CEFEPIMA MIP 2 g
Substanta activa: CEFEPIMUMClasa ATC: J01DE01Forma farmaceutica: PULB. PT. SOL. INJ./PERF.
Prescriptie: PR
Tip ambalaj: Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capacitatea de 50 ml, cu capac din cauciuc bromobutilic si capsa flip-off din Al care contine pulbere pentru sol. inj./perf.
Producator: MIP PHARMA GMBH - GERMANIA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Cefepim ă MIP 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cefepimă MIP 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Cefepim ă MIP 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă:
Fiecare flacon conține cefepimă 1 g sub formă de diclorhidrat de cefepimă monohidrat.
Cefepim ă MIP 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conține cefepimă 2 g sub formă de diclorhidrat de cefepimă monohidrat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Pulbere albă până la galben pal .
pH -ul soluţiei reconstituite este cuprins între 4,0 - 7,0.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Cefepima este indicată pentru tratamentul infecţiilor severe enumerate mai jos, cauzate de agenți patogeni
sensibili la cefepimă (vezi pct. 4.4 și 5.1).
La adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani și greutate corporală ≥ 40 k g:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Infecţii intra -abdominale complicate
- Peritonită asociată dializei la pacienţii cu dializă peritoneală ambulatorie continuă (CAPD)
La a dulți
- Infecții acute ale tractului biliar
La co pii cu vârsta de la 2 luni până la 12 ani şi cu greutate corporală ≤ 40 kg:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Meningită bacteriană (vezi pct. 4.4)
T ratamentul pacienţilor cu bacteriemie care apare cu sau se presupune că e cauzată de una din infecțiile de
mai sus.
Cefepima poate fi utilizată în tratamentul empiric la adulți, adolescenți și copii de la 2 luni la 12 ani cu
neutropenie febrilă despre care se presupune că ar fi datorată unei infecţ ii bacteriene.
2
La pacienți cu risc ridicat de infecții severe (de exemplu pacienți cu transplant recent de măduvă osoasă,
hipotensiune arterială , malignitate hematologică precum și neutropenia severă sau prelungită), monoterapia
antibacteriană poate fi inadecvată. Nu există date suficiente care să sprijine eficacitatea cefepimei în
monoterapie la acești pacienți. Este recomandabilă o combinație cu un antibiotic aminoglicozidic sau
glicopeptidic, luând în considerare profilul individual de risc al pacientului.
Cefep ima trebuie să fie administrată în asociere cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori spectrul
posibil al bacteriilor care determină infecţia nu face parte din spectrul său de acţiune.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la uti lizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
După reconstituire c efepima poate fi administrată pe cale intravenoasă ca injecție lentă în decurs de 3 -5
minute sau ca perfuzie scurtă în decurs de 30 minute.
Dozele depi nd de natura și severitatea infecţiei, sensibilitatea patogenilor, localizarea şi tipul infecţiei,
funcţia renală a pacientului precum şi de starea lui generală.
Administrarea dozelor la pacienți cu funcție renală normală
Adulţi şi adolescenţi (cu vârst a > 12 ani) cântărind > 40 kg
Doza unică și interval de administrare a dozelor
Infecţii severe:
- Bacteriemie
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecții foarte severe:
- Infecţii intra-abdominale complicate
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
2,0 g la fiecare 12 ore 2,0 g la fiecare 8 ore
Sugari și copii cu vârsta de la o lună până la 12 ani şi/sau cu greutate corporală ≤ 40 kg, cu funcție renală
normală:
Doza unică, interval de administrare a dozelor și durata tratamentului
Infecţii severe:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
Infecții foarte severe:
- Bacteriemie
- Meningită bacteriană
- Tratamentul empiric la
pacienți cu neutropenie febrilă
Copii peste 2 luni, greutate
corporală ≤ 40 kg
50 mg/kg la fiecare 12 ore
Infecții mai severe:
50 mg/kg la fiecare 8 ore timp de 10 zile
50 mg/kg la fiecare 8 ore timp
de 7-10 zile
Sugari de la o lună la 2 luni 30 mg/kg la fiecare 12 ore
Infecții mai severe:
30 mg/kg la fiecare 8 ore timp de 10 zile
30 mg/kg la fiecare 8 ore timp
de 7-10 zile
Experiența la sugari i sub 2 luni este limitată. Doza recomandată de 30 mg/kg la fiecare 12 sau 8 ore este
dedusă din datele farmacocinetice ale copiilor peste 2 luni și sunt considerate adecvate pentru vârsta 1 și 2
luni.
Pentru copiii cu greutate > 40 kg sunt valabile dozele recomandate pentru adulți.
Pentru pacienți cu vârsta peste 12 ani , dar cu o greutate corporală < 40 kg, sunt valabile dozele recomandate
pentru copiii cu greutate corporală < 40 kg.
Nu trebuie depășită doza zilnică maximă recomandată pentru adulți de 2 g la fiecare 8 ore.
Administrarea dozelor la pacienți cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, doza de cefepimă trebuie ajustată astfel încât să se compenseze viteza de
eliminare renală mai scăzută.
3
Adulţi şi copii (peste 12 ani și greutate corporală ≥ 40 kg ):
Pentru pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată se recomandă o doză iniţială de cefepimă de
2,0 g.
În tabelul următor sunt prezentate dozele ulteriale de întreținere
Clearance-ul
creatininei (ml/min)
Doza de întreţinere recomandată
Doza unică și intervalul dintre administrări
Infecţii severe:
- Bacteriemie
- Pneumonie
- Inf ecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Infecţii intra -abdominale complicate
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
2 g la fiecare 12 ore 2 g la fiecare 8 ore
30-50 2 g la fiecare 24 ore 2 g la fiecare 12 ore
11-29 1 g la fiecare 24 ore 2 g la fiecare 24 ore
≤ 10 0,5 g la fiecare 24 ore 1 g la fiecare 24 ore
Pacienți ce efectuează ședințe de dial iză
La pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă, în timpul unei şedinţe de dializă cu durata de 3 ore
aproximativ 68% din cantitatea totală de cefepimă prezentă în organism la începutul şedinţei, va fi eliminată.
Modelele farmacocinetice indică necesitatea reducerii dozei la acești pacienți. Se re comandă următoarele
doze: doza de încărcare de 1 g în prima zi de tratament, urmată de doze de 500 mg/zi pe toată durata, cu
excepția neutropeniei febrile, pentru care doza recomandată este de 1 g/zi.
În zi lele de dializă, cefepima trebuie administrată după şedinţa de dializă. Dacă este posibil, cefepima trebuie
administrată în fiecare zi, la aceeaşi oră.
La pacienţii care urmează să efectueze dializă peritoneală ambulatorie continuă (CAPD) este recomandat ă
următo area schemă de tratament :
- 1 g cefepimă la intervale de 48 ore în caz de infecții severe (bacteriemie, pneumonie, infecții complicate ale
tractului urinar inclusiv pielonefrită, infecții acute ale tractului biliar)
- 2 g cefepimă la intervale de 48 ore în caz de infecții foarte severe (infecții abdominale, peritonită,
tratamentul empiric al pacienților cu neutropenie febrilă)
Sugari cu vârsta peste 1 lună şi copii cu vârsta de până la 12 ani cu greutate corporală ≤ 40 kg
O doză de 50 mg/kg pent ru pacienţii cu vârsta cuprinsă între 2 luni - 12 ani (vezi pct. 5.2) , respectiv o doză
de 30 mg/kg la copiii cu vârsta cuprinsă între 1- 2 luni sunt comparabile cu o doză de 2 g la adulţi. Se aplică
aceleaşi prelungiri ale intervalelor dintre doze şi/sau a celeaşi reduceri de doze ca în tabelul de mai jos.
Copii peste 2 luni și greutate corporală sub 40 kg (aproximativ 12 ani)
Doza unică (mg/kg greutate corporală) și intervalul dintre administrări
Clearance-ul creatininei
(ml/min)
Infecţii severe:
- Pneu monie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Bacteriemie
- Meninigită bacteriană
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
50 mg/kg la fiecare 12 ore 50 mg/kg la fiecare 8 ore
30-50 50 mg/kg la fiecare 24 ore 50 mg/kg la fiecare 12 ore
11-29 25 mg/kg la fiecare 24 ore 50 mg/kg la fiecare 24 ore
≤ 10 12,5 mg/kg la fiecare 24 ore 25 mg/kg la fiecare 24 ore
4
Sugari între 1- 2 luni
Doza unică și intervalul dintre administrări
Clearance-ul creatininei
(ml/min)
Infecţii severe:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Bacteriemie
- Meninigită bacteriană
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
30 mg/kg la fiecare 12 ore 30 mg/kg la fiecare 8 ore
30-50 30 mg/kg la fiecare 24 ore 30 mg/kg la fiecare 12 ore
11-29 15 mg/kg la fiecare 24 ore 30 mg/kg la fiecare 24 ore
≤ 10 7,5 mg/kg la fiecare 24 ore 15 mg/kg la fiecare 24 ore
Insuficiență hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficiență hepatică (vezi pct. 5.2).
P acienţii vârstnici
Deoarece pacienţii vârstnici prezintă un risc crescut pentru funcţie renală redusă, doza trebuie aleasă cu
prudenţă şi trebuie monitorizată funcţia renală a pacientului . Se recomandă ajustarea dozei în cazul în care
funcţia re nală este redusă (vezi pct. 4.4).
Durata trata mentului:
Durata uzuală a trat amentului este de 7 -10 zile. De regulă, cefepima nu trebuie adm inistrată p e o durată mai
scurtă de 7 zile și mai lungă de 14 zile. Pentru tratamentul empiric la pacienți cu neutro penie febrilă, durata
uzuală a terapiei este de 7 zile sau până la ameliorarea neutropeniei.
Mod de administrare
După reconstituire adecvată, cefepima poate fi administrată prin injectare intravenoasă directă timp de 3
până la 5 minute sau injectată în se tul de perfuzare în timp ce pacientului i se administrează o soluţie
intravenoasă compatibilă sau prin perfuzare intravenoasă timp de 30 minute. Pentru incompatibilități și
instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înaintea administrării, vezi pct . 6.2.și 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Cefepima este contraindicată la pacienții care au avut reacții precedente de hipersensibilitate la oricare dintre
excipienții medicamentului, la antibiotice din clasa cefalosporinelor, penicilinelor sau la alte antibiotic e beta-
lacatamice (monobactami și carbapenemi).
Datorită conținutului de L -arginină, acest medicament este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la
L -arginină sau cu acidoză. De aceea se impune prudență în caz de hiperkaliemie.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Reacții de hipersensibilitate
Similar tuturor antibioticelor beta-lactamice, au fost raportate reacţii de hipersensibilitate grave şi ocazional
letale. Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul trebuie întrerupt imediat și trebuie inițiate imediat măsuri de
urgență adecvate.
Înainte de începerea tratamentului cu cefepimă, trebuie efectuată o anamneză atentă pentru a stabili dacă
pacientul a prezentat reacţii de hipersensibilitate în antecedente la cefepimă, beta-lactamine sau la alte
medicamente. În 10% dintre cazuri, există hipersensibilitate încrucişată între peniciline şi cefalosporine.
Cefepima trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau diateză alergică .
În tim pul primei administrări, pacientul trebuie monitorizat cu atenţie.
Insuficiența renală
La pacienții cu afecțiuni ale funcției renale, cum este reducerea cantității de urină datorită unei insuficiențe
renale (cl eaerance-ul creatininei ≤ 50 ml/ min) sau alte condiții ce periclitează funcția renală, doza de
cefepimă trebuie redusă pentru a compensa rata de eliminare mai redusă. Dacă se folosesc doze uzuale la
pacienț ii cu insuficiență renală sau al te condiții ce pot periclita funcția renală , se pot atinge conc entrații
serice ridicate pe perioade prelungite; din acest motiv, la acești pacienți doza de menținere trebuie redusă.
5
Administrarea continuă a dozelor este determinat ă de gradul insuficienţei renale, severitatea infecției și
sensibilitatea organismului pa togen (vezi pct. 4.2 – Doze și mod de administrare și 5.2. - P roprietăți
farmacocinetice). În timpul moni torizării post-autorizare au fost raportate următoarele reacții adverse:
encefalopatie r eversibilă (tulburare a stării de conștiență cum ar fi confuzie , halucinații, stupoare și comă),
mioclonie, crize c onvulsi ve (inclusiv status epilepticus nonconvulsiv) și/sau insufic iență renală (vezi pct. 4.8
- Reacții adverse). Majoritatea cazurilor au apărut la pacienți cu insuficiență renală care au utilizat doze de
cefepimă mai ridicate decât cele recomandate.
În general, simptomele de neurotoxicitate se remit după întreruperea tratamentului cu cefepimă şi/sau după
hemodializă; cu toate acestea, în unele cazuri a survenit decesul.
Funcția renală trebuie monitorizată atent dacă împreună cu cefepima se administrează alte medicamente cu
potențial nefrotoxic, cum sunt aminoglicozidele sau diuretice p otente.
Precauţii speciale pentru utilizare
Diareea cauzată de Clostridium difficile a fost raportată în cazul utilizării aproape a tuturor antibioticelor,
incluzând cefepima , și poate varia în severitate de la diaree ușoară la colită letală. De aceea, este important să
se ia în considerare acest diagnostic la pacienţii la care apare diaree în asociere cu administrarea un or
antibiotice. Este necesar un istoric medical atent, deoarece diareea cauzată de C. difficile poate apărea la
peste două luni după administrarea antibioticului. Dacă este suspectată sau confirmată diareea cauzată de C.
difficile , poate fi necesară întrer uperea oricărui tratament antibiotic care nu acționează direct împotriva C.
difficile.
Similar altor antibiotice, administrarea cefepimei poate determina multiplicarea micoorganismelor patogene
rezistente. Dacă în ti mpul tratamentului apare o supra infecție, trebuie luate măsuri adecvate.
U z geriatric
Din peste 6400 de adulți tratați în studiile clinice cu cefepimă, 35% au fost în vârstă de sau peste 65 de ani,
iar 16% în vârstă de sau peste 75 de ani. În studiile clinice, la pacienții geriatrici care au utilizat doza uzuală
recomandată pentru adulți, eficacitatea clinică și siguranța au fost comparabile cu eficacitatea clinică și
siguranța la pacienții non -geriatrici, atâta timp cât pacienții nu prezentau insuficiență renală. T impul de
înjumătățire plasmatică prin eliminare a fost ușor prelungit și valorile clearance -ului renal au fost reduse față
de cele ale persoanelor mai tinere. Ajustarea dozei este necesară dacă funcția renală est e periclitată (vezi pct.
4.2 – Doze și mod de administrare și 5.2. - proprietăți farmacocinetice).
Cefepima se excretă în principal prin rinichi, iar riscul reacțiilor toxice poate fi crescut la pacienții cu
insuficiență renală. Deoarece este probabil ca pacienții vârstnici să aibă o funcție renală mai redusă, se
impune prude nță la alegerea dozei, iar funcția renală trebuie monitorizată (vezi pct. 4.8 – Reacții adverse și
5.2. - Proprietăți farmacocinetice). La pacienții geriatrici cu insuficiență renală care au utilizat doze uzuale de
cefepimă au apărut reacții adverse severe, inclusiv encefalopatie reversibilă ( tulburare a stării de conștiență
cum sunt confuzie, halucinații, stupoare și comă), mioclonie, crize c onvulsi ve (inclusiv status epilepticus
nonconvulsiv) și/sau insuficiență renală (vezi pct. 4.8 - Reacții adverse).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii privind interacţiunile.
La pacienţii cărora li s- a administrat cefepimă de două ori pe zi, a fost raportat un test Coombs pozitiv, fără
hemoliză.
Testul pentru glic ozurie poate da o reacţie fals pozitivă, de aceea este de preferat să se utilizeze metoda de
determinare cu glucozo- oxidază.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile de reproducere la șoareci, șobolani și iepuri nu au indicat daune asupra fătului, totuși nu există studii
adecvate, bine controlate la femei gravide. Deoarece studiile de reproducere la animale nu sunt întotdeauna
predictive pentru răspunsul la om, acest medicament se va folosi în timpul sarcinii numai dacă este strict
necesar.
6
Alăptarea
Cefepima se excretează în laptele uman în cantităţi foarte mici. Se impune prudență în cazul în care cefepima
se administrează unei femei care alăptează, iar în acest caz copilul trebuie supravegheat atent.
4.7 Efecte asupra capacităţii d e a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu au fost studiate efectele medicamentului asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Totuși, posibilele reacții adverse cum sunt tulburarea stării de conștiență , vertij , confuzie sau halucinații pot
influența capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.4 - Atenţionări şi prec auţii
speciale pentru utilizare, pct. 4.8. - Reacții adverse și 4.9 - Supradozaj ).
4.8 Reacţii adverse
Reacțiile adverse sunt clasificate în următoarele categorii, conform bazei de date MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe, a terminologiei și frecve nțelor MedDRA: foarte frecvente (≥1/10), f recvente (≥1/100 și <
1/10), m ai puţin frec vente (≥1/1000 și ≤ 1/100), r are (≥1/10000 și ≤ 1/1000) , foarte rare ( ≤ 1/10000), cu
frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severității.
Tabel: Reacții adverse raportate în experiența clinică sau post -autorizare
Clasificarea pe aparate,
sisteme şi organe
Frecvența Terminologia MedDRA
Infecții și infestări Mai puțin frecvente
Rare
Candidoză orală, infecție vaginală
Candidoză
Tulburări hematologice şi
limfatice
Foarte frecvente
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Cu frecvență necunoscută
Pozitivarea testului Coombs
Prelungirea timpului de protrombină, a timpului
de tromboplastină parțial, anemie, eozinofilie
Trombocitopenie, leucopenie, neutropenie
Anemie aplastică
a, anemie hemoliticăa,
agranulocitoză
Tulburări ale sistemului
imunitar
Rare
Cu frecvență necunoscută
Reacţie anafilactică
Şoc anafilactic
Tulburări metabolice și de
nutriție
Cu frecvență necunoscută Glicozurie fals pozitivă
Tulburări psihiatrice Cu frecvență necunoscută Confuzie, halucinații
Tulburări ale sistemului
nervos
Mai puțin frecvente
Rar
Cu frecvență necunoscută
Cefalee
Convulsii, parestezie, disgeuzie, vertij
Comă, stupoare, encefalopatie, alterarea stării de
conștiență, mioclonie
Tulburări vasculare Frecvente
Rare
Cu frecvență necunoscută
Flebită la locul perfuziei
Vasodilat ație
Hemoragiea
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale
Rare Dispnee
Tulburări gastro-
intestinale
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Rar e
Cu frecvență necunoscută
Diaree
Colită pseudomembranoasă, colită, greață, vomă
Durere abdominală, constipație
Dereglări gastro-intestinale
Tulburări hepatobiliare Frecvente Creșterea valorilor alanin- și aspartat-
aminotransferazei precum și a bilirubinei serice
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Frecvente
Mai puțin frecvente
Cu frecvență necunoscută
Erupție cutanată tranzitorie
Eritem, urticarie, prurit
Necroliză epidermică toxicăa, sindrom Stevens -
Johnsona, eritem polimorfa
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Mai puțin frecvente
Cu frecvență necunoscută
Creșterea hematuriei și a creatininemiei
Insuficienţă renală, nefropatie toxicăa
Tulburări ale aparatului
genital şi sânului
Rare
Prurit genital
7
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Rare
Reacții la locul administrării perfuziei, durere și
inflama ție la locul injecției
Febră, inflama ție la locul perfuziei
Frisoane
Investigații Frecvente Creșterea valorilor fosfatazei alcaline areacții adverse care sunt general acceptate ca fiind a tribuite altor compuși din clasă
Copii și adolescenți
Profilul de siguranță al cefepimei la copii este similar cu cel la adulți. Reacția adversă raportată cel mai
frecvent reacție în cadrul studiilor clinice a fost erupția cutanată tranzitorie .
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: + 4 0213 163 497
e -mail: adr@anm.ro
4.9 Supradozaj
În cazul unui supradozaj sever, în special la pacienţii cu insuficienţă renală, cefepima poate fi excretată prin
hemodializă (şi nu prin dializă peritoneală). Supradozajul accidental poate apărea dacă se administrează doze
mari la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi și pct. 4.2. – Doze și mod de administrare și pct. 4.4 –
Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Simptomele supradozajului cuprind encefalopatie (tulburări
ale stării de conştien ţă, incluzând confuzie, halucinaţii, stupor şi comă), mioclonii și c rize convulsi ve (vezi și
pct. 4.8).
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: cefalosporine de generaţia a patra, codul ATC: J01DE01
Mecan ism de acţiune
Mecanismul de acțiune a cefepimei se bazează pe inhibarea sintezei peretelui bacterian (în faza de creștere)
datorită inhibării proteinelor care leagă penicilina (PBP), de exemplu transpeptidazele. Aceasta rezultă într -o
acţiune bactericidă.
Relația farmacocinetică/farmacodinamică
Eficacitatea depinde în mare măsură de intervalul de timp în care concentrația depășește concentrația minimă
inhibitorie (CMI) a patogenului țintă.
Mecanism de rezistenţă
Cefepima are afinitate mică pentru beta- lactamazele cromozomiale şi este foarte rezistentă la hidroliza
majorităţii beta -lactamazelor.
Rezistenţa bacteriană la cefepimă poate fi datorată unuia sau mai multor dintre următoarele mecanisme:
- afinitate redusă pentru cefepimă a proteinelor care lea gă penicilina
- producerea de beta -lactamaze care pot hidroliza eficace cefepima (de exemplu, câteva dintre beta-
lactamazele cu spectru extins şi beta -lactamazele cromozomiale)
- impermabilitatea membranei externe, ceea ce limitează accesul cefepimei la prot einele care leagă penicilina
la microorganismele Gram -negativ
- pompe de eflux pentru substanţele active.
8
Există o rezistență încrucișată parțială sau totală cu alte cefalosporine și peniciline.
Testarea cefepimei se efectuează folosind metoda diluției s eriale. Au fos t determinate următoare concentrații
pentru patogenii sensibili și rezistenți:
Valori critice EUCAST (Comitetul European privind Testarea Sensibilităţii Microbiene) (01.01.2014)
Patogen Sensibil (mg/l) Rezistent (mg/l)
Enterobacteriaceae ≤ 1 > 4
Pseudomonas spp. ≤ 8 1 > 8
Staphylococcus spp. Nota 2 Nota 2
Streptococcus Grup A, B, C şi G Nota 3 Nota 3
Streptococcus pneumoniae ≤ 14 > 2
Streptococci din grupul Viridans ≤ 0,5 > 0,5
Haemophilus influenzae ≤ 0,254 > 0,25
Moraxella catarrhalis ≤ 4 > 4
Nu este corelat cu nici o specie5 ≤ 4 > 8 1 valori critice cu referință la terapie cu doze mari 2 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă pe baza sensibilităţii lor la cefoxitină, cu excepția
ceftazi dimei, cefiximei și ceftibutenului, care nu au valori critice și nu trebuie utilizați în infecții stafilococice
3 Sensibilitatea streptococilor grup A, B, C şi G este dedusă pe baza sensibilităţii lor la benzilpenicilină 4 Tulpini cu CMI peste valoarea critică sunt foarte rare sau nu au fost încă raportate. Testele de identificarea
și sensibilitate antimicrobiană pe astfel de izolate trebuie repetate, iar dacă rezultatul se confirmă izolatul
trebuie trimis la un laborator de referință. Până când nu este demonstrat răspunsul clinic al izolatelor cu CMI
peste valoare critică, acestea trebuie raportate ca rezistente.
5 valorile critice sunt valabile pentru o doză zilnică i.v. de 2 g x 2 și o doză mare de 2 g x 3.
Sensibilitate
Pentru speciile selectate, prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de regiunea geografică şi de
timp. Sunt necesare informaţii locale referitoare la rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului unor infecţii
severe. După caz, se va solicita opinia experţilor, în cazul în c are prevalenţa locală a rezistenţei este
cunoscută, iar oportunitatea utilizării medicamentului este pusă sub semnul întrebării, cel puţin în cazul
anumitor infecţii.
De regulă, cefepima este activă in vitro faţă de următoarele microorganisme (Decembrie 2 012).
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)
Streptococcus pneumoniae (inclusiv tulpinile penicilino -rezistente) °
Streptococcus pyogenes °
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Haemophilus influenzae
Moraxella catarrhalis°
Morganella morganii
Proteus mirabilis
%
Proteus vulgaris°
Serratia liquefaciens °
Serratia marcescens
Microorganisme în cazul cărora rezistenţa ar putea reprezenta o problemă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus3
Staphylococcus epidermidis +
Staphylococcus haemolyticus+
Staphylococcus hominis+
9
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter baumanii
Enterobacter cloacae
Escherich ia coli
%
Klebsiella oxytoca%
Klebsiella pneumoniae %
Pseudomonas aeruginosa
Microorganisme cu rezistenţă inerentă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus spp.
Listeria monocytogenes
Staphylococcus aureus (meticilino-rezistent)
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Stenotrophomonas maltophilia
Microorganisme anaerobe
Bacteroides fragilis
Clostridium difficile
Altele:
Chlamydia spp.
Chlamydophila spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
° La data publicării tabelului nu au fost dispon ibile date suficiente. În literatura primară, standarde de lucru și
recomandări terapeutice se presupune sensibilitatea.
+ Rate de rezistenţă >50% în cel puţin o regiune % Tulpinile producătoare de beta lactamaze cu spectru extins (ESBL) sunt întotdeauna rezistente 3 Ambulatoriu, rata de rezistență este < 10%
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica cefepimei este lineară în intervalul de doze de 250 mg - 2 g i.v. Farmacocinetica nu se
modifică în timpul tratamentului.
Absorbţie
După administrare a a 2 g timp de 30 de minute la voluntari sănătoși, concentrațiile plasmatice medii (Cmax)
au fost de 126- 193 µg/ml.
Distribuţie
Cefepima este distribuit ă bine în lichidele și țesuturil e organismului. Distribuţia tisulară a cefepimei nu se
modifică cu doza în intervalul de doze de la 250 mg până la 2 g. Volumul mediu de distribuţie la echilibru
este de 18 l. La voluntari sănătoși cărora li s -a administrat o doză de 2 g i.v. la fiecare 8 ore timp de 9 zile nu
s -au observat nici un fel de indicii de acumula re. Proporţia de legare a cefepimei de proteinele serice este <
19% şi este independentă de concentraţia serică a cefepimei. Timpul mediu de înjumătățire plasmatică este
de aproximativ 2 ore.
Metabolizare
Cefepima este metabolizată doar în mică parte. Pri ncipalul metabolit renal este N-metilpirolidinoxid, o amină
terțiară, care reprezintă doar circa 7% din doză.
Eliminare
Clearance- ul mediu total este de aproximativ 120 ml/min. Clearance -ul renal mediu este de 110 ml/min; deci,
eliminarea are loc aproape exclusiv prin mecanisme renale, în principal prin filtrare glomerulară.
Aproximativ 85% din doza de cefepimă administrată se regăseşte sub formă nemetabolizată în urină,
rezultând astfel în concentrații mari ale cefepimei în urină. După administrarea i.v. a 500 mg cefepimă,
aceasta nu a mai fost determinată în plasmă după 12 ore și în urină după 16 ore.
10
Pacienți vârstnici
Distribuția cefepimei a fost testată în pacienți vârstnici de ambele sexe (> 65 ani). Siguranța și eficacitatea au
fost comparabile cu cele la adulți, cu o ușoară prelungire a timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare
și valori mai reduse ale clearance- ului renal la pacienții vârstnici. Este necesară ajustarea dozei dacă există
concomiten t o afectare a funcției renale ( vezi pct. 4.2. Doze și mod de administrare „Adulți cu insuficiență
renală” și pct. 4.4. - Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare „Pacienți vârstnici”).
Copii și adolescenți :
La pacienţi cu vârsta cuprinsă între 2 luni - 16 ani, cărora li s -au admini strat doze de 50 mg/kg în perfuzie
i.v., au fost evaluate proprietăţile farmacocinetice corespunzătoare administrării în doză unică şi doze
multiple de cefepimă; dozele repetate au fost administrate la fiecare 8 ore şi 12 ore pentru o perioadă de cel
puţin 48 ore.
După administrarea primei doze concentraţiile plasmatice medii ale cefepimei au fost similare celor de la
starea de echilibru şi după administrarea de doze suplimentare s -a observat o uşoară acumulare.
La sugari şi copii, valorile celorlalţi par ametri farmacocinetici, determinate atât după prima doză, cât şi la
starea de echilibru, nu au fost diferite, indiferent de schema de administrarea a dozelor (la fiecare 12 ore sau
la fiecare 8 ore). Nu au existat diferenţe în ceea ce priveşte datele farmacocinetice, nici între pacienţii de
vârste diferite, nici între pacienţii de sex masculin şi feminin.
După administrarea unei doze unice i.v., valoarea medie a clearance- ului total individual a fost de 3,3
ml/min/kg, iar volumul de distribuţie a fost de 0 ,3 l/kg. Timpul mediu total de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare a fost de 1,7 ore. Proporţia de cefepimă care s -a regăsit sub formă nemetabolizată în urină a fost de
60,4% din doza administrată, iar calea renală a fost principala cale de eliminare, cu o valoare medie a
clearance- ului de 2,0 ml/min/kg.
Insuficienţă renală
Studiile efectuate la subiecţi cu diferite grade de insuficienţă renală au indicat o prelungire semnificativă a
timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare. La subiecţii cu insuficienţă renală există o relaţie liniară
între clearance- ul individual şi clearance -ul creatininei.
La pacienţii ce efectuează ședințe de dializă timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de
13 ore (hemodializă) şi respectiv 19 ore pentru dializa peritoneală continuă ambulatorie.
Insuficienţă hepatică
Farmacocinetica cefepimei este nemodificată la subiecţii cu fibroză chistică și insuficienţă hepatică, cărora li
s -a administrat o doză unică de 1 g. În consecinţă, nu este necesar ă aj ustarea dozei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Deși nu s -au efectuat studii pe termen lung la animale pentru evaluarea potențialului carcinogen, testele in
vivo și in vitro au arătat că cefepima nu este genotoxică.
Studiile la animale au arătat că doze zilnice de 10 ori mai mari decât cele recomandate la o m nu au efecte
dăunătoare directe sau indirecte asupra reproducerii, asupra dezvoltării embrionare/fetale, asupra duratei
gestației sau dezvoltării post/natale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
L -arginină.
6.2 Incompatibilităţi
Soluțiile de Cefepim ă MIP nu trebuie amestecate cu următoarele antibiotice: metronidazol, vancomicină,
gentamicină, sulfat de tobramicină și de netilmicină, deoarece pot apărea incompatibilități fizice sau chimice.
Dacă este indicată terapia concomitentă, aceste medicamente trebuie administrate separat.
Toate medicamentele parenterale trebuie inspectate vizual de particule înaintea administrării.
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la p ct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
27 de luni.
11
Valabilitatea soluției preparate
Stabilitatea chimică și fizică a soluției fost demonstrată pentru 2 ore la 25ºC și 24 de ore la 2 -8ºC. Din punct
de vedere microbiologic soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat. În caz contrar timpul şi condiţiile de
păstrare înaintea utilizării intră în răspunderea utilizatorului .
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC. A se păstra flaconul în a mbalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cefepim ă MIP 1 g: flacon din sticlă incoloră tip I, cu capacitatea de 15 ml, închi s cu dop din cauciuc
bromobutilic, etanşat cu capsă din aluminiu, conţinând o pulbere albă până la galben pal .
Cefepim ă MIP 2 g: flacon din sticlă incoloră tip II, cu capacitatea de 50 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, etanşat cu capsă din aluminiu, conţinând o pulbere albă până la galben pal .
Mărimea ambalajelor: 1, 5 sau 10 flacoane
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Prepararea soluției pentru injecția i.v.
Conținutul flaconului se dizolvă în 10 ml solvent după cum este indicat în tabelul de mai jos. Soluția
preparată se injectează încet pe o perioadă de 3 -5 minute - direct în venă sau în canula unui sistem de
perfuzie, atât a timp cât pacientul primește perfuzie cu o soluție i.v. compatibilă.
Prepararea soluției pentru perfuzia i.v.
Pentru perfuzia i.v. se reconstituie soluţia de cefepimă de 1 g sau 2 g, după cum s -a descris mai sus pentru
injectarea directă şi se adaugă o cantitate corespunzătoare din soluţia obţinută într -un flacon conţinând una
dintre soluţiile compatibile pentru administrare intravenoasă (volum final recomandat: 40- 50 ml). Soluția
obținută trebuie administrată timp de aproximativ 30 de minute.
Prepararea soluţiilor de cefepimă
Doză şi cale
de administrare
Volumul de solvent de
adăugat (ml)
Volumul rezultat (ml) Concentraţia aproximativă a
cefepimei (mg/ml)
1 g i.v.
2 g i.v.
10
10
11,4
12,8
90
160
Compatibilitatea cu soluții intravenoase:
Următoarele soluții sunt adecvate pentru prepararea soluției:
- Apă pentru preparate injectabile
- Soluție de glucoză 50 mg/ml (5%)
- Soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)
Reconstituirea/diluarea soluției trebuie efectuată în condiții aseptice. Se adaug ă volumul recomandat de
solvent și se agită ușor până când conținutul flaconului este complet dizolvat.
Pentru uz unic. Soluția rămasă neutilizată trebuie aruncată. Orice medicament neutilizat sau material rezidual
trebuie eliminat în conformitate cu regle mentările locale.
Vezi pct. 6.2. pentru incompatibilități.
A se inspecta flaconul înaintea utilizării. Trebuie utilizate doar soluțiile clare, fără particule.
Similar altor cefalosporine, soluţia de cefepimă îşi poate modifica culoarea în timpul păstrării în galben până
la chihlimbar, în funcție de condiția de păstrare. Totuși, aceasta nu afectează negativ eficacitatea
medicamentului.
12
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
MIP Pharma GmbH
Kirkeler Str. 41
66440 Blieskastel
Germania
Telefon: 0049 (0) 6842 9609 0
Fax: 0049 (0) 6842 9609 355
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7422/2015/01- 02-03
7423/2015/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Februarie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI :
Februarie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Cefepim ă MIP 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cefepimă MIP 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Cefepim ă MIP 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă:
Fiecare flacon conține cefepimă 1 g sub formă de diclorhidrat de cefepimă monohidrat.
Cefepim ă MIP 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conține cefepimă 2 g sub formă de diclorhidrat de cefepimă monohidrat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Pulbere albă până la galben pal .
pH -ul soluţiei reconstituite este cuprins între 4,0 - 7,0.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Cefepima este indicată pentru tratamentul infecţiilor severe enumerate mai jos, cauzate de agenți patogeni
sensibili la cefepimă (vezi pct. 4.4 și 5.1).
La adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani și greutate corporală ≥ 40 k g:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Infecţii intra -abdominale complicate
- Peritonită asociată dializei la pacienţii cu dializă peritoneală ambulatorie continuă (CAPD)
La a dulți
- Infecții acute ale tractului biliar
La co pii cu vârsta de la 2 luni până la 12 ani şi cu greutate corporală ≤ 40 kg:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Meningită bacteriană (vezi pct. 4.4)
T ratamentul pacienţilor cu bacteriemie care apare cu sau se presupune că e cauzată de una din infecțiile de
mai sus.
Cefepima poate fi utilizată în tratamentul empiric la adulți, adolescenți și copii de la 2 luni la 12 ani cu
neutropenie febrilă despre care se presupune că ar fi datorată unei infecţ ii bacteriene.
2
La pacienți cu risc ridicat de infecții severe (de exemplu pacienți cu transplant recent de măduvă osoasă,
hipotensiune arterială , malignitate hematologică precum și neutropenia severă sau prelungită), monoterapia
antibacteriană poate fi inadecvată. Nu există date suficiente care să sprijine eficacitatea cefepimei în
monoterapie la acești pacienți. Este recomandabilă o combinație cu un antibiotic aminoglicozidic sau
glicopeptidic, luând în considerare profilul individual de risc al pacientului.
Cefep ima trebuie să fie administrată în asociere cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori spectrul
posibil al bacteriilor care determină infecţia nu face parte din spectrul său de acţiune.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la uti lizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
După reconstituire c efepima poate fi administrată pe cale intravenoasă ca injecție lentă în decurs de 3 -5
minute sau ca perfuzie scurtă în decurs de 30 minute.
Dozele depi nd de natura și severitatea infecţiei, sensibilitatea patogenilor, localizarea şi tipul infecţiei,
funcţia renală a pacientului precum şi de starea lui generală.
Administrarea dozelor la pacienți cu funcție renală normală
Adulţi şi adolescenţi (cu vârst a > 12 ani) cântărind > 40 kg
Doza unică și interval de administrare a dozelor
Infecţii severe:
- Bacteriemie
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate (inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecții foarte severe:
- Infecţii intra-abdominale complicate
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
2,0 g la fiecare 12 ore 2,0 g la fiecare 8 ore
Sugari și copii cu vârsta de la o lună până la 12 ani şi/sau cu greutate corporală ≤ 40 kg, cu funcție renală
normală:
Doza unică, interval de administrare a dozelor și durata tratamentului
Infecţii severe:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
Infecții foarte severe:
- Bacteriemie
- Meningită bacteriană
- Tratamentul empiric la
pacienți cu neutropenie febrilă
Copii peste 2 luni, greutate
corporală ≤ 40 kg
50 mg/kg la fiecare 12 ore
Infecții mai severe:
50 mg/kg la fiecare 8 ore timp de 10 zile
50 mg/kg la fiecare 8 ore timp
de 7-10 zile
Sugari de la o lună la 2 luni 30 mg/kg la fiecare 12 ore
Infecții mai severe:
30 mg/kg la fiecare 8 ore timp de 10 zile
30 mg/kg la fiecare 8 ore timp
de 7-10 zile
Experiența la sugari i sub 2 luni este limitată. Doza recomandată de 30 mg/kg la fiecare 12 sau 8 ore este
dedusă din datele farmacocinetice ale copiilor peste 2 luni și sunt considerate adecvate pentru vârsta 1 și 2
luni.
Pentru copiii cu greutate > 40 kg sunt valabile dozele recomandate pentru adulți.
Pentru pacienți cu vârsta peste 12 ani , dar cu o greutate corporală < 40 kg, sunt valabile dozele recomandate
pentru copiii cu greutate corporală < 40 kg.
Nu trebuie depășită doza zilnică maximă recomandată pentru adulți de 2 g la fiecare 8 ore.
Administrarea dozelor la pacienți cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, doza de cefepimă trebuie ajustată astfel încât să se compenseze viteza de
eliminare renală mai scăzută.
3
Adulţi şi copii (peste 12 ani și greutate corporală ≥ 40 kg ):
Pentru pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată se recomandă o doză iniţială de cefepimă de
2,0 g.
În tabelul următor sunt prezentate dozele ulteriale de întreținere
Clearance-ul
creatininei (ml/min)
Doza de întreţinere recomandată
Doza unică și intervalul dintre administrări
Infecţii severe:
- Bacteriemie
- Pneumonie
- Inf ecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Infecţii intra -abdominale complicate
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
2 g la fiecare 12 ore 2 g la fiecare 8 ore
30-50 2 g la fiecare 24 ore 2 g la fiecare 12 ore
11-29 1 g la fiecare 24 ore 2 g la fiecare 24 ore
≤ 10 0,5 g la fiecare 24 ore 1 g la fiecare 24 ore
Pacienți ce efectuează ședințe de dial iză
La pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă, în timpul unei şedinţe de dializă cu durata de 3 ore
aproximativ 68% din cantitatea totală de cefepimă prezentă în organism la începutul şedinţei, va fi eliminată.
Modelele farmacocinetice indică necesitatea reducerii dozei la acești pacienți. Se re comandă următoarele
doze: doza de încărcare de 1 g în prima zi de tratament, urmată de doze de 500 mg/zi pe toată durata, cu
excepția neutropeniei febrile, pentru care doza recomandată este de 1 g/zi.
În zi lele de dializă, cefepima trebuie administrată după şedinţa de dializă. Dacă este posibil, cefepima trebuie
administrată în fiecare zi, la aceeaşi oră.
La pacienţii care urmează să efectueze dializă peritoneală ambulatorie continuă (CAPD) este recomandat ă
următo area schemă de tratament :
- 1 g cefepimă la intervale de 48 ore în caz de infecții severe (bacteriemie, pneumonie, infecții complicate ale
tractului urinar inclusiv pielonefrită, infecții acute ale tractului biliar)
- 2 g cefepimă la intervale de 48 ore în caz de infecții foarte severe (infecții abdominale, peritonită,
tratamentul empiric al pacienților cu neutropenie febrilă)
Sugari cu vârsta peste 1 lună şi copii cu vârsta de până la 12 ani cu greutate corporală ≤ 40 kg
O doză de 50 mg/kg pent ru pacienţii cu vârsta cuprinsă între 2 luni - 12 ani (vezi pct. 5.2) , respectiv o doză
de 30 mg/kg la copiii cu vârsta cuprinsă între 1- 2 luni sunt comparabile cu o doză de 2 g la adulţi. Se aplică
aceleaşi prelungiri ale intervalelor dintre doze şi/sau a celeaşi reduceri de doze ca în tabelul de mai jos.
Copii peste 2 luni și greutate corporală sub 40 kg (aproximativ 12 ani)
Doza unică (mg/kg greutate corporală) și intervalul dintre administrări
Clearance-ul creatininei
(ml/min)
Infecţii severe:
- Pneu monie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Bacteriemie
- Meninigită bacteriană
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
50 mg/kg la fiecare 12 ore 50 mg/kg la fiecare 8 ore
30-50 50 mg/kg la fiecare 24 ore 50 mg/kg la fiecare 12 ore
11-29 25 mg/kg la fiecare 24 ore 50 mg/kg la fiecare 24 ore
≤ 10 12,5 mg/kg la fiecare 24 ore 25 mg/kg la fiecare 24 ore
4
Sugari între 1- 2 luni
Doza unică și intervalul dintre administrări
Clearance-ul creatininei
(ml/min)
Infecţii severe:
- Pneumonie
- Infecţii ale tractului urinar complicate
(inclusiv pielonefrită)
- Infecții acute ale tractului biliar
Infecţii foarte severe:
- Bacteriemie
- Meninigită bacteriană
- Tratamentul empiric la pacienți cu
neutropenie febrilă
> 50 (doza uzuală, nu
este necesară ajustarea)
30 mg/kg la fiecare 12 ore 30 mg/kg la fiecare 8 ore
30-50 30 mg/kg la fiecare 24 ore 30 mg/kg la fiecare 12 ore
11-29 15 mg/kg la fiecare 24 ore 30 mg/kg la fiecare 24 ore
≤ 10 7,5 mg/kg la fiecare 24 ore 15 mg/kg la fiecare 24 ore
Insuficiență hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficiență hepatică (vezi pct. 5.2).
P acienţii vârstnici
Deoarece pacienţii vârstnici prezintă un risc crescut pentru funcţie renală redusă, doza trebuie aleasă cu
prudenţă şi trebuie monitorizată funcţia renală a pacientului . Se recomandă ajustarea dozei în cazul în care
funcţia re nală este redusă (vezi pct. 4.4).
Durata trata mentului:
Durata uzuală a trat amentului este de 7 -10 zile. De regulă, cefepima nu trebuie adm inistrată p e o durată mai
scurtă de 7 zile și mai lungă de 14 zile. Pentru tratamentul empiric la pacienți cu neutro penie febrilă, durata
uzuală a terapiei este de 7 zile sau până la ameliorarea neutropeniei.
Mod de administrare
După reconstituire adecvată, cefepima poate fi administrată prin injectare intravenoasă directă timp de 3
până la 5 minute sau injectată în se tul de perfuzare în timp ce pacientului i se administrează o soluţie
intravenoasă compatibilă sau prin perfuzare intravenoasă timp de 30 minute. Pentru incompatibilități și
instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înaintea administrării, vezi pct . 6.2.și 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Cefepima este contraindicată la pacienții care au avut reacții precedente de hipersensibilitate la oricare dintre
excipienții medicamentului, la antibiotice din clasa cefalosporinelor, penicilinelor sau la alte antibiotic e beta-
lacatamice (monobactami și carbapenemi).
Datorită conținutului de L -arginină, acest medicament este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la
L -arginină sau cu acidoză. De aceea se impune prudență în caz de hiperkaliemie.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Reacții de hipersensibilitate
Similar tuturor antibioticelor beta-lactamice, au fost raportate reacţii de hipersensibilitate grave şi ocazional
letale. Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul trebuie întrerupt imediat și trebuie inițiate imediat măsuri de
urgență adecvate.
Înainte de începerea tratamentului cu cefepimă, trebuie efectuată o anamneză atentă pentru a stabili dacă
pacientul a prezentat reacţii de hipersensibilitate în antecedente la cefepimă, beta-lactamine sau la alte
medicamente. În 10% dintre cazuri, există hipersensibilitate încrucişată între peniciline şi cefalosporine.
Cefepima trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau diateză alergică .
În tim pul primei administrări, pacientul trebuie monitorizat cu atenţie.
Insuficiența renală
La pacienții cu afecțiuni ale funcției renale, cum este reducerea cantității de urină datorită unei insuficiențe
renale (cl eaerance-ul creatininei ≤ 50 ml/ min) sau alte condiții ce periclitează funcția renală, doza de
cefepimă trebuie redusă pentru a compensa rata de eliminare mai redusă. Dacă se folosesc doze uzuale la
pacienț ii cu insuficiență renală sau al te condiții ce pot periclita funcția renală , se pot atinge conc entrații
serice ridicate pe perioade prelungite; din acest motiv, la acești pacienți doza de menținere trebuie redusă.
5
Administrarea continuă a dozelor este determinat ă de gradul insuficienţei renale, severitatea infecției și
sensibilitatea organismului pa togen (vezi pct. 4.2 – Doze și mod de administrare și 5.2. - P roprietăți
farmacocinetice). În timpul moni torizării post-autorizare au fost raportate următoarele reacții adverse:
encefalopatie r eversibilă (tulburare a stării de conștiență cum ar fi confuzie , halucinații, stupoare și comă),
mioclonie, crize c onvulsi ve (inclusiv status epilepticus nonconvulsiv) și/sau insufic iență renală (vezi pct. 4.8
- Reacții adverse). Majoritatea cazurilor au apărut la pacienți cu insuficiență renală care au utilizat doze de
cefepimă mai ridicate decât cele recomandate.
În general, simptomele de neurotoxicitate se remit după întreruperea tratamentului cu cefepimă şi/sau după
hemodializă; cu toate acestea, în unele cazuri a survenit decesul.
Funcția renală trebuie monitorizată atent dacă împreună cu cefepima se administrează alte medicamente cu
potențial nefrotoxic, cum sunt aminoglicozidele sau diuretice p otente.
Precauţii speciale pentru utilizare
Diareea cauzată de Clostridium difficile a fost raportată în cazul utilizării aproape a tuturor antibioticelor,
incluzând cefepima , și poate varia în severitate de la diaree ușoară la colită letală. De aceea, este important să
se ia în considerare acest diagnostic la pacienţii la care apare diaree în asociere cu administrarea un or
antibiotice. Este necesar un istoric medical atent, deoarece diareea cauzată de C. difficile poate apărea la
peste două luni după administrarea antibioticului. Dacă este suspectată sau confirmată diareea cauzată de C.
difficile , poate fi necesară întrer uperea oricărui tratament antibiotic care nu acționează direct împotriva C.
difficile.
Similar altor antibiotice, administrarea cefepimei poate determina multiplicarea micoorganismelor patogene
rezistente. Dacă în ti mpul tratamentului apare o supra infecție, trebuie luate măsuri adecvate.
U z geriatric
Din peste 6400 de adulți tratați în studiile clinice cu cefepimă, 35% au fost în vârstă de sau peste 65 de ani,
iar 16% în vârstă de sau peste 75 de ani. În studiile clinice, la pacienții geriatrici care au utilizat doza uzuală
recomandată pentru adulți, eficacitatea clinică și siguranța au fost comparabile cu eficacitatea clinică și
siguranța la pacienții non -geriatrici, atâta timp cât pacienții nu prezentau insuficiență renală. T impul de
înjumătățire plasmatică prin eliminare a fost ușor prelungit și valorile clearance -ului renal au fost reduse față
de cele ale persoanelor mai tinere. Ajustarea dozei este necesară dacă funcția renală est e periclitată (vezi pct.
4.2 – Doze și mod de administrare și 5.2. - proprietăți farmacocinetice).
Cefepima se excretă în principal prin rinichi, iar riscul reacțiilor toxice poate fi crescut la pacienții cu
insuficiență renală. Deoarece este probabil ca pacienții vârstnici să aibă o funcție renală mai redusă, se
impune prude nță la alegerea dozei, iar funcția renală trebuie monitorizată (vezi pct. 4.8 – Reacții adverse și
5.2. - Proprietăți farmacocinetice). La pacienții geriatrici cu insuficiență renală care au utilizat doze uzuale de
cefepimă au apărut reacții adverse severe, inclusiv encefalopatie reversibilă ( tulburare a stării de conștiență
cum sunt confuzie, halucinații, stupoare și comă), mioclonie, crize c onvulsi ve (inclusiv status epilepticus
nonconvulsiv) și/sau insuficiență renală (vezi pct. 4.8 - Reacții adverse).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii privind interacţiunile.
La pacienţii cărora li s- a administrat cefepimă de două ori pe zi, a fost raportat un test Coombs pozitiv, fără
hemoliză.
Testul pentru glic ozurie poate da o reacţie fals pozitivă, de aceea este de preferat să se utilizeze metoda de
determinare cu glucozo- oxidază.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile de reproducere la șoareci, șobolani și iepuri nu au indicat daune asupra fătului, totuși nu există studii
adecvate, bine controlate la femei gravide. Deoarece studiile de reproducere la animale nu sunt întotdeauna
predictive pentru răspunsul la om, acest medicament se va folosi în timpul sarcinii numai dacă este strict
necesar.
6
Alăptarea
Cefepima se excretează în laptele uman în cantităţi foarte mici. Se impune prudență în cazul în care cefepima
se administrează unei femei care alăptează, iar în acest caz copilul trebuie supravegheat atent.
4.7 Efecte asupra capacităţii d e a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu au fost studiate efectele medicamentului asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Totuși, posibilele reacții adverse cum sunt tulburarea stării de conștiență , vertij , confuzie sau halucinații pot
influența capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.4 - Atenţionări şi prec auţii
speciale pentru utilizare, pct. 4.8. - Reacții adverse și 4.9 - Supradozaj ).
4.8 Reacţii adverse
Reacțiile adverse sunt clasificate în următoarele categorii, conform bazei de date MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe, a terminologiei și frecve nțelor MedDRA: foarte frecvente (≥1/10), f recvente (≥1/100 și <
1/10), m ai puţin frec vente (≥1/1000 și ≤ 1/100), r are (≥1/10000 și ≤ 1/1000) , foarte rare ( ≤ 1/10000), cu
frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severității.
Tabel: Reacții adverse raportate în experiența clinică sau post -autorizare
Clasificarea pe aparate,
sisteme şi organe
Frecvența Terminologia MedDRA
Infecții și infestări Mai puțin frecvente
Rare
Candidoză orală, infecție vaginală
Candidoză
Tulburări hematologice şi
limfatice
Foarte frecvente
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Cu frecvență necunoscută
Pozitivarea testului Coombs
Prelungirea timpului de protrombină, a timpului
de tromboplastină parțial, anemie, eozinofilie
Trombocitopenie, leucopenie, neutropenie
Anemie aplastică
a, anemie hemoliticăa,
agranulocitoză
Tulburări ale sistemului
imunitar
Rare
Cu frecvență necunoscută
Reacţie anafilactică
Şoc anafilactic
Tulburări metabolice și de
nutriție
Cu frecvență necunoscută Glicozurie fals pozitivă
Tulburări psihiatrice Cu frecvență necunoscută Confuzie, halucinații
Tulburări ale sistemului
nervos
Mai puțin frecvente
Rar
Cu frecvență necunoscută
Cefalee
Convulsii, parestezie, disgeuzie, vertij
Comă, stupoare, encefalopatie, alterarea stării de
conștiență, mioclonie
Tulburări vasculare Frecvente
Rare
Cu frecvență necunoscută
Flebită la locul perfuziei
Vasodilat ație
Hemoragiea
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale
Rare Dispnee
Tulburări gastro-
intestinale
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Rar e
Cu frecvență necunoscută
Diaree
Colită pseudomembranoasă, colită, greață, vomă
Durere abdominală, constipație
Dereglări gastro-intestinale
Tulburări hepatobiliare Frecvente Creșterea valorilor alanin- și aspartat-
aminotransferazei precum și a bilirubinei serice
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Frecvente
Mai puțin frecvente
Cu frecvență necunoscută
Erupție cutanată tranzitorie
Eritem, urticarie, prurit
Necroliză epidermică toxicăa, sindrom Stevens -
Johnsona, eritem polimorfa
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Mai puțin frecvente
Cu frecvență necunoscută
Creșterea hematuriei și a creatininemiei
Insuficienţă renală, nefropatie toxicăa
Tulburări ale aparatului
genital şi sânului
Rare
Prurit genital
7
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Frecvente
Mai puțin frecvent e
Rare
Reacții la locul administrării perfuziei, durere și
inflama ție la locul injecției
Febră, inflama ție la locul perfuziei
Frisoane
Investigații Frecvente Creșterea valorilor fosfatazei alcaline areacții adverse care sunt general acceptate ca fiind a tribuite altor compuși din clasă
Copii și adolescenți
Profilul de siguranță al cefepimei la copii este similar cu cel la adulți. Reacția adversă raportată cel mai
frecvent reacție în cadrul studiilor clinice a fost erupția cutanată tranzitorie .
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: + 4 0213 163 497
e -mail: adr@anm.ro
4.9 Supradozaj
În cazul unui supradozaj sever, în special la pacienţii cu insuficienţă renală, cefepima poate fi excretată prin
hemodializă (şi nu prin dializă peritoneală). Supradozajul accidental poate apărea dacă se administrează doze
mari la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi și pct. 4.2. – Doze și mod de administrare și pct. 4.4 –
Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Simptomele supradozajului cuprind encefalopatie (tulburări
ale stării de conştien ţă, incluzând confuzie, halucinaţii, stupor şi comă), mioclonii și c rize convulsi ve (vezi și
pct. 4.8).
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: cefalosporine de generaţia a patra, codul ATC: J01DE01
Mecan ism de acţiune
Mecanismul de acțiune a cefepimei se bazează pe inhibarea sintezei peretelui bacterian (în faza de creștere)
datorită inhibării proteinelor care leagă penicilina (PBP), de exemplu transpeptidazele. Aceasta rezultă într -o
acţiune bactericidă.
Relația farmacocinetică/farmacodinamică
Eficacitatea depinde în mare măsură de intervalul de timp în care concentrația depășește concentrația minimă
inhibitorie (CMI) a patogenului țintă.
Mecanism de rezistenţă
Cefepima are afinitate mică pentru beta- lactamazele cromozomiale şi este foarte rezistentă la hidroliza
majorităţii beta -lactamazelor.
Rezistenţa bacteriană la cefepimă poate fi datorată unuia sau mai multor dintre următoarele mecanisme:
- afinitate redusă pentru cefepimă a proteinelor care lea gă penicilina
- producerea de beta -lactamaze care pot hidroliza eficace cefepima (de exemplu, câteva dintre beta-
lactamazele cu spectru extins şi beta -lactamazele cromozomiale)
- impermabilitatea membranei externe, ceea ce limitează accesul cefepimei la prot einele care leagă penicilina
la microorganismele Gram -negativ
- pompe de eflux pentru substanţele active.
8
Există o rezistență încrucișată parțială sau totală cu alte cefalosporine și peniciline.
Testarea cefepimei se efectuează folosind metoda diluției s eriale. Au fos t determinate următoare concentrații
pentru patogenii sensibili și rezistenți:
Valori critice EUCAST (Comitetul European privind Testarea Sensibilităţii Microbiene) (01.01.2014)
Patogen Sensibil (mg/l) Rezistent (mg/l)
Enterobacteriaceae ≤ 1 > 4
Pseudomonas spp. ≤ 8 1 > 8
Staphylococcus spp. Nota 2 Nota 2
Streptococcus Grup A, B, C şi G Nota 3 Nota 3
Streptococcus pneumoniae ≤ 14 > 2
Streptococci din grupul Viridans ≤ 0,5 > 0,5
Haemophilus influenzae ≤ 0,254 > 0,25
Moraxella catarrhalis ≤ 4 > 4
Nu este corelat cu nici o specie5 ≤ 4 > 8 1 valori critice cu referință la terapie cu doze mari 2 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă pe baza sensibilităţii lor la cefoxitină, cu excepția
ceftazi dimei, cefiximei și ceftibutenului, care nu au valori critice și nu trebuie utilizați în infecții stafilococice
3 Sensibilitatea streptococilor grup A, B, C şi G este dedusă pe baza sensibilităţii lor la benzilpenicilină 4 Tulpini cu CMI peste valoarea critică sunt foarte rare sau nu au fost încă raportate. Testele de identificarea
și sensibilitate antimicrobiană pe astfel de izolate trebuie repetate, iar dacă rezultatul se confirmă izolatul
trebuie trimis la un laborator de referință. Până când nu este demonstrat răspunsul clinic al izolatelor cu CMI
peste valoare critică, acestea trebuie raportate ca rezistente.
5 valorile critice sunt valabile pentru o doză zilnică i.v. de 2 g x 2 și o doză mare de 2 g x 3.
Sensibilitate
Pentru speciile selectate, prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de regiunea geografică şi de
timp. Sunt necesare informaţii locale referitoare la rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului unor infecţii
severe. După caz, se va solicita opinia experţilor, în cazul în c are prevalenţa locală a rezistenţei este
cunoscută, iar oportunitatea utilizării medicamentului este pusă sub semnul întrebării, cel puţin în cazul
anumitor infecţii.
De regulă, cefepima este activă in vitro faţă de următoarele microorganisme (Decembrie 2 012).
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)
Streptococcus pneumoniae (inclusiv tulpinile penicilino -rezistente) °
Streptococcus pyogenes °
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Haemophilus influenzae
Moraxella catarrhalis°
Morganella morganii
Proteus mirabilis
%
Proteus vulgaris°
Serratia liquefaciens °
Serratia marcescens
Microorganisme în cazul cărora rezistenţa ar putea reprezenta o problemă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus3
Staphylococcus epidermidis +
Staphylococcus haemolyticus+
Staphylococcus hominis+
9
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter baumanii
Enterobacter cloacae
Escherich ia coli
%
Klebsiella oxytoca%
Klebsiella pneumoniae %
Pseudomonas aeruginosa
Microorganisme cu rezistenţă inerentă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus spp.
Listeria monocytogenes
Staphylococcus aureus (meticilino-rezistent)
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Stenotrophomonas maltophilia
Microorganisme anaerobe
Bacteroides fragilis
Clostridium difficile
Altele:
Chlamydia spp.
Chlamydophila spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
° La data publicării tabelului nu au fost dispon ibile date suficiente. În literatura primară, standarde de lucru și
recomandări terapeutice se presupune sensibilitatea.
+ Rate de rezistenţă >50% în cel puţin o regiune % Tulpinile producătoare de beta lactamaze cu spectru extins (ESBL) sunt întotdeauna rezistente 3 Ambulatoriu, rata de rezistență este < 10%
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica cefepimei este lineară în intervalul de doze de 250 mg - 2 g i.v. Farmacocinetica nu se
modifică în timpul tratamentului.
Absorbţie
După administrare a a 2 g timp de 30 de minute la voluntari sănătoși, concentrațiile plasmatice medii (Cmax)
au fost de 126- 193 µg/ml.
Distribuţie
Cefepima este distribuit ă bine în lichidele și țesuturil e organismului. Distribuţia tisulară a cefepimei nu se
modifică cu doza în intervalul de doze de la 250 mg până la 2 g. Volumul mediu de distribuţie la echilibru
este de 18 l. La voluntari sănătoși cărora li s -a administrat o doză de 2 g i.v. la fiecare 8 ore timp de 9 zile nu
s -au observat nici un fel de indicii de acumula re. Proporţia de legare a cefepimei de proteinele serice este <
19% şi este independentă de concentraţia serică a cefepimei. Timpul mediu de înjumătățire plasmatică este
de aproximativ 2 ore.
Metabolizare
Cefepima este metabolizată doar în mică parte. Pri ncipalul metabolit renal este N-metilpirolidinoxid, o amină
terțiară, care reprezintă doar circa 7% din doză.
Eliminare
Clearance- ul mediu total este de aproximativ 120 ml/min. Clearance -ul renal mediu este de 110 ml/min; deci,
eliminarea are loc aproape exclusiv prin mecanisme renale, în principal prin filtrare glomerulară.
Aproximativ 85% din doza de cefepimă administrată se regăseşte sub formă nemetabolizată în urină,
rezultând astfel în concentrații mari ale cefepimei în urină. După administrarea i.v. a 500 mg cefepimă,
aceasta nu a mai fost determinată în plasmă după 12 ore și în urină după 16 ore.
10
Pacienți vârstnici
Distribuția cefepimei a fost testată în pacienți vârstnici de ambele sexe (> 65 ani). Siguranța și eficacitatea au
fost comparabile cu cele la adulți, cu o ușoară prelungire a timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare
și valori mai reduse ale clearance- ului renal la pacienții vârstnici. Este necesară ajustarea dozei dacă există
concomiten t o afectare a funcției renale ( vezi pct. 4.2. Doze și mod de administrare „Adulți cu insuficiență
renală” și pct. 4.4. - Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare „Pacienți vârstnici”).
Copii și adolescenți :
La pacienţi cu vârsta cuprinsă între 2 luni - 16 ani, cărora li s -au admini strat doze de 50 mg/kg în perfuzie
i.v., au fost evaluate proprietăţile farmacocinetice corespunzătoare administrării în doză unică şi doze
multiple de cefepimă; dozele repetate au fost administrate la fiecare 8 ore şi 12 ore pentru o perioadă de cel
puţin 48 ore.
După administrarea primei doze concentraţiile plasmatice medii ale cefepimei au fost similare celor de la
starea de echilibru şi după administrarea de doze suplimentare s -a observat o uşoară acumulare.
La sugari şi copii, valorile celorlalţi par ametri farmacocinetici, determinate atât după prima doză, cât şi la
starea de echilibru, nu au fost diferite, indiferent de schema de administrarea a dozelor (la fiecare 12 ore sau
la fiecare 8 ore). Nu au existat diferenţe în ceea ce priveşte datele farmacocinetice, nici între pacienţii de
vârste diferite, nici între pacienţii de sex masculin şi feminin.
După administrarea unei doze unice i.v., valoarea medie a clearance- ului total individual a fost de 3,3
ml/min/kg, iar volumul de distribuţie a fost de 0 ,3 l/kg. Timpul mediu total de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare a fost de 1,7 ore. Proporţia de cefepimă care s -a regăsit sub formă nemetabolizată în urină a fost de
60,4% din doza administrată, iar calea renală a fost principala cale de eliminare, cu o valoare medie a
clearance- ului de 2,0 ml/min/kg.
Insuficienţă renală
Studiile efectuate la subiecţi cu diferite grade de insuficienţă renală au indicat o prelungire semnificativă a
timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare. La subiecţii cu insuficienţă renală există o relaţie liniară
între clearance- ul individual şi clearance -ul creatininei.
La pacienţii ce efectuează ședințe de dializă timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de
13 ore (hemodializă) şi respectiv 19 ore pentru dializa peritoneală continuă ambulatorie.
Insuficienţă hepatică
Farmacocinetica cefepimei este nemodificată la subiecţii cu fibroză chistică și insuficienţă hepatică, cărora li
s -a administrat o doză unică de 1 g. În consecinţă, nu este necesar ă aj ustarea dozei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Deși nu s -au efectuat studii pe termen lung la animale pentru evaluarea potențialului carcinogen, testele in
vivo și in vitro au arătat că cefepima nu este genotoxică.
Studiile la animale au arătat că doze zilnice de 10 ori mai mari decât cele recomandate la o m nu au efecte
dăunătoare directe sau indirecte asupra reproducerii, asupra dezvoltării embrionare/fetale, asupra duratei
gestației sau dezvoltării post/natale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
L -arginină.
6.2 Incompatibilităţi
Soluțiile de Cefepim ă MIP nu trebuie amestecate cu următoarele antibiotice: metronidazol, vancomicină,
gentamicină, sulfat de tobramicină și de netilmicină, deoarece pot apărea incompatibilități fizice sau chimice.
Dacă este indicată terapia concomitentă, aceste medicamente trebuie administrate separat.
Toate medicamentele parenterale trebuie inspectate vizual de particule înaintea administrării.
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la p ct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
27 de luni.
11
Valabilitatea soluției preparate
Stabilitatea chimică și fizică a soluției fost demonstrată pentru 2 ore la 25ºC și 24 de ore la 2 -8ºC. Din punct
de vedere microbiologic soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat. În caz contrar timpul şi condiţiile de
păstrare înaintea utilizării intră în răspunderea utilizatorului .
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC. A se păstra flaconul în a mbalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cefepim ă MIP 1 g: flacon din sticlă incoloră tip I, cu capacitatea de 15 ml, închi s cu dop din cauciuc
bromobutilic, etanşat cu capsă din aluminiu, conţinând o pulbere albă până la galben pal .
Cefepim ă MIP 2 g: flacon din sticlă incoloră tip II, cu capacitatea de 50 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, etanşat cu capsă din aluminiu, conţinând o pulbere albă până la galben pal .
Mărimea ambalajelor: 1, 5 sau 10 flacoane
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Prepararea soluției pentru injecția i.v.
Conținutul flaconului se dizolvă în 10 ml solvent după cum este indicat în tabelul de mai jos. Soluția
preparată se injectează încet pe o perioadă de 3 -5 minute - direct în venă sau în canula unui sistem de
perfuzie, atât a timp cât pacientul primește perfuzie cu o soluție i.v. compatibilă.
Prepararea soluției pentru perfuzia i.v.
Pentru perfuzia i.v. se reconstituie soluţia de cefepimă de 1 g sau 2 g, după cum s -a descris mai sus pentru
injectarea directă şi se adaugă o cantitate corespunzătoare din soluţia obţinută într -un flacon conţinând una
dintre soluţiile compatibile pentru administrare intravenoasă (volum final recomandat: 40- 50 ml). Soluția
obținută trebuie administrată timp de aproximativ 30 de minute.
Prepararea soluţiilor de cefepimă
Doză şi cale
de administrare
Volumul de solvent de
adăugat (ml)
Volumul rezultat (ml) Concentraţia aproximativă a
cefepimei (mg/ml)
1 g i.v.
2 g i.v.
10
10
11,4
12,8
90
160
Compatibilitatea cu soluții intravenoase:
Următoarele soluții sunt adecvate pentru prepararea soluției:
- Apă pentru preparate injectabile
- Soluție de glucoză 50 mg/ml (5%)
- Soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)
Reconstituirea/diluarea soluției trebuie efectuată în condiții aseptice. Se adaug ă volumul recomandat de
solvent și se agită ușor până când conținutul flaconului este complet dizolvat.
Pentru uz unic. Soluția rămasă neutilizată trebuie aruncată. Orice medicament neutilizat sau material rezidual
trebuie eliminat în conformitate cu regle mentările locale.
Vezi pct. 6.2. pentru incompatibilități.
A se inspecta flaconul înaintea utilizării. Trebuie utilizate doar soluțiile clare, fără particule.
Similar altor cefalosporine, soluţia de cefepimă îşi poate modifica culoarea în timpul păstrării în galben până
la chihlimbar, în funcție de condiția de păstrare. Totuși, aceasta nu afectează negativ eficacitatea
medicamentului.
12
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
MIP Pharma GmbH
Kirkeler Str. 41
66440 Blieskastel
Germania
Telefon: 0049 (0) 6842 9609 0
Fax: 0049 (0) 6842 9609 355
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7422/2015/01- 02-03
7423/2015/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Februarie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI :
Februarie 2015
