, timp de 6 luni efectuate la câini şi 18 luni la şobolani albinoşi,
nu au evidenţiat efecte clinice dăunătoare relevante pentru doze cuprinse în intervalul 2,5 - 120 mg/kg.
Betahistina nu are potenţial mutagen şi nu există dovezi de carcinogenitate la şobolani. Testele
efectuate la femele şobolan gestante nu au evidenţiat efecte teratogene.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Crospovidonă
Acid stearic
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Pov idonă K 90
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25º C, în ambalajul original , pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambal ajului
Marbeta 8 mg
6
Cutie cu 3 blistere din PVC -PVdC /Al a câte 1 0 comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PVdC /Al a câte 1 0 comprimate
Cutie cu 12 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Marbeta 16 mg:
Cutie cu 2 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 4 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 6 blistere d in PVC-PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 8 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Marbeta 24 mg:
Cutie cu 2 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 6 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializ ate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Marbeta 16 mg:
MEDREG s.r.o.
Krčm ářovká 223/33, 19600 Praga 9, Republica Ceh ă
Marbeta 8 mg
Marbeta 24 mg:
GLENMARK PHAR MACEUTICALS s.r.o.
Hvězdova 1716/2b, 140 78 Praga 4, Republica Cehă
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4432/2012/01 -02 -03 -04
4433/2012/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07
4434/2012/01- 02-03 -04 -05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Auto rizare – Martie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie, 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Marbeta 8 mg comprimate
Marbeta 16 mg comprimate
Marbeta 24 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Marbeta 8 mg
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 8 mg.
Excipient: lactoză monohidr at 70 mg.
Marbeta 16 mg:
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 16 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 140 mg.
Marbeta 24 mg:
Fiecare comprimat con ţine diclorhidrat de betahistină 24 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 210 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
Marbeta 8 mg
Comprimate cilindrice, biplane, cu margini rotunjite, de culoare albă până la aproape albă, marcate cu
„B8” pe una dintre f eţe .
Marbeta 16 mg:
Comprimate cilindrice, bi plane, cu margini rotunjite, de culoare albă până la aproape albă, marcate
„B16” pe una dintre f eţe; sunt prevăzute cu o linie mediană pe ambele fețe.
Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
Marbeta 24 mg:
Comprimate circu lare, biconvexe, de cu loare albă până la aproape albă , prev ăzute cu o linie mediană
pe una dintre feţe .
Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
2
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Sindrom Ménière definit prin următoarea triadă de simptome principale:
- vertij (cu greaţă/vărsături)
- pierderea auzului (dificultate în a auzi)
- tinitus
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 24 -48 mg diclorhidra t de betahistină, administrată în mai multe
prize.
Dozele trebuie ajustate pentru fi ecare pacient în funcţie de răspunsul terapeutic. Ameliorarea stării
clinice poate fi observată uneori numai după câteva săptămâni de tratament, iar efectul terapeutic
maxim se obţine uneori după câteva luni. Există date conform cărora iniţierea tratamentului de la
debutul bolii împiedică progresia acesteia şi/sau pierderea auzului în fazele tardive ale afecţiunii.
Copii şi adolescenţi
Marbeta nu este recomandat pentru tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Siguranţa şi eficacitatea p entru acest grup de pacienţi nu au fost stabilite.
Vârstnici
Deşi datele obţinute din studiile clinice la acest grup de pacienţi sunt limitate, experienţa obţinută după
punerea pe piaţă a medicamentului sugerează faptul că la pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea
dozei.
Insuficienţa renală
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinută după punerea pe piaţă a medicamentului, la pacienţii cu insuficienţă renală nu este
necesară ajustarea dozei.
Insuficienţa hepatică
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinută după punerea pe piaţă a medicamentului, la pacienţii cu insuficienţă hepatică nu
este necesară aj ustarea dozei.
Mod şi durată de administrare
Marbeta trebuie administrat în timpul mesei sau după masă.
Durata tratamentului depinde de starea clinică şi de evoluţia bolii. În mod obişnuit, tratamentul este
unul de lungă durată.
4.3 Contraindicaţii
Marb eta este contraindicat în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la substan ţa activă sau la oricare dintre excipienţi ;
- feocromocitom.
- la copii și adolescenți.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Se recomandă prudenţă în timpul tr atamentului la pacienţi cu:
- ulcer peptic sau antecedente de ulcer peptic, datorită dispepsiei ocazionale întâlnite la pacienţii trataţi
cu betahistină.;
- astm bronşic; pacien ţii cu astm bronşic trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului ;
- urti carie, erupţie cutanată tranzitorie sau rinite alergice, deoarec e aceste simptome se pot agrava;
3
- hipotensiune arterială severă.
Marbeta conține lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii de interac ţiune in vivo . Pe baza datelor de interacţ iune obţinute in vitro nu se
preconizează o inhibare in vivo a enzimelor citocromului P450.
Deoarece betahistina este un analog al histaminei, teoretic, interacţiunea betahistinei cu
antihistaminicele poate afecta eficacitatea unuia dintre aceste două medicamente.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente privind administrarea acestui medicament în timpul sarcinii. Datele obţinute
din studiile efectuate la animale cu privire la efectele asupra sarcinii, dezvoltării embionare/fetale,
parturiţiei şi dezvoltării post-natale sunt insuficiente.
Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. Betahistina nu trebuie administrat ă în timpul sarcinii
decât dacă este absolut necesar.
Alăptarea
Nu se cunoşte dacă betahistina se excretă în laptele matern. Nu există stu dii efectuate pe animale în
ceea ce priveşte excreţia betahistinei în secreţia lactată. Beneficiul terapeutic matern trebuie pus în
balanţă cu beneficiile alăptării şi riscul potenţial pentru sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Betahistina nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje.
În urma studiilor clinice nu au fost evidenţiate efecte ale betahistinei cu potenţial de a influenţa
capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse raportate în studiile clinice controlate, la pacienţi cărora li s- a administrat betahistina
comparativ cu placebo, au fost ordonate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie : foarte
frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥
1/10000 şi <1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile ). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţii.
Tulburări gastro- intestinale
Frecvente: greaţă şi dispepsie.
Î n plus, faţă de aceste evenimente raportate în timpul studiilor clinice, urm ătoarele reacţii adverse s-au
raportat în mod spontan pe perioada utilizării după comercializarea produsului precum şi în literatura
de specialitate. Deoarece din datele disponibile, frecvenţa nu poate fi estimată, au fost clasificate ca
având „ frecvenţă necunoscută ˮ.
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate, de exemplu reacţii anafilactice.
Tulburări gastro- intestinale
4
Cu frecvenţă necunoscută: tulburări digestive uşoare (vărsături, dureri gastro-intestinale şi meteorism).
Acestea pot fi prevenite prin administrarea Marbeta în timpul mesei sau prin reducerea dozei.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate cutanată şi subcutanată, în special angioedem ,
urticarie, erupţi e şi prurit.
4.9 Supradozaj
Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj. Unii pacienţi au prezentat simptome uşoare până la
moderate, la doze de până la 640 mg, (de exemplu greaţă, somnolenţă, dureri abdominale).
Com plicaţii mai grave (de exemplu convulsii, complicaţii pulmonare şi cardiace) au fost observate în
cazurile de supradozaj voluntar cu betahistină, în special în combinaţie cu supradozajul altor
medicamente. Tratamentul supradozajului include măsuri generale şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Nu există un antidot specific. În plus faţă de măsurile generale avute în vedere la eliminarea
substanţelor toxice (spălături gastrice, administrarea de cărbune activat), tratamentul este simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antivertiginoase, codul ATC: N07CA01.
La om, a fost demonstrată activitatea agonistă- H
1 a betahistinei la nivelul receptorilor histaminici din
vasele de sânge periferi ce, prin suprimarea vasodilatării induse de betahistină cu antagonistul
histaminic difenhidramină. Betahistina are efecte minime asupra secreţiei acidului gastric (un răspuns
mediat de receptorul -H
2).
Studiile farmacologice au demonstrat efecte H
3- antagoniste considerabile ale betahistinei la nivelul
sistemului nervos central şi al sistemului nervos vegetativ.
Mecanismul de acţiune al betahistinei în sindromul Ménière este parţial cunoscut. Eficacitatea
betahistinei în tratamentul vertijului se poate dator a abilităţii de a modifica circulaţia urechii interne
sau datorită efectului direct inhibitor, dependent de doză, asupra generării de impulsuri în neuronii
nucleilor vestibulari laterali şi mediani.
Studii farmacologice efectuate la animale au arătat că circulaţia sanguină în stria vascularis a urechii
interne se îmbunătăţeşte, probabil, prin relaxarea sfincterelor precapilare din microcirculaţia urechii
interne.
O doză orală unică de betahistină de până la 32 mg la subiecţii sănătoși a produs o suprimare
maximală a nistagmusului vestibulular la 3 până la 4 ore după administrare, doze mai mari fiind mai
efic ace în reducerea duratei nistagamusului.
La om, permeabilitatea epitelială pulmonară este crescută de betahistină. Aceasta acţiune este
prevenită pri n tratamentul oral anterior cu terfenadină, un cunoscut blocant al receptorului H
1.
Î n timp ce histamina are efect inotrop cardiac , betahistina nu este cunoscută a creşte randamentul
cardiac, iar efectul său vasodilatator poate determina o uşoară scădere a tensiunii arteriale la anumiţi
pacienţi.
La om, betahistina are un efect redus asupra glandelor exocrine.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
5
Absorbţie
Betahistina este complet absorbită după administrarea orală. La pacienţi în stare de repaus aliment ar
concentraţiile plasmatice maxime ale betahistinei marcate cu
14C sunt atinse după aproximativ o oră de
la administrarea orală. După administrarea orală a betahistinei, concentraţiile plasmatice sunt foarte
scăzute. De aceea, evaluarea farmacocineticii b etahistinei se bazează pe informaţiile privind
concentraţia plasmatică a singurului metabolit, acidul 2 -piridilacetic.
Distribuţie
La om, legarea de proteinele plasmatice este mică sau nu apare deloc.
Metabolizare
Nu există nicio dovadă a metabolizării presistemice. Betahistina este metabolizată în ficat.
Aproximativ 80- 90% din doza administrată este excretată prin urină.
Excreție
M etaboliţii rezultați sunt eliminaţi în urină. 85- 90% din radioactivitatea unei doze de 8 mg apare în
urină peste 56 ore, cu viteze maxime ale excreţiei atinse la 2 ore după administrare.
Excreţia biliară nu este considerată o cale importantă de eliminare pentru medicament sau oricare
dintre metaboliţii săi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile de toxicitate cu doze repet ate, timp de 6 luni efectuate la câini şi 18 luni la şobolani albinoşi,
nu au evidenţiat efecte clinice dăunătoare relevante pentru doze cuprinse în intervalul 2,5 - 120 mg/kg.
Betahistina nu are potenţial mutagen şi nu există dovezi de carcinogenitate la şobolani. Testele
efectuate la femele şobolan gestante nu au evidenţiat efecte teratogene.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Crospovidonă
Acid stearic
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Pov idonă K 90
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25º C, în ambalajul original , pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambal ajului
Marbeta 8 mg
6
Cutie cu 3 blistere din PVC -PVdC /Al a câte 1 0 comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PVdC /Al a câte 1 0 comprimate
Cutie cu 12 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Marbeta 16 mg:
Cutie cu 2 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 4 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 6 blistere d in PVC-PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 8 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Marbeta 24 mg:
Cutie cu 2 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10comprimate
Cutie cu 5 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 6 blistere din PVC -PV dC/Al a câte10 comprimate
Cutie cu 10 blistere din PVC -PV dC/Al a câte 10 comprimate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializ ate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Marbeta 16 mg:
MEDREG s.r.o.
Krčm ářovká 223/33, 19600 Praga 9, Republica Ceh ă
Marbeta 8 mg
Marbeta 24 mg:
GLENMARK PHAR MACEUTICALS s.r.o.
Hvězdova 1716/2b, 140 78 Praga 4, Republica Cehă
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4432/2012/01 -02 -03 -04
4433/2012/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07
4434/2012/01- 02-03 -04 -05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Auto rizare – Martie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie, 2014
