PRAMIPEXOL TEVA 1,05 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pramipexol Teva 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALIT ATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg,
echivalent cu pramipexol 0,26 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,75 mg,
echivalent cu pramipexol 0,52 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg,
echivalent cu pramipexol 1,05 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 2,25 mg,
echivalent cu pramipexol 1,57 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3 mg,
echivalent cu pramipexol 2,1 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3,75 mg,
echivalent cu pramipexol 2,62 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 4,5 mg,
echivalent cu pramipexol 3,15 mg.
Notă :
Dozele de pramipexol menţionate în literatura de specialitate se referă la sarea de pramipexol.
De aceea, dozele vor fi exprimate atât ca pramipexol bază liberă, cât şi ca sare (între paranteze).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită.
Pramipexol Teva 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 9
mm, de culoare albă sau aproape albă, cu o suprafa ţă plan ă, cu marginile teşite și marcate cu 026 pe
una dintre feţe.
2
Pramipexol Teva 0,52 mg comprimate cu eliberare prelung ită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 052 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau apro ape albă, biconvexe și marcate cu 105 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametru l de 10
mm de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 157 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 210 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu dia metrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 262 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 11
mm, de culoare albă sau aproape albă,cu o suprafa ţă plan ă, cu marginile teşite și marcate cu 315 pe
una dintre feţe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pramipexol Teva este indicat la adulţi pentru tratamentul semnelor şi simptomelor formei idiopatice a
bolii Parkinson, ca monoterapie (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, adică pe tot parcursul
bolii, până în stadiile avansate când eficacitatea tratamentului cu levodopa scade sau nu persistă şi
devine fluctuantă (fluctuaţii de tip„on - off”)
4.2 Doze şi mod de administrare
Pramipexol Te va comprimate cu eliberare prelungită este o formă farmaceutică a pramipexolului care
se administrează într -o singură priză.
Iniţierea tratamentului
Dozele trebuie crescute treptat, pornind de la o doză zilnică iniţială de 0,26 mg pramipexol bază
(0,375 mg pramipexol sare), care se creşte apoi la intervale de 5 – 7 zile. Dacă nu apar reacţii de
intoleranţă, doza se creşte treptat până se obţine efectul terapeutic maxim.
Schema de creştere a dozelor de Pramipexol Teva comprimate cu eliberare prelungită
Săptămâna Doza zilnică totală
(mg pramipexol bază)
Doza zilnică totală
(mg pramipexol sare)
1 0,26 0,375
2 0,52 0,75
3 1,05 1,5
Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,52 mg pramipexol bază
(0,75 mg prami pexol sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg
pramipexol sare) pe zi. Totuşi , trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de
1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi (vezi pct. 4.8).
Pacienţii care sunt deja pe tratament cu pramipexol comprimate pot fi comutaţi peste noapte la
tratamentul cu pramipexol comprimate cu eliberare prelungită, menţinându- se aceeaşi doză zilnică.
După schimbarea tratamentului, doza poate fi ajustată în funcţ ie de răspunsul terapeutic al pacientului
(vezi pct. 5.1).
Tratamentul de întreţinere
3
Doza zilnică individuală de pramipexol trebuie să fie cuprinsă între 0,26 mg pramipexol bază (0,375
mg pramipexol sare) şi maxim 3,15 mg pramipexol bază (4,5mg pramipexol sare). În cadrul studiilor
pivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost observată începând cu doza
zilnică de 1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozelor
trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi incidenţa reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice,
aproximativ 5% din pacienţi au fost trataţi cu doze mai mici de 1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg
pramipexol sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze le de pramipe xol mai mari de 1,05 mg
pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi pot fi utile pacienţilor pentru care se intenţionează
reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse atât pe durata creşterii
dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu pramipexol, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui
pacient (vezi pct. 4.5).
Doză omisă
Atunci când se omite administrarea unei doze, pramipexol comprimate cu eliberare prelungită trebuie
administrat în cel mult 12 ore după orarul obişnuit de administrare. După 12 ore, doza omisă nu mai
trebuie administrată, următoarea doză urmând a se administra în ziua următoare, conform programului
obişnuit de administrare.
Întreruperea tratamentului
Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului
neuroleptic malign. De aceea, tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,52 mg
pramipexol bază (0,75 mg pramipexol sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,52 mg
pramip exol bază (0,75 mg pramipexol sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,26 mg pramipexol
bază (0,375 mg pramipexol sare) pe zi (vezi pct. 4.4).
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă renală
Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului se
recomandă următoarea schemă terapeutică:
Pacienţii cu clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită scăderea dozei zilnice sau a frecvenţei
administrării.
La pacienţii cu clearance al creatininei între 30 şi 50 ml/min, doza zilnică iniţială de pramipexol
trebuie să fie de 0,26 mg , o dată la două zile. După o săptămână, înainte de creşterea dozei la doza
zilnică obişnuită trebuie evaluate cu grijă răspunsul clinic şi tolerabilitatea pacientului. Dacă creşterea
dozei este necesară în continuare, dozele trebuie crescute cu câte 0,26 mg pramipexol la interval de o
săptămână, până la doza maxima de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg pramipexol sare) pe zi.
Pramipexol comprimate cu eliberare prelungită nu este recomand at pacienţilor cu clearance al
creatininei sub 3 0 ml/min, deoarece nu sunt disponibile date pentru această grupă de pacienţi. În acest
caz trebuie avut în vedere tratamentul cu pramipexol sub formă de comprimate.
Dacă funcţia renală se alterează pe parcu rsul tratamentului de întreţinere, se aplică recomandările de
mai sus.
P acienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, ajustarea dozelor nu este, probabil, necesară, întrucât aproximativ
90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Cu toate acestea, posibila influenţă a
insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii pramipexol ului nu a fost investigată.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 18 ani, siguranţa şi eficacitatea trat amentului cu
pramipexol nu au fost stabilite. Utilizarea de pramipexol la copii şi adolescenţi cu boala Parkinson nu
este relevantă.
Mod de administrare
Comprimat ele se administrează întregi , înghiţite cu apă şi nu trebuie mestecate, divizate sau zdrobi te.
4
Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente şi trebuie administrate în fiecare zi , cam la aceeaşi oră.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Când se prescrie pramipexol comprimate cu eliberare prelungită pacienţilor cu boală Parkinson şi
insuficienţă renală, se recomandă scăderea dozei, aşa cum este specificat la pct. 4.2.
Halucinaţii
Halucinaţiile sunt cunos cute ca reacţie adversă a tratamentului cu agonişti dopaminici şi levodopa.
Pacienţii trebuie informaţi despre posibilitatea apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).
Diskinezie
În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de pramipexol administrat în
asociere cu levodopa poate să apară diskinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie scăzută.
Stare de somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă
Tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu apariţia s tării de somnolenţă şi a episoadelor de somn cu
instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul
activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai
puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui aspect şi avertizaţi să manifeste prudenţă
atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu pramipexol. Pacienţii
care au prezentat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să renunţe la
conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere scăderea dozei sau
întreruperea tratamentului. Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care
pacienţ ii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în
timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5, 4.7 şi pct. 4.8).
Tulburări ale controlului impulsurilor
Pacienţii trebuie monitorizaţi în mod regulat pentru dez voltarea tulburărilor de control a impulsurilor.
Pacienţii şi persoanele care au grijă de aceştia trebuie avertizaţi că simptomele comportamentale ale
tulburărilor de control a impulsurilor , incluzând dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea
l ibidoului, hipersexualitate a, bulimia şi oniomania pot apare la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminici,
cum este şi pramipexol ul. Trebuie luată în considerare scăderea dozei/întreruperea tratamentului prin
scăderea treptată a dozei dacă se dezvoltă astfel de simptome.
Episoade maniacale şi delir
Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale şi a delirului.
Pacienţii şi persoanele care au grijă de aceştia trebuie să fie conştienţi că pacienţii trataţi cu
pramipe xol pot manifesta episoade maniacale şi delir. Trebuie luată în consid erare micşorarea
dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de
simptome.
Pacienți cu t ulburări psihotice
Pacienţii cu tulburări psihot ice trebuie trataţi cu agonişti dopaminici numai dacă beneficiile potenţiale
sunt mai mari decât riscurile. Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente
antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).
Monitorizare oftalmologică
Se recomandă ef ectuarea consultului oftalmologic la intervale periodice sau dacă apar tulburări de
vedere.
Afecţiuni cardiovasculare severe
5
În cazul asocierii afecţiunilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Din cauza riscului
general de hipotensiune arteri ală ortostatică asociat terapiei dopaminergice, se recomandă
monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la iniţierea tratamentului.
Sindrom neuroleptic malign
Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întrer uperea
bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Legarea de proteinele plasmatice
La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într -o proporţie foar te mică (< 20%),
metabolizarea fiind redusă. De aceea, interacţiunile cu alte medicamente care influenţează legarea de
proteinele plasmatice sau eliminarea prin metabolizare sunt puţin probabile. Deoarece
anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin metabolizare, posibilitatea interacţiunilor este redusă, cu
toate că interacţiunile cu medicamentele anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există
interacţiuni farmacocinetice cu selegilina şi levodopa.
Inhibitori/ competitori ai căii active de e liminare renală
Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării
sistemului de transport al cationilor secretaţi la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care
inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina,
amantadina, mexiletina, zidovudina, cisplatina, chinidina şi procainamida pot interacţiona cu
pramipexolul, având ca efect reducerea clearance- ului pramipexolului. În cazul administrării acestor
medicamente concomitent cu pramipexol, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.
Asocierea cu levodopa
Când pramipexol este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă scăderea dozei de levodopa
şi menţinerea constantă a dozei ori cărui alt medicament antiparkinsonian în perioada în care doza de
pramipexol este crescută.
Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi cu
alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în t impul tratamentului cu pramipexol (vezi
pct. 4.4, 4.7 şi 4.8).
Medicamente antipsihotice
Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct.
4.4), de exemplu dacă sunt de aşteptat efecte antagoniste.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Efectul asupra sarcinii şi alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial
teratogen la şobolani şi iepuri, dar s -a dovedit embriotoxic la şobolan în doze materno- toxice (vezi pct.
5.3). Pramipexol Teva trebuie administrat în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar, şi anume,
dacă se consideră că beneficiile potenţiale justifică riscurile potenţiale la care este expus fătul.
Alăptarea
Deoarece tratamentul cu pramipexol inhi bă secreţia de prolactină la om, se anticipează inhibarea
secreţiei lactate. Excreţia de pramipexol în laptele matern nu a fost studiată la om. La şobolan,
concentraţia de substanţă activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă.
În ab senţa datelor disponibile la om, P ramipexol Teva nu trebuie administrat în perioada alăptării.
Totuşi, dacă administrarea este absolut necesară, alăptarea trebuie întreruptă.
Fertilitatea
6
Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilităţii la om. Studiile la animale arată că
pramipexolul afectează ciclurile estrale şi scade fertilitatea la femele, cum este de aşteptat de la un
agonist dopaminerg ic. Totuşi, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind
fertilitate a la masculi.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pramipexol Teva are o influenţă majoră asupra abilităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Pot să apară halucinaţii şi somnolenţă.
Pacienţii aflaţi în tratament cu Pramipexol Teva şi care prezintă somnolenţă şi/ sau episoade de somn
cu instalare bruscă trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu desfăşoare activităţi (de exemplu,
folosirea de utilaje) în care afectarea atenţiei ar putea să- i pună pe ei sau persoanele din jur în pericol
de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente şi somnolenţa nu dispar (vezi şi pct.
4.4, 4.5 şi 4.8).
4.8 Reacţii adverse
Reacţii adverse aşteptate
În timpul tratamentului cu pramipexol pot să apară următoarele reacţii adverse: vise neobişnuite,
amnezie, tulburări ale controlului impulsurilor şi comportament compulsiv cum sunt bulimia,
oniomania, hipersexualitatea şi dependenţa patologică de jocuri de noroc , insuficienţă cardiacă
confuzie, c onstipaţie, delir, ameţeli, diskinezie, dispnee, oboseală, halucinaţii, cefalee, sughiţ ,
hiperkinezie, hiperfagie, hipotensiune arterială, secreţie inadecvată de hormon antidiuretic, insomnie,
tulburări ale libidoului, greaţă, paranoia, edeme periferice, p neumonie, prurit, erupţii cutanate
tranzitorii şi alte semne de hipersensibilitate, nelinişte, somnolenţă, episoade de somn cu instalare
bruscă, sincopă, tulburări de vedere incluzând diplopie, vedere înceţoşată şi acuitate vizuală redusă,
vărsături, scădere ponderală , scădere a apetitului alimentar, creștere ponderală .
Din analizarea datelor obţinute din studiile clinice placebo controlate, cuprinzând un număr de 1778
pacienţi trataţi cu pramipexol şi 1297 pacienţi cărora li s -a administrat placebo, au f ost raportate
frecvent reacţii adverse pentru ambele grupuri. 67% dintre pacienţii cărora li s -a administrat
pramipexol şi 54% dintre pacienţii cărora li s -a administrat placebo au raportat cel puţin o reacţie
adversă.
Reacţiile adverse la medicament cuprinse în tabelul de mai jos sunt acele evenimente care s- au
manifestat la 0,1% sau mai mult dintre pacienţii trataţi cu pramipexol şi acestea au fost raportate
semnificativ mai des la pacienţii care au utilizat pramipexol faţă de cei la care s-a administrat placebo,
sau când evenimentul a fost considerat relevant clinic. Majoritatea reacţiilor adverse la medicament au
fost uşoare până la moderate, au apărut de obicei la începutul terapiei şi cele mai multe au avut
tendinţa de a dispărea , chiar în cazul continuării terapiei.
În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse au fost listate în funcţie de
frecvenţă (numărul de pacienţi care pot manifesta reacţia), utilizând următoarele categorii: foarte
frecvente (≥ 1 /10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥
1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000).
Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, mai frecvente în
cazul celor trataţi cu pramipexol decât la cei cărora li s -a administrat placebo au fost greaţă, diskinezie,
hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală.
Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg pr amipexol sare pe zi (vezi pct.4.2).
Reacţii le adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost diskineziile. La începutul
tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza de pramipexol este crescută
prea repede.
Clasificare pe aparate, Reacţie adversă la medicament
7
sisteme şi organe
Infecţii şi infestări
Mai puţin frecvente pneumonie
Tulburări endocrine
Mai puţin frecvente secreţie necorespunzătoare de hormon antidiuretic1
Tulburări psihice
Frecvente vise neobişnuite, tulburări comportamentale legate de
controlul impulsurilor şi manifestări compulsive ; confuzie,
halucinaţii, insomnie
Mai puţin frecvente creştere necontrolată a apetitului alimentar1, obsesie a
cumpărăturilo r, delir, hiperfagie1, hipersexualitate, tulburări de
libido, paranoia, dependenţă patologică de jocuri de noroc,
nelinişte, delir
Rare episoade maniacale
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente ameţeli, dischinezie, somnolenţă
Frecvente cefalee
Mai puţin frecvente amnezie, hiperchinezie, episoade de somn cu instalare bruscă,
sincopă
Tulburări oculare
Frecvente modificare a vederii, inclusiv diplopie, vedere înceţoşată şi
acuitate vizuală redusă
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente insuficienţă cardiacă1
Tulburări vasculare
Frecvente hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Mai puţin frecvente dispnee, sughiţ
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente greaţă
Frecvente constipaţie, vărsături
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente reacţii de hipersensibilitate, prurit, erupţie cutanată
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente Fatigabilitate , edeme periferice
Investigaţii diagnostice
Frecvente scădere în greutate, inclusiv scădere a apetitului alimentar
Mai puţin frecvente creştere în greutate 1Această reacţie ad versă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piaţă . Cu o
certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi
mai mică. O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă , deoarece reacţia adversă nu a fost raportată
în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu
pramipexol.
Somnolenţă
Tratamentul cu pramipexol este frecvent asociat cu somnolenţă şi a fost asociat mai puţin frec vent cu
somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi şi pct. 4.4).
Tulburări ale libidoului
Pramipexol ul se poate asocia mai puţin frecvent cu afectarea libidoului (creştere sau diminuare).
Tulburări legate de controlul impulsurilor
Dependenţă patologică de jocuri de noroc, creşterea libidoului, hipersexualitate a, obsesia cheltuielilor
sau cumpărăturilor, excesele alimentare şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar au fost
raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv pramipexo l (vezi şi pct. 4.4).
8
Într -un studiu de control şi screening retrospectiv, încrucişat, care a inclus 3090 pacienţi cu boală
Parkinson, 13,6% dintre pacienţii trataţi cu medicamente dopaminergice sau non- dopaminergic e au
manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele şase luni. Manifestările observate au
inclus dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc, oniomanie, creştere necontrolată a apetitului
alimentar şi comportament sexual compulsiv (hipersexual itate). Posibilii factori de risc independenţi
pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu medicamente dopaminergice şi
terapii cu doze mari de medicamente dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul şi antecedente
familiale de dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc.
Insuficienţă cardiacă
În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă, insuficienţa cardiacă a fost
raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într -un studiu farmaco- epidemiologic, utilizarea
pramipexolului a fost asociată cu un risc crescut de insuficienţă cardiacă, comparativ cu o terapie fără
pramipexol (raportul de risc observat 1,86; IÎ 95%, 1,21- 2,85).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adver se suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin in termediul sistemului
naţional de raportare.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e -mail:
a dr@anm.ro
4.9 Supradozaj
Nu există experienţă clinică referitoare la supradozajul masiv. Reacţiile adverse anticipate ar fi cele
legate de proprietăţile farmacodinamice ale agoniştilor dopaminerg ici, incluzând greaţă, vărsături,
hiperkinezie, halucina ţii, agitaţie şi hipotensiune arterială. Nu se cunoaşte niciun antidot pentru
supradozajul cu agonişti dopaminerg ici. Dacă apar semne de stimulare a sistemului nervos central,
poate fi indicată administrarea unui medicament neuroleptic. Abordarea terapeutică a supradozajului
poate necesita măsuri generale de susţinere a funcţiilor vitale, lavaj gastric, administrare intravenoasă
de lichide, administrare de cărbune activat şi monitorizare electrocardiografică.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti -Parkinsoniene, agonişti dopaminergici, codul ATC:
N04BC05
Mecanism de acţiune
Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate şi specificitate mare de
subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 şi
o activitate intrinsecă totală. Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin
stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator au demonstrat
că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea şi turnover -ul dopaminei.
Efecte farmacodinamice
În studiile la voluntari a fost observată diminuarea secreţiei de prolactină , dependent de doză. Într -un
studiu clinic care a inclus voluntari sănătoşi, în cadrul căruia doza de pramipexol a fost crescută mai
9
repede (la interval de 3 zile) decât era recomandat, până la 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg
pramipexol sare) pe zi, s- a observat o creştere a tensiunii arteriale şi a f recvenţei cardiace. Asemenea
efecte nu au fost observate în studiile efectuate la pacienţi.
Eficacitate şi siguranţă clinică în boala Parkinson
La pacienţi, pramipexolul ameliorează semnele şi simptomele formei idiopatice a bolii Parkinson.
Studiile clinice placebo controlate au inclus aproximativ 1800 de pacienţi aflaţi în stadiile Hoehn şi
Yahr I – V de boală, trataţi cu pramipexol. Dintre aceştia, aproximativ 1000 de pacienţi care se aflau
într -un stadiu mai avansat de boală şi cărora li s -a administr at tratament concomitent cu levodopa au
prezentat complicaţii motorii.
În stadiile iniţiale şi avansate ale bolii Parkinson, eficacitatea pramipexolului, urmărită în cadrul
studiilor clinice controlate, s- a menţinut timp de aproximativ şase luni. În stud iile clinice deschise care
au continuat timp de peste trei ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare a eficacităţii terapeutice.
Într -un studiu clinic controlat, dublu orb, cu durata de 2 ani, tratamentul iniţial cu pramipexol a
întârziat în mod se mnificativ apariţia complicaţiilor motorii şi a scăzut incidenţa acestora, comparativ
cu tratamentul iniţial cu levodopa. Această întârziere în apariţi a complicaţiilor motorii în cazul
tratamentului cu pramipexol trebuie pusă în balanţă cu ameliorarea mai accentuată a funcţiilor motorii
dată de levodopa (cuantificată prin modificarea medie pe scala UPDRS). Incidenţa generală a
halucinaţiilor şi somnolenţei a fost, în general, mai mare în faza de creştere a dozelor în grupul tratat
cu pramipexol. Totuşi, nu a fost înregistrată o diferenţă semnificativă pe perioada tratamentului de
întreţinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când se iniţiază tratamentul cu pramipexol la
pacienţii cu boală Parkinson.
Siguranţa şi eficacitatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită în tratamentul bolii Parkinson
au fost evaluate în cadrul unui program multinaţional de dezvoltare a medicamentului , care a constat
din 3 studii clinice randomizate, placebo controlate. Două studii au fost efectuate la pacienţi cu boală
Parkinson în stadiu incipient, iar cel de -al treilea studiu la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu
avansat.
Superioritatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită faţă de placebo a fost demonstrată după
18 săptămâni de tratament, atât în ce ea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii
(scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS), cât şi pentru criteriile finale secundare de evaluare (rate
de răspuns CGI -I şi PGI -I) într -un studiu clinic, dublu- orb, placebo controlat, ca re a inclus 539
pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient. Menţinerea eficacităţii a fost demonstrată la pacienţi
trataţi timp de 33 săptămîni. Nu a fost demonstrată inferioritatea pramipexol comprimate cu eliberare
prelungită faţă de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, aşa cum rezultă din scorul pentru
partea II+IIIa a scalei UPDRS, după 33 săptămâni.
Într -un studiu clinic dublu- orb, placebo controlat , care a inclus 517 pacienţi cu boală Parkinson în
stadiu avansat trataţi concomitent cu levodopa, după 18 săptămâni de tratament a fost demonstrată
superioritatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită faţă de placebo atât în ceea ce priveşte
criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III pe scala UPD RS), cât şi în
ceea ce priveşte criteriile finale secundare de evaluare a eficacităţii.
Eficacitatea şi tolerabilitatea schimbării de la o zi la alta de la tratamentul cu pramipexol comprimate
la pramipexol comprimate cu eliberare prelungită în aceeaşi doză zilnică au fost evaluate într -un studiu
clinic dublu- orb la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient.
A fost menţinută eficacitatea la 87 din 103 pacienţi cărora li s -a schimbat tratamentul la pramipexol
comprimate cu eliberare prelungită. În grupul celor 87 pacienţi, la 82,8% nu a fost modificată doza, la
13,8% a fost crescută şi la 3,4% a fost redusă.
La jumătate dintre cei 16 pacienţi care nu au întrunit criteriile de menţinere a eficacităţii conform
scorului pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, modificările faţă de valorile iniţiale nu au fost
considerate relevante clinic.
10
Numai un singur pacient căruia i s -a schimbat tratamentul la pramipexol comprimate cu eliberare
prelungită a manifestat o reacţie adversă la medicament care a dus la î ntreruperea tratamentului.
Copii şi adolescenţi
Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor
studiilor efectuate cu pramipexol la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Parkinson (vezi
pct . 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea absolută
este mai mare de 90%.
Într -un studiu clinic de fază I, în care au fost evaluate pramipexol comprimate cu eliberare imediată şi
pramipexol comprimate cu eliberare prelungită, administrate în condiţii de repaus alimentar,
concentraţiile plasmatice minime şi maxime (C
min, Cmax) şi expunerea (ASC ) au fost echivalente
pentru aceeaşi doză zilnică de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită administrată o dată pe zi
şi de pramipexol comprimate administrată în 3 prize.
În decurs de 24 ore, doza zilnică unică de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită produce mai
puţin frecvent fluctuaţii ale concentraţiilor plasmatice de pramipexol, comparativ cu aceeaşi doză
zilnică de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, administrată în trei prize pe zi.
Concentraţia plasmatică maximă se atinge după circa 6 ore de la administrarea dozei unice de
pramipexol comprimate cu eliberare prelungită. Starea de echilibru a expunerii se atinge după cel
puţin 5 zile de tratament continuu.
Administrarea concomitentă cu alimente nu afectează, în general, biodisponibilitatea pramipexol ului.
Ingerarea unei mese bogate în grăsimi induce o creştere a concentraţiei plasmatice (C
max) cu circa 24%
după administrarea unei singure doze şi cu circa 20% după mai multe doze şi o întâ rziere de circa 2
ore în timp pentru a tingerea concentraţiei plasmatice la voluntari sănătoşi. Expunerea totală (ASC) nu
a fost afectată de administrarea concomitentă cu alimente. Creşterea C
max nu este considerată relevantă
clinic. În studiile clinice de fază III în care s- a stabilit siguranţa şi eficacitatea pramipexol comprimate
cu eliberare prelungită, pacienţii au fost instruiţi să utilizeze medicamentele indiferent de orarul
meselor.
Deşi greutatea corporală nu afectează ASC, s- a stabilit că influenţează volumul de distribuţie şi, prin
urmare, concentraţiile plasmatice maxime C
max. O scădere a greutăţii corporale cu 30 kg va produce o
creştere cu 45% a C
max. Cu toate acestea, în studii clinice de fază III , la pacienţi cu boală Parkinson s-a
observat o influenţă nesemnificativă clinic a g reutăţii corporale asupra efectului terapeutic şi a
tolerabilităţii pramipexol comprimate cu eliberare prelungită.
Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentraţia plasmatică variază puţin interindividual.
Distribuţie
La om, legarea pramipexolulu i de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de
distribuţie mare (400 l). La şobolan au fost observate concentraţii mari în ţesutul cerebral (de
aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).
Metabolizare
La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.
Eliminare
Excreţia renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din
11
doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puţin de 2% se regăseşte în materiile
feca le. Clearance- ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar clearance -ul renal de
aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t
1/2) variază între 8 ore la
persoanele tinere şi 12 ore la persoanele vârstnice.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studii le de toxicitate după administrarea de doze repetate arată că pramipexolul are efecte funcţionale,
afectând mai ales SNC şi funcţia de reproducere la femele, induse probabil de un efect
farmacodinamic exagerat.
L a porcii de talie mică s -a observat scăderea tensiunii arteriale diastolice şi sistolice şi a frecvenţei
cardiace, iar la maimuţă, tendinţa pentru un efect hipotensiv.
Efectele potenţiale ale pramipexolului asupra funcţiei de reproducere au fost studiate la şobolani şi
iepuri. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial teratogen la şobolani şi iepuri, dar s -a dovedit
embriotoxic la şobolan în doze materno- toxice.
Din cauza speciilor de animale selectate şi a numărului limitat de parametrii investigaţi, reac ţiile
adverse ale pramipexolului asupra sarcinii şi fertilităţii la sexul masculin nu au fost pe deplin
elucidate.
La şobolani a fost observată o înt ârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuţului şi
deschiderea vaginului). Nu se cunoaşte relevanţa acestei observaţii la om.
Pramipexolul nu s -a dovedit a fi genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la şobolanii
de sex masculin au apărut hiperplazie a celulelor Leydig şi adenoame, explicate prin efectul de
inhibare a secreţiei de prolactină pe care îl are pramipexolul. Această observaţie nu prezintă relevanţă
clinică la om. D e asemenea, acelaşi studiu a arătat că, la doze de 2 mg/kg (de sare) sau mai mari,
tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu apariţia degenerescenţei retiniene la şobolanii albinoşi.
Acest din urmă efect nu a fost observat la şobolanii cu pigmentaţie normală şi nici în cadrul unui
studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuat la şoarecii albinoşi sau la orice altă specie
studiată.
6. PROPRIE TĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Hipromeloză 2208
Hidrogenofosfat de calciu anhidru
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.
12
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii cu b listere din OPA -Al -PVC /Al care conţin 10, 30 sau 100 comprimate cu eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toa te mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminate în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Teva Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domniţa Ruxandra nr.12, parter, sector 2, Bucureşti
România
Telefon: 021 230 65 24
Fax: 021 230 65 23
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7440/201 5/01-03
7441/201 5/01-03
7442/201 5/01-03
7443/201 5/01-03
7444/201 5/01-03
7445/201 5/01-03
7446/201 5/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Februarie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pramipexol Teva 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită
Pramipexol Teva 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALIT ATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg,
echivalent cu pramipexol 0,26 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,75 mg,
echivalent cu pramipexol 0,52 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg,
echivalent cu pramipexol 1,05 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 2,25 mg,
echivalent cu pramipexol 1,57 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3 mg,
echivalent cu pramipexol 2,1 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3,75 mg,
echivalent cu pramipexol 2,62 mg.
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine diclorhidrat de pramipexol monohidrat 4,5 mg,
echivalent cu pramipexol 3,15 mg.
Notă :
Dozele de pramipexol menţionate în literatura de specialitate se referă la sarea de pramipexol.
De aceea, dozele vor fi exprimate atât ca pramipexol bază liberă, cât şi ca sare (între paranteze).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită.
Pramipexol Teva 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 9
mm, de culoare albă sau aproape albă, cu o suprafa ţă plan ă, cu marginile teşite și marcate cu 026 pe
una dintre feţe.
2
Pramipexol Teva 0,52 mg comprimate cu eliberare prelung ită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 052 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau apro ape albă, biconvexe și marcate cu 105 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametru l de 10
mm de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 157 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 210 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu dia metrul de 10
mm, de culoare albă sau aproape albă, biconvexe și marcate cu 262 pe una dintre feţe.
Pramipexol Teva 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită: comprimate rotunde cu diametrul de 11
mm, de culoare albă sau aproape albă,cu o suprafa ţă plan ă, cu marginile teşite și marcate cu 315 pe
una dintre feţe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pramipexol Teva este indicat la adulţi pentru tratamentul semnelor şi simptomelor formei idiopatice a
bolii Parkinson, ca monoterapie (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, adică pe tot parcursul
bolii, până în stadiile avansate când eficacitatea tratamentului cu levodopa scade sau nu persistă şi
devine fluctuantă (fluctuaţii de tip„on - off”)
4.2 Doze şi mod de administrare
Pramipexol Te va comprimate cu eliberare prelungită este o formă farmaceutică a pramipexolului care
se administrează într -o singură priză.
Iniţierea tratamentului
Dozele trebuie crescute treptat, pornind de la o doză zilnică iniţială de 0,26 mg pramipexol bază
(0,375 mg pramipexol sare), care se creşte apoi la intervale de 5 – 7 zile. Dacă nu apar reacţii de
intoleranţă, doza se creşte treptat până se obţine efectul terapeutic maxim.
Schema de creştere a dozelor de Pramipexol Teva comprimate cu eliberare prelungită
Săptămâna Doza zilnică totală
(mg pramipexol bază)
Doza zilnică totală
(mg pramipexol sare)
1 0,26 0,375
2 0,52 0,75
3 1,05 1,5
Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,52 mg pramipexol bază
(0,75 mg prami pexol sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg
pramipexol sare) pe zi. Totuşi , trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de
1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi (vezi pct. 4.8).
Pacienţii care sunt deja pe tratament cu pramipexol comprimate pot fi comutaţi peste noapte la
tratamentul cu pramipexol comprimate cu eliberare prelungită, menţinându- se aceeaşi doză zilnică.
După schimbarea tratamentului, doza poate fi ajustată în funcţ ie de răspunsul terapeutic al pacientului
(vezi pct. 5.1).
Tratamentul de întreţinere
3
Doza zilnică individuală de pramipexol trebuie să fie cuprinsă între 0,26 mg pramipexol bază (0,375
mg pramipexol sare) şi maxim 3,15 mg pramipexol bază (4,5mg pramipexol sare). În cadrul studiilor
pivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost observată începând cu doza
zilnică de 1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozelor
trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi incidenţa reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice,
aproximativ 5% din pacienţi au fost trataţi cu doze mai mici de 1,05 mg pramipexol bază (1,5 mg
pramipexol sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze le de pramipe xol mai mari de 1,05 mg
pramipexol bază (1,5 mg pramipexol sare) pe zi pot fi utile pacienţilor pentru care se intenţionează
reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse atât pe durata creşterii
dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu pramipexol, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui
pacient (vezi pct. 4.5).
Doză omisă
Atunci când se omite administrarea unei doze, pramipexol comprimate cu eliberare prelungită trebuie
administrat în cel mult 12 ore după orarul obişnuit de administrare. După 12 ore, doza omisă nu mai
trebuie administrată, următoarea doză urmând a se administra în ziua următoare, conform programului
obişnuit de administrare.
Întreruperea tratamentului
Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului
neuroleptic malign. De aceea, tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,52 mg
pramipexol bază (0,75 mg pramipexol sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,52 mg
pramip exol bază (0,75 mg pramipexol sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,26 mg pramipexol
bază (0,375 mg pramipexol sare) pe zi (vezi pct. 4.4).
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă renală
Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului se
recomandă următoarea schemă terapeutică:
Pacienţii cu clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită scăderea dozei zilnice sau a frecvenţei
administrării.
La pacienţii cu clearance al creatininei între 30 şi 50 ml/min, doza zilnică iniţială de pramipexol
trebuie să fie de 0,26 mg , o dată la două zile. După o săptămână, înainte de creşterea dozei la doza
zilnică obişnuită trebuie evaluate cu grijă răspunsul clinic şi tolerabilitatea pacientului. Dacă creşterea
dozei este necesară în continuare, dozele trebuie crescute cu câte 0,26 mg pramipexol la interval de o
săptămână, până la doza maxima de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg pramipexol sare) pe zi.
Pramipexol comprimate cu eliberare prelungită nu este recomand at pacienţilor cu clearance al
creatininei sub 3 0 ml/min, deoarece nu sunt disponibile date pentru această grupă de pacienţi. În acest
caz trebuie avut în vedere tratamentul cu pramipexol sub formă de comprimate.
Dacă funcţia renală se alterează pe parcu rsul tratamentului de întreţinere, se aplică recomandările de
mai sus.
P acienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, ajustarea dozelor nu este, probabil, necesară, întrucât aproximativ
90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Cu toate acestea, posibila influenţă a
insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii pramipexol ului nu a fost investigată.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 18 ani, siguranţa şi eficacitatea trat amentului cu
pramipexol nu au fost stabilite. Utilizarea de pramipexol la copii şi adolescenţi cu boala Parkinson nu
este relevantă.
Mod de administrare
Comprimat ele se administrează întregi , înghiţite cu apă şi nu trebuie mestecate, divizate sau zdrobi te.
4
Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente şi trebuie administrate în fiecare zi , cam la aceeaşi oră.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Când se prescrie pramipexol comprimate cu eliberare prelungită pacienţilor cu boală Parkinson şi
insuficienţă renală, se recomandă scăderea dozei, aşa cum este specificat la pct. 4.2.
Halucinaţii
Halucinaţiile sunt cunos cute ca reacţie adversă a tratamentului cu agonişti dopaminici şi levodopa.
Pacienţii trebuie informaţi despre posibilitatea apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).
Diskinezie
În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de pramipexol administrat în
asociere cu levodopa poate să apară diskinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie scăzută.
Stare de somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă
Tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu apariţia s tării de somnolenţă şi a episoadelor de somn cu
instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul
activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai
puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui aspect şi avertizaţi să manifeste prudenţă
atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu pramipexol. Pacienţii
care au prezentat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să renunţe la
conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere scăderea dozei sau
întreruperea tratamentului. Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care
pacienţ ii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în
timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5, 4.7 şi pct. 4.8).
Tulburări ale controlului impulsurilor
Pacienţii trebuie monitorizaţi în mod regulat pentru dez voltarea tulburărilor de control a impulsurilor.
Pacienţii şi persoanele care au grijă de aceştia trebuie avertizaţi că simptomele comportamentale ale
tulburărilor de control a impulsurilor , incluzând dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea
l ibidoului, hipersexualitate a, bulimia şi oniomania pot apare la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminici,
cum este şi pramipexol ul. Trebuie luată în considerare scăderea dozei/întreruperea tratamentului prin
scăderea treptată a dozei dacă se dezvoltă astfel de simptome.
Episoade maniacale şi delir
Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale şi a delirului.
Pacienţii şi persoanele care au grijă de aceştia trebuie să fie conştienţi că pacienţii trataţi cu
pramipe xol pot manifesta episoade maniacale şi delir. Trebuie luată în consid erare micşorarea
dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de
simptome.
Pacienți cu t ulburări psihotice
Pacienţii cu tulburări psihot ice trebuie trataţi cu agonişti dopaminici numai dacă beneficiile potenţiale
sunt mai mari decât riscurile. Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente
antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).
Monitorizare oftalmologică
Se recomandă ef ectuarea consultului oftalmologic la intervale periodice sau dacă apar tulburări de
vedere.
Afecţiuni cardiovasculare severe
5
În cazul asocierii afecţiunilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Din cauza riscului
general de hipotensiune arteri ală ortostatică asociat terapiei dopaminergice, se recomandă
monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la iniţierea tratamentului.
Sindrom neuroleptic malign
Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întrer uperea
bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Legarea de proteinele plasmatice
La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într -o proporţie foar te mică (< 20%),
metabolizarea fiind redusă. De aceea, interacţiunile cu alte medicamente care influenţează legarea de
proteinele plasmatice sau eliminarea prin metabolizare sunt puţin probabile. Deoarece
anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin metabolizare, posibilitatea interacţiunilor este redusă, cu
toate că interacţiunile cu medicamentele anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există
interacţiuni farmacocinetice cu selegilina şi levodopa.
Inhibitori/ competitori ai căii active de e liminare renală
Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării
sistemului de transport al cationilor secretaţi la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care
inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina,
amantadina, mexiletina, zidovudina, cisplatina, chinidina şi procainamida pot interacţiona cu
pramipexolul, având ca efect reducerea clearance- ului pramipexolului. În cazul administrării acestor
medicamente concomitent cu pramipexol, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.
Asocierea cu levodopa
Când pramipexol este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă scăderea dozei de levodopa
şi menţinerea constantă a dozei ori cărui alt medicament antiparkinsonian în perioada în care doza de
pramipexol este crescută.
Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi cu
alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în t impul tratamentului cu pramipexol (vezi
pct. 4.4, 4.7 şi 4.8).
Medicamente antipsihotice
Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct.
4.4), de exemplu dacă sunt de aşteptat efecte antagoniste.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Efectul asupra sarcinii şi alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial
teratogen la şobolani şi iepuri, dar s -a dovedit embriotoxic la şobolan în doze materno- toxice (vezi pct.
5.3). Pramipexol Teva trebuie administrat în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar, şi anume,
dacă se consideră că beneficiile potenţiale justifică riscurile potenţiale la care este expus fătul.
Alăptarea
Deoarece tratamentul cu pramipexol inhi bă secreţia de prolactină la om, se anticipează inhibarea
secreţiei lactate. Excreţia de pramipexol în laptele matern nu a fost studiată la om. La şobolan,
concentraţia de substanţă activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă.
În ab senţa datelor disponibile la om, P ramipexol Teva nu trebuie administrat în perioada alăptării.
Totuşi, dacă administrarea este absolut necesară, alăptarea trebuie întreruptă.
Fertilitatea
6
Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilităţii la om. Studiile la animale arată că
pramipexolul afectează ciclurile estrale şi scade fertilitatea la femele, cum este de aşteptat de la un
agonist dopaminerg ic. Totuşi, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind
fertilitate a la masculi.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pramipexol Teva are o influenţă majoră asupra abilităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Pot să apară halucinaţii şi somnolenţă.
Pacienţii aflaţi în tratament cu Pramipexol Teva şi care prezintă somnolenţă şi/ sau episoade de somn
cu instalare bruscă trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu desfăşoare activităţi (de exemplu,
folosirea de utilaje) în care afectarea atenţiei ar putea să- i pună pe ei sau persoanele din jur în pericol
de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente şi somnolenţa nu dispar (vezi şi pct.
4.4, 4.5 şi 4.8).
4.8 Reacţii adverse
Reacţii adverse aşteptate
În timpul tratamentului cu pramipexol pot să apară următoarele reacţii adverse: vise neobişnuite,
amnezie, tulburări ale controlului impulsurilor şi comportament compulsiv cum sunt bulimia,
oniomania, hipersexualitatea şi dependenţa patologică de jocuri de noroc , insuficienţă cardiacă
confuzie, c onstipaţie, delir, ameţeli, diskinezie, dispnee, oboseală, halucinaţii, cefalee, sughiţ ,
hiperkinezie, hiperfagie, hipotensiune arterială, secreţie inadecvată de hormon antidiuretic, insomnie,
tulburări ale libidoului, greaţă, paranoia, edeme periferice, p neumonie, prurit, erupţii cutanate
tranzitorii şi alte semne de hipersensibilitate, nelinişte, somnolenţă, episoade de somn cu instalare
bruscă, sincopă, tulburări de vedere incluzând diplopie, vedere înceţoşată şi acuitate vizuală redusă,
vărsături, scădere ponderală , scădere a apetitului alimentar, creștere ponderală .
Din analizarea datelor obţinute din studiile clinice placebo controlate, cuprinzând un număr de 1778
pacienţi trataţi cu pramipexol şi 1297 pacienţi cărora li s -a administrat placebo, au f ost raportate
frecvent reacţii adverse pentru ambele grupuri. 67% dintre pacienţii cărora li s -a administrat
pramipexol şi 54% dintre pacienţii cărora li s -a administrat placebo au raportat cel puţin o reacţie
adversă.
Reacţiile adverse la medicament cuprinse în tabelul de mai jos sunt acele evenimente care s- au
manifestat la 0,1% sau mai mult dintre pacienţii trataţi cu pramipexol şi acestea au fost raportate
semnificativ mai des la pacienţii care au utilizat pramipexol faţă de cei la care s-a administrat placebo,
sau când evenimentul a fost considerat relevant clinic. Majoritatea reacţiilor adverse la medicament au
fost uşoare până la moderate, au apărut de obicei la începutul terapiei şi cele mai multe au avut
tendinţa de a dispărea , chiar în cazul continuării terapiei.
În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse au fost listate în funcţie de
frecvenţă (numărul de pacienţi care pot manifesta reacţia), utilizând următoarele categorii: foarte
frecvente (≥ 1 /10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥
1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000).
Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, mai frecvente în
cazul celor trataţi cu pramipexol decât la cei cărora li s -a administrat placebo au fost greaţă, diskinezie,
hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală.
Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg pr amipexol sare pe zi (vezi pct.4.2).
Reacţii le adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost diskineziile. La începutul
tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza de pramipexol este crescută
prea repede.
Clasificare pe aparate, Reacţie adversă la medicament
7
sisteme şi organe
Infecţii şi infestări
Mai puţin frecvente pneumonie
Tulburări endocrine
Mai puţin frecvente secreţie necorespunzătoare de hormon antidiuretic1
Tulburări psihice
Frecvente vise neobişnuite, tulburări comportamentale legate de
controlul impulsurilor şi manifestări compulsive ; confuzie,
halucinaţii, insomnie
Mai puţin frecvente creştere necontrolată a apetitului alimentar1, obsesie a
cumpărăturilo r, delir, hiperfagie1, hipersexualitate, tulburări de
libido, paranoia, dependenţă patologică de jocuri de noroc,
nelinişte, delir
Rare episoade maniacale
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente ameţeli, dischinezie, somnolenţă
Frecvente cefalee
Mai puţin frecvente amnezie, hiperchinezie, episoade de somn cu instalare bruscă,
sincopă
Tulburări oculare
Frecvente modificare a vederii, inclusiv diplopie, vedere înceţoşată şi
acuitate vizuală redusă
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente insuficienţă cardiacă1
Tulburări vasculare
Frecvente hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Mai puţin frecvente dispnee, sughiţ
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente greaţă
Frecvente constipaţie, vărsături
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente reacţii de hipersensibilitate, prurit, erupţie cutanată
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente Fatigabilitate , edeme periferice
Investigaţii diagnostice
Frecvente scădere în greutate, inclusiv scădere a apetitului alimentar
Mai puţin frecvente creştere în greutate 1Această reacţie ad versă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piaţă . Cu o
certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi
mai mică. O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă , deoarece reacţia adversă nu a fost raportată
în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu
pramipexol.
Somnolenţă
Tratamentul cu pramipexol este frecvent asociat cu somnolenţă şi a fost asociat mai puţin frec vent cu
somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi şi pct. 4.4).
Tulburări ale libidoului
Pramipexol ul se poate asocia mai puţin frecvent cu afectarea libidoului (creştere sau diminuare).
Tulburări legate de controlul impulsurilor
Dependenţă patologică de jocuri de noroc, creşterea libidoului, hipersexualitate a, obsesia cheltuielilor
sau cumpărăturilor, excesele alimentare şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar au fost
raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv pramipexo l (vezi şi pct. 4.4).
8
Într -un studiu de control şi screening retrospectiv, încrucişat, care a inclus 3090 pacienţi cu boală
Parkinson, 13,6% dintre pacienţii trataţi cu medicamente dopaminergice sau non- dopaminergic e au
manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele şase luni. Manifestările observate au
inclus dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc, oniomanie, creştere necontrolată a apetitului
alimentar şi comportament sexual compulsiv (hipersexual itate). Posibilii factori de risc independenţi
pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu medicamente dopaminergice şi
terapii cu doze mari de medicamente dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul şi antecedente
familiale de dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc.
Insuficienţă cardiacă
În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă, insuficienţa cardiacă a fost
raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într -un studiu farmaco- epidemiologic, utilizarea
pramipexolului a fost asociată cu un risc crescut de insuficienţă cardiacă, comparativ cu o terapie fără
pramipexol (raportul de risc observat 1,86; IÎ 95%, 1,21- 2,85).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adver se suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin in termediul sistemului
naţional de raportare.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e -mail:
a dr@anm.ro
4.9 Supradozaj
Nu există experienţă clinică referitoare la supradozajul masiv. Reacţiile adverse anticipate ar fi cele
legate de proprietăţile farmacodinamice ale agoniştilor dopaminerg ici, incluzând greaţă, vărsături,
hiperkinezie, halucina ţii, agitaţie şi hipotensiune arterială. Nu se cunoaşte niciun antidot pentru
supradozajul cu agonişti dopaminerg ici. Dacă apar semne de stimulare a sistemului nervos central,
poate fi indicată administrarea unui medicament neuroleptic. Abordarea terapeutică a supradozajului
poate necesita măsuri generale de susţinere a funcţiilor vitale, lavaj gastric, administrare intravenoasă
de lichide, administrare de cărbune activat şi monitorizare electrocardiografică.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti -Parkinsoniene, agonişti dopaminergici, codul ATC:
N04BC05
Mecanism de acţiune
Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate şi specificitate mare de
subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 şi
o activitate intrinsecă totală. Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin
stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator au demonstrat
că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea şi turnover -ul dopaminei.
Efecte farmacodinamice
În studiile la voluntari a fost observată diminuarea secreţiei de prolactină , dependent de doză. Într -un
studiu clinic care a inclus voluntari sănătoşi, în cadrul căruia doza de pramipexol a fost crescută mai
9
repede (la interval de 3 zile) decât era recomandat, până la 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg
pramipexol sare) pe zi, s- a observat o creştere a tensiunii arteriale şi a f recvenţei cardiace. Asemenea
efecte nu au fost observate în studiile efectuate la pacienţi.
Eficacitate şi siguranţă clinică în boala Parkinson
La pacienţi, pramipexolul ameliorează semnele şi simptomele formei idiopatice a bolii Parkinson.
Studiile clinice placebo controlate au inclus aproximativ 1800 de pacienţi aflaţi în stadiile Hoehn şi
Yahr I – V de boală, trataţi cu pramipexol. Dintre aceştia, aproximativ 1000 de pacienţi care se aflau
într -un stadiu mai avansat de boală şi cărora li s -a administr at tratament concomitent cu levodopa au
prezentat complicaţii motorii.
În stadiile iniţiale şi avansate ale bolii Parkinson, eficacitatea pramipexolului, urmărită în cadrul
studiilor clinice controlate, s- a menţinut timp de aproximativ şase luni. În stud iile clinice deschise care
au continuat timp de peste trei ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare a eficacităţii terapeutice.
Într -un studiu clinic controlat, dublu orb, cu durata de 2 ani, tratamentul iniţial cu pramipexol a
întârziat în mod se mnificativ apariţia complicaţiilor motorii şi a scăzut incidenţa acestora, comparativ
cu tratamentul iniţial cu levodopa. Această întârziere în apariţi a complicaţiilor motorii în cazul
tratamentului cu pramipexol trebuie pusă în balanţă cu ameliorarea mai accentuată a funcţiilor motorii
dată de levodopa (cuantificată prin modificarea medie pe scala UPDRS). Incidenţa generală a
halucinaţiilor şi somnolenţei a fost, în general, mai mare în faza de creştere a dozelor în grupul tratat
cu pramipexol. Totuşi, nu a fost înregistrată o diferenţă semnificativă pe perioada tratamentului de
întreţinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când se iniţiază tratamentul cu pramipexol la
pacienţii cu boală Parkinson.
Siguranţa şi eficacitatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită în tratamentul bolii Parkinson
au fost evaluate în cadrul unui program multinaţional de dezvoltare a medicamentului , care a constat
din 3 studii clinice randomizate, placebo controlate. Două studii au fost efectuate la pacienţi cu boală
Parkinson în stadiu incipient, iar cel de -al treilea studiu la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu
avansat.
Superioritatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită faţă de placebo a fost demonstrată după
18 săptămâni de tratament, atât în ce ea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii
(scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS), cât şi pentru criteriile finale secundare de evaluare (rate
de răspuns CGI -I şi PGI -I) într -un studiu clinic, dublu- orb, placebo controlat, ca re a inclus 539
pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient. Menţinerea eficacităţii a fost demonstrată la pacienţi
trataţi timp de 33 săptămîni. Nu a fost demonstrată inferioritatea pramipexol comprimate cu eliberare
prelungită faţă de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, aşa cum rezultă din scorul pentru
partea II+IIIa a scalei UPDRS, după 33 săptămâni.
Într -un studiu clinic dublu- orb, placebo controlat , care a inclus 517 pacienţi cu boală Parkinson în
stadiu avansat trataţi concomitent cu levodopa, după 18 săptămâni de tratament a fost demonstrată
superioritatea pramipexol comprimate cu eliberare prelungită faţă de placebo atât în ceea ce priveşte
criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III pe scala UPD RS), cât şi în
ceea ce priveşte criteriile finale secundare de evaluare a eficacităţii.
Eficacitatea şi tolerabilitatea schimbării de la o zi la alta de la tratamentul cu pramipexol comprimate
la pramipexol comprimate cu eliberare prelungită în aceeaşi doză zilnică au fost evaluate într -un studiu
clinic dublu- orb la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient.
A fost menţinută eficacitatea la 87 din 103 pacienţi cărora li s -a schimbat tratamentul la pramipexol
comprimate cu eliberare prelungită. În grupul celor 87 pacienţi, la 82,8% nu a fost modificată doza, la
13,8% a fost crescută şi la 3,4% a fost redusă.
La jumătate dintre cei 16 pacienţi care nu au întrunit criteriile de menţinere a eficacităţii conform
scorului pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, modificările faţă de valorile iniţiale nu au fost
considerate relevante clinic.
10
Numai un singur pacient căruia i s -a schimbat tratamentul la pramipexol comprimate cu eliberare
prelungită a manifestat o reacţie adversă la medicament care a dus la î ntreruperea tratamentului.
Copii şi adolescenţi
Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor
studiilor efectuate cu pramipexol la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Parkinson (vezi
pct . 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea absolută
este mai mare de 90%.
Într -un studiu clinic de fază I, în care au fost evaluate pramipexol comprimate cu eliberare imediată şi
pramipexol comprimate cu eliberare prelungită, administrate în condiţii de repaus alimentar,
concentraţiile plasmatice minime şi maxime (C
min, Cmax) şi expunerea (ASC ) au fost echivalente
pentru aceeaşi doză zilnică de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită administrată o dată pe zi
şi de pramipexol comprimate administrată în 3 prize.
În decurs de 24 ore, doza zilnică unică de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită produce mai
puţin frecvent fluctuaţii ale concentraţiilor plasmatice de pramipexol, comparativ cu aceeaşi doză
zilnică de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, administrată în trei prize pe zi.
Concentraţia plasmatică maximă se atinge după circa 6 ore de la administrarea dozei unice de
pramipexol comprimate cu eliberare prelungită. Starea de echilibru a expunerii se atinge după cel
puţin 5 zile de tratament continuu.
Administrarea concomitentă cu alimente nu afectează, în general, biodisponibilitatea pramipexol ului.
Ingerarea unei mese bogate în grăsimi induce o creştere a concentraţiei plasmatice (C
max) cu circa 24%
după administrarea unei singure doze şi cu circa 20% după mai multe doze şi o întâ rziere de circa 2
ore în timp pentru a tingerea concentraţiei plasmatice la voluntari sănătoşi. Expunerea totală (ASC) nu
a fost afectată de administrarea concomitentă cu alimente. Creşterea C
max nu este considerată relevantă
clinic. În studiile clinice de fază III în care s- a stabilit siguranţa şi eficacitatea pramipexol comprimate
cu eliberare prelungită, pacienţii au fost instruiţi să utilizeze medicamentele indiferent de orarul
meselor.
Deşi greutatea corporală nu afectează ASC, s- a stabilit că influenţează volumul de distribuţie şi, prin
urmare, concentraţiile plasmatice maxime C
max. O scădere a greutăţii corporale cu 30 kg va produce o
creştere cu 45% a C
max. Cu toate acestea, în studii clinice de fază III , la pacienţi cu boală Parkinson s-a
observat o influenţă nesemnificativă clinic a g reutăţii corporale asupra efectului terapeutic şi a
tolerabilităţii pramipexol comprimate cu eliberare prelungită.
Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentraţia plasmatică variază puţin interindividual.
Distribuţie
La om, legarea pramipexolulu i de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de
distribuţie mare (400 l). La şobolan au fost observate concentraţii mari în ţesutul cerebral (de
aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).
Metabolizare
La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.
Eliminare
Excreţia renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din
11
doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puţin de 2% se regăseşte în materiile
feca le. Clearance- ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar clearance -ul renal de
aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t
1/2) variază între 8 ore la
persoanele tinere şi 12 ore la persoanele vârstnice.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studii le de toxicitate după administrarea de doze repetate arată că pramipexolul are efecte funcţionale,
afectând mai ales SNC şi funcţia de reproducere la femele, induse probabil de un efect
farmacodinamic exagerat.
L a porcii de talie mică s -a observat scăderea tensiunii arteriale diastolice şi sistolice şi a frecvenţei
cardiace, iar la maimuţă, tendinţa pentru un efect hipotensiv.
Efectele potenţiale ale pramipexolului asupra funcţiei de reproducere au fost studiate la şobolani şi
iepuri. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial teratogen la şobolani şi iepuri, dar s -a dovedit
embriotoxic la şobolan în doze materno- toxice.
Din cauza speciilor de animale selectate şi a numărului limitat de parametrii investigaţi, reac ţiile
adverse ale pramipexolului asupra sarcinii şi fertilităţii la sexul masculin nu au fost pe deplin
elucidate.
La şobolani a fost observată o înt ârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuţului şi
deschiderea vaginului). Nu se cunoaşte relevanţa acestei observaţii la om.
Pramipexolul nu s -a dovedit a fi genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la şobolanii
de sex masculin au apărut hiperplazie a celulelor Leydig şi adenoame, explicate prin efectul de
inhibare a secreţiei de prolactină pe care îl are pramipexolul. Această observaţie nu prezintă relevanţă
clinică la om. D e asemenea, acelaşi studiu a arătat că, la doze de 2 mg/kg (de sare) sau mai mari,
tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu apariţia degenerescenţei retiniene la şobolanii albinoşi.
Acest din urmă efect nu a fost observat la şobolanii cu pigmentaţie normală şi nici în cadrul unui
studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuat la şoarecii albinoşi sau la orice altă specie
studiată.
6. PROPRIE TĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Hipromeloză 2208
Hidrogenofosfat de calciu anhidru
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.
12
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii cu b listere din OPA -Al -PVC /Al care conţin 10, 30 sau 100 comprimate cu eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toa te mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminate în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Teva Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domniţa Ruxandra nr.12, parter, sector 2, Bucureşti
România
Telefon: 021 230 65 24
Fax: 021 230 65 23
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7440/201 5/01-03
7441/201 5/01-03
7442/201 5/01-03
7443/201 5/01-03
7444/201 5/01-03
7445/201 5/01-03
7446/201 5/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Februarie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015
