ETRIXENAL 250 mg
AUTORI ZA ŢIE DE PU NERE PE P IA ŢĂ NR 7263/2014/01- 02 A nexa 2
Rezu mat ul c a ra cte ris ticilo r pr od us ului
REZUMATU L CAR ACTERISTICI LO R P R O DU SULUI
1. DENUM IRE A C OME RC IA LĂ A ME DIC AME NTULU I
Etrixenal 250 mg c o m pri mate
2. CO M PO ZIŢIA CAL ITATIVĂ ŞI CANTITAT IVĂ
Fi ecare co mpri mat conţ ine napr oxen 250 m g.
Exc ip ie n t cu efect cunoscut : Fiecare comprimat con ţine la ctoz ă m onohi dra t 64,03 mg .
Pen tr u lis ta t ut uro r ex cip ie n ţilor , vezi pc t. 6.1.
3. FORMA FAR MA CEUT ICĂ
Com primat.
C om primate r otund e, b ico nvexe , cu aspect neuniform, de culoare galbenă, cu m arg ini teșite ,
marmorate , marcate cu „ T ” şi „18 ” de o parte şi de alta a liniei mediene de pe una din feţe și netede
pe cealaltă față, cu diametrul de 10.5 mm.
Compr imatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CL INICE
4.1 Indica ţii t era peu tice
Etrixenal este i ndic at în trata m en tul de scurtă durată al durerilor acute uşoare sau moderate (dureri
articulare, musculare sau t en di nite ) la adulţi.
4.2 Doz e ş i m od de a dmi nis tr are
Mod de adm ini str are
Pen tr u ad mini str a re o ra lă.
Se v a admini str a p re fe rab il î n t im pul mesei sau după m asă.
Reac ţii le ad verse pot fi r ed use la m ini mum pri n u tiliz area cel or m ai m ici doz e eficace pe ntr u
cea m ai scu rtă pe rioadă ne ce sa ră con tr o lă rii s im pt om elor (vezi pc t. 4. 4.)
Doze
A dul ţi
500 m
g i ni ţia l ur mat de 250 m g l a i nterv ale de 6 – 8 or e în func ţi e de nece sita te, c u o doz ă m ax im ă
z ilni că după p rim a z i de tratament de 750 mg .
2
Dacă după 7 zile de tratament simptomele nu se ame liorează, pacientul trebuie să se adreseze unui
medic.
V âr stnici
Î n ca zul pacienților vârs tni cilor stud iil e ind ică f aptul că f ra c ţia de na proxen ne le g ată pla sm atic es te
mare chiar dacă con cen tr a ţia pl asm atic ă to ta lă a nap ro xen ului este ne sc h im ba tă. Semnif icația
ace stor co nsta tă ri în ceea ce privește administrarea dozelor de Etrixenal nu e ste c unos cut ă. Similar
a lto r m ed icam ente ut il iz a te l a v ârs tn ici est e recomandat să se u ti liz eze cea m ai m ică doz ă efic ie n tă
şi pe ntr u c ea m ai scu rtă pe rioa dă d e tim p, a vân d î n v ede re că pacie n ţii v ârs tni ci su nt m ai
pr edi spuş i l a r eac ţi i ad vers e . În t im pul tratamentului cu AIN S, p ac ien ţii t r eb uie m onitor iz a ţi
periodic pentru eventuale s ân geră ril e g ast roi nte stina le. Cu privire la
e fe ctul de r edu cere a
e lim ină rii l a pac ien ţii v ârs tn ic i a se vedea pc t. 4.4.
Copii și adolescenți
Nu e ste r ecom andată administrarea de Etrixenal l a copii.
Pacienţi cu ins ufi cien ţă ren ală /hep ati că
Pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică trebuie să utilizeze cea mai mică doză eficace pentru cea mai
scurtă perioadă de timp posibilă. Etrixenal este con tr a ind icat pa cie n ţi lo r c are p re zin tă un c le ara nce al
c re ati ni nei m ai m ic de 30 m l/ m inut dato rită fap tul ui c ă a fos t ob ser vată a cum ularea de m etabol iţi a i
na prox enului î n c azul pa cie nţ ilo r cu i nsu fic ie n ţă ren ală, re sp ec tiv î n c azul c elor ce efectuează ședințe
de dializă (vezi pc t. 4.3.) .
4.3 Cont rai ndic a ţii
U lcer peptic ac tiv s a u în an tece dente s au sân geră ri g astr oint estin ale a ctiv e (două sau m ai m ulte
ep iso ad e d is tin cte de u lc er dov edit sau s âng era re ). S ângeră ri g astr oi nte stina le î n a nte cede nte s a u
pe rfor aţi e intestinal ă, c orela te c u terap ia an te rioa ră cu A IN S-uri .
H ipe rs e ns ib ili ta te l a substanţa activă sa u la o ric a re d in tr e ex cip ien ţii enumeraţi la punctul 6.1. A vând
î n v ede re că exis tă pos ib il ita tea r eacţii lor de h ipe rs en sibi li ta te î nc ru ciş a te, Etrixenal nu tr eb uie
ad mini str at pa cie n ţi lor c ărora acidul acetilsalicilic s au alte a n ti in fla m atoa re / a nalg ezice n este ro id iene
l e i nd uc astm bronșic , rinite, pol ipi na za li s au ur tic arie. Ac este r e acţ ii pot fi le ta le. Au f ost rap orta te
r e acţii an afila cti ce s ev ere l a n apr ox en î n ca zul unor ase m enea p acienţi.
I nsufi cie n ţă r en ală, hep ati că s au car diacă s ev eră.
Diateză hemoragică.
Nap roxe nul este co ntr aind icat în u lt im ul trim estr u d e sarc ină ( v ezi pc t. 4. 4)
4.4 Aten ţionă ri ş i pr ecau ţii s pec ia le p entru u til iz are
Reac ţii le ad verse pot fi r ed use la m ini mum p rin utilizar ea celei m ai m ici doz e efic ace p en tr u c ea
m ai scu rtă pe rioadă ne ce sa ră con tr o lă rii s im pto m elor (vezi pc t. 4. 2. şi ris c u rile g astr o int estin ale şi
c a rd iov asc u la re p re zen ta te m ai jos ). Pa cie n ţii tr ata ţi cu A IN S pe pe rioade î nd elu ngate tr eb ui e
s upr av eg hea ţi periodic în v ede rea m onito riză ri i r ea cţiil or ad vers e .
Pac ie n ţii v ârs tn ic i ş i/s au cu di zab ili tă ţi s unt în m od pa rtic u lar su sce ptib il i l a re acţii ad verse la
A IN S, î n spe cial sâng eră ri g ast roi nte sti na le şi pe rfora ţii c are p ot fi le ta le. Î n caz ul a ces tor
pac ien ţi , ut il iz a rea de A IN S pe p erioa de înde lung ate nu e ste reco manda tă. În cazul în care t e rap ia
î nd elung ată e ste i m pe rios neces ară pa cie n ţi i trebuie evalua ţi periodic .
Acţiun ea an tip ir e tică ş i a ntii nf la m atoa re a Etrixenal poa te să red ucă fe b ra ş i i nf la m aţia, d im inuând
a stf el ut ili ta tea acesto ra c a se m ne di ag nos tic e.
3
D e as em enea , bronhos pasm ul poa te fi p re c ip it at î n caz ul pa cie n ţilo r c are au sau au antecedente de
a st m br onş ic s a u a fe cţiuni a le rg ice.
Similar alt or m edica men te an tiin fla m atoa re n est ero id iene, p oate s ă ap ară c re şte re a u nui a sau m ai
m ultor teste f unc ţion ale he patice. D is func ţi il e he patic e pot fi m ai d eg rabă dato ra te
hi pers en sibil ită ţi i d ec ât t oxi cită ţi i d ir e cte a na proxe nului. R eac ţii h ep ati ce s ev ere, inc lus iv i c te ru l
ş i he patit e le ( une le caz uri de hepa tită au f o st le ta le) au fost rap orta te l a administrarea acestui
m ed ic a m ent cât şi la alte m edic am en te an tiin fla m atoa re ne ste ro id ien e. D e a se m enea, a f os t
r apo rta tă r e activ ita te î nc ru ciş a tă.
N ap roxe nul red uce agre g area pl acheta ră şi p re lun geşte tim pul de s ân gera re. A ce st e fe ct tr eb uie să fie
l u at î n cons ide ra re a tunc i cân d se de te rm ină t im pi i de s â ng era re.
Cu t oate că nu a f os t r ap orta tă r e te n ţi e de s odiu în cad rul stud iilor m etab olice, e ste pos ib il ca
p acie n ţi i cu f uncţia c ard iacă a fe cta tă s a u com prom isă să f ie expu şi unui r isc m ai m are at unci
c ând u til iz eaz ă Etrixenal .
Sângeră ri ga str o- int estina le, u lcer aţii şi perfo ra ţii
Sân geră rile gastro -int estin ale , ul cera ţii le sau pe rfora ţi a , c are pot fi le ta le, a u fost rap orta te cu t oate
A IN S-uril e, î n ori ce m om ent în tim pul tra ta m en tul ui, cu s au fă ră sim pt om e de avertiz a re s au
a n te ceden te d e even im en te g astro -int estina le g ra v e.
Ris c u l de s â ng eră ri g astr o-int esti na le, u lc era ţi i s au pe rfor aţie este m ai m are oda tă c u c re şte re a
doz elo r de A IN S-uri , la p acie nţ ii cu a ntece dente de u lce r, m ai ale s dacă acesta a f ost co mplic at cu
h em or ag ie s au pe rfor aţi e intestinală (vezi pc t. 4.3 ) ş i l a v ârs tn ic i. A ceşti pa cie n ţi t r eb uie s ă
î n cea pă tr a ta m en tul cu cea mai m ică doz ă disponi bilă. T era p ia a socia tă cu m edica men te
pr ote cto are ( de exe mpl u misopr osto l s au inh ib ito ri de po mpă de pr oton i) tr ebui e să fi e l ua tă î n
c ons ide ra re pe ntr u a ceşt i p ac ien ţi, ş i d e as em en ea, pe ntr
u pa cie n ţii c are neces it ă o do ză m ică d e
a cid acetilsalicilic, s au alt e m ed icam ente ce po t c re şte ri scul de s ângera re g astr o -in te stin ală. (v ezi
pc t. 4.5 .).
Pac ie n ţii cu a nte cede nte de t oxi cita te g astr o -int estina lă, î n mod pa rtic u la r v ârs tn ic ii, t re bu ie s ă
r a p or te ze o rice s im pt om e abdom ina le neob işn uit e ( în s pec ial sâng era re g astr o -int estina lă) m ai
a les în eta pe le i niţia le al e t r a ta m en tu lui .
Se r eco mandă prudenţă la p acien ţii t ra ta ţi co nco mitent cu m edicam ente c are p ot cre şte ri scul de
ul cera ţie s a u sâ ng era re, c u m sunt co rti cos te ro iz ii ad mini str a ţi pe c ale o ra lă, a nti c oa gul an te le de tip ul
w arfa rină, inh ib itor ii s e le ctiv i ai recap tă rii s ero ton inei s au a ntia gre g an tele plach eta re cum este acidul
acetilsalicilic (v ezi pc t. 4.5.)
În cazul în care ap ar he mor ag ii g astr o-int estina le s au u lce ra ţii l a p acien ţii t ra ta ţi cu Etrixenal ,
t r a ta m en tu l t reb uie î ntr e rupt .
Ant ii nf la m atoa re le n este ro idi ene t r eb uie a dm ini str a te c u pr ecau ţie l a pa cie n ţii cu a nt ecede nte d e
a fe cţiu ni g astro -int estina le (co lită ul ce roa să , bo ala Croh n), d eoa rece aces te a fe c ţiu ni pot fi e xac erba te
( v ezi pc t. 4.8 ).
E fec te re nal e
Au f ost r apo rta te c azur i d e a fe cta re a f un cţie i r ena le, in su fic ien ţă ren ală, ne frită a cut ă i n te rs tiţ ia lă,
he matur ie, pr ote inu rie, ne croz ă papi la ră r en ală ş i, oc aziona l, s ind rom ne frot ic aso ciat t r a ta m en tu lui
c u na proxe n.
Ins ufic ien ţa ren ală c orela tă cu pr oducerea r edusă de pro stag lan dine
A dm ini str a re a de AIN S-ur i poa te d ete rm ina o re d uc ere depend entă de doz ă a form ării de
pr osta g la ndi ne ş i poa te pr ec ip it a ins ufi cie n ţa r en ală. P acien ţii cu cel m ai m are ri sc la ace astă
4
r ea cţi e sunt cei cu f unc ţia r ena lă a fe cta tă, cu t ulbu ră ri car dia ce sau cu d is func ţii h epa tic e, c ei c are
u tiliz eaz ă diur etice ş i pe rso ane le î n vârs tă. Î n cazul ace stor pacie n ţi, func ţia r en ală t r ebu ie
m onitor iz a tă ( vezi punctul 4. 3)
Util iz area l a pac ie n ţi i cu insuficiență renală
D eoa re ce n apro xen ul e ste e lim inat într -o mare m ăsur ă ( 95% ) pe c ale u rinară p rin f iltr are
g lo m erul ară, acesta t reb uie ut iliz at cu m are p re ca uţ ie l a pac ien ţii cu insuficiență rena lă şi d e
a se m enea e ste r e co manda tă m oni tor iz a rea crea tin ine i s erice şi/ s a u a c le aran ce -ul ui cre ati nin ei î n
caz ul ac esto r pa cien ţi. Etrixenal este con tr a ind ic at l a p ac ien ţii cu un clea rance al cre ati ni nei m ai
m ic de 30 m l/m inut .
H em odi aliz a nu red uce c oncen tr a ţia pl asm atic ă a nap roxenu lui din cau za g radul ui m are de leg are de
pr otein ele p la sm atic e.
A num iţi pa cie n ţi, în sp ecia l cei ai căr or fl ux sa ngvi n renal este co mpr om is, c um sunt cei cu
de pleţi e v olem ică ex tr a ce lu la ră , c iroz ă hepa tică, r e stri cţie de s o di u, ins ufic ie nţ ă c ardi acă
c ong esti vă şi boa lă r en ală p reex is te n tă tr ebui e să fie e v alua ţi î n ce pr iv eşt e f unc ţia ren ală atâ t
î na int e c ât ş i î n tim pul tra ta m en tul ui cu Etrixenal . U nii p acie n ţi v ârs tni ci l a c are insuficiența r e n ală
e ste p ro ba bil ă, pr ecum şi la pa cie n ţii c are u til iz eaz ă di uretice pot intr a de a se m enea î n acea stă
c a te g ori e. L a ace şti pa cie n ţi t rebui e l ua tă în con sid era
re o r educ ere a doz ei ziln ice p en tr u a ev ita
pos ib ila acu mul are ex cesiv ă a metaboli ţi lor napr oxen ului .
Util iz area l a pac ie n ţi i cu f u nc ţi a hep ati că a fec tat ă
Afec ţiun il e c ron ice hep atic e de natu ră alco olică şi p ro bab il a lte a se m enea for me de c ir oz ă reduc
conc en tr a ţia p la sm atică t o ta lă de n aprox en, da r co nce ntr aţia p la sm atic ă de nap roxen l iber este
c re scu tă. I mplicaţ ia ace ste i cons ta tă ri pe ntr u do za re a Etrixenal e ste n ecun osc u tă , dar e ste p rude nt să
se u tili ze ze cea m ai m ică doz ă efica ce.
Efec te h em at olog ic e
Pac ie n ţii ca re p re zint ă tu lb ură ri d e coag ulare s a u ca re se află sub trata m ent cu m edicam en te car e
i nt erfe re a ză cu he mos ta za t reb uie a te nt m onitori za ţi î n ca zul în ca re s e a dm ini str eaz ă m ed ic am en te
car e co nţi n na proxe n.
Pac ie n ţii cu ris c cr esc u t d e s â ng era re s au c ei a fla ţi sub te rap ie co mpl etă cu an tic oag ulan te ( de
exe mpl u de rivaţi i de d icu marol ) po t pr ezen ta un risc c re scut de s â ng era re în ca zul î n c are li se
ad mini str ea ză concom itent medicamente c are c on ţi n na proxe n.
R eac ţi i an afila ctice ( ana fil ac to ide)
R eac ţii le d e hipe rs e n sib il it a te p ot să ap ară l a p ers oan ele s uscep tibil e. Re ac ţii le a nafil a cti ce
( an afila cto ide) pot să ap ară a tâ t l a p ac ien ţii cu a nte cede nte c ât şi la cei fără a nte cede nte d e
hi pe rs e ns ib il it a te ca u rm are a expun erii l a a cid acetilsalicilic, a lte m ed ic a m en te an ti inf la m atoa re
ne ste ro id iene s a u medicamente c are c onţin n apro xen. De a se m enea, a ceste r ea cţii po t s ă ap ară l a
p ers oane le c u an teced ente de an gioede m, r eactiv ita te b ronho spasti că ( de exe mpl u a stm bronșic )
r in ite şi p olipi na za li.
Reac ţii le an afila cto ide, cu m este a nafila xia, pot avea o e vol uţie l e ta lă.
St ero iz i
În cazul în care doz a de s te ro id e ste r edus ă s au elim ina tă î n tim pul tra ta m en tul ui c u na proxe n,
administrarea dozelor de ste ro iz i tr eb ui e să fie r edus ă tr ept at, iar pa cie n ţii t rebu ie s ă fie
m oni tor iz a ţi cu a te n ţi e pe ntr u or ice s em ne de efe c te ad vers e , inc lus iv i ns ufic ien ţă su pr are n ală şi
r e sp ectiv p en tr u e ven tu ala ex ace rba re a si mpt om elor de ar tr ită.
Reac ţi i o cu la re
Stud iil e nu au a ră tat sch im bă ri l a n iv el o cu lar atr ibu ite ad mini str ă ri i de n apro xen. Î n cazur i r are a u
f o st r aport ate r e acţii ad verse oc ulare, inc lus iv papi lită o ptic ă, ne vrită r e tr obu lba ră şi ed em pa pila r,
5
l a u til iz a to rii de A IN S-uri , inc lus iv napr oxen, d eşi n u a pu tu t f i s ta b ili tă o re la ţie cau ză -e fect ; î n
cons ec in ţă pacie n ţi i c are de zvoltă tu lbu ră ri de v ede re î n tim pul tra ta m en tul ui cu m ed icam ente
co nţin ând na proxen t reb uie să benef ic ie ze de un e xam en oft alm ol og ic.
Efec te ca rdiov ascu lar e ş i cereb rovascu la re
La pa cie n ţii cu an tec ede nte de hi perte n siun e art eria lă şi/s a u ins ufic ien ţă ca rd ia că cong esti vă
uş oară pâ nă la m ode ra tă sunt n ece sa re m onito riza re şi r eco mandă ri a dec vate, deo are ce ra po rtă ril e
au a ră tat că tr a ta m en tu l cu A IN S-ur i se a socia ză cu r e ten ţi e l i ch id ia n ă şi e dem .
Stud iil e c linic e ş i d ate le ep ide miol og ice su gereaz ă că utiliz area de co xibi şi une le A IN S-ur i (î n
s pe cia l î n doz e mari şi în tr a ta m ent de l ung ă du ra tă ) s e po ate a soc ia cu un r is c u şo r c re scut de
apa riţ ie a ev enim en te lor tr om bot ice a rte ria le ( de exe mpl u: inf arc t m ioc ardi c s au ac cide nt v asc u lar
c ereb ra l) . D eşi d ate le ex is ten te su gereaz ă că util iz a rea naproxenu lui (1000 m g z ilni c) poa te f i
a so cia tă cu un risc m ai m ic, ac esta nu p oa te fi exc lu s.
Pac ie n ţii cu h ipe rtens iune a rteria lă nec ontr o la tă, i nsu ficie n ţă ca rd ia că cong estiv ă, boa lă c ard iacă
i s che mică, a rte riopa tie p erif e ric ă şi / s a u boa lă c ere b rov asc u la ră t r ebui e t r a ta ţi cu na proxen numai
după o e valu are at en tă. O e v alua re sim ila ră tr eb ui e e fec tua tă îna int e de i n iţi e re a t ra ta m en tul ui d e
l u ng ă dur ată la pa cie n ţii c u fa ctor i de r isc în c eea ce p riv eşt e ap ariţ ia ev enim en te lo r
c ard iov ascu la re ( de exe mpl u: hi perten siun e a rte ria lă , h ipe rli p ide mie, d iab et z ah ara t, fum at) .
L upus e rite m atos sis te m ic şi bo ala mi xtă d e ţesut c o njunc ti v
La pa cie n ţii cu l up us e rite m atos s is te m ic ( L ES) şi bo ală m ixt ă de ţesu t c on jun ctiv poa te ex is ta un
ri sc c re scut de men ing ita a se p tică (vezi pc t. 4. 8).
R eac ţi i d erm atolog ice
R eac ţii cu tan ate g ra v e, un ele d in tr e e le le ta le, i n clu siv de rm atită e xfo lia tiv ă, s indr om St ev en s-
J ohn son ş i nec ro liz a e piderm ică toxi că, au f ost rap orta te f oarte rar în a soc ie re cu u til iz a rea d e A IN S-
ur i ( vezi pc t. 4.8 ). Pac ie n ţii p ar să p re zin te c el m ai m are r isc p entr u aces te r ea cţii l a î nc ep utul
t r a ta m en tu lui , deb utu l r ea cţi ilo r apă rând în m ajo rita tea cazu rilor î n p rim a l ună de tr ata m en t.
T ra ta m en tu l cu Etrixenal t r eb uie î n tr e rupt la pr im a apa riţie a e rup ţie i c uta n ate, l e ziun ilo r pe m ucoase,
s a u ori ce a lt s e m n de hi pers en sibi lit
a te .
P reca uţi i l ega te de f e rti li tat e
Util iz a re a na prox enul ui c a şi a a ltor m edic a m en te cu nos cut e p en tr u e fe ctul de i nh iba re a
s in te zei de c ic loox ig ena za / pros ta g la n di ne p oate a fe cta f e rtil itate a şi nu este reco mandat
f e m eilo r c are î nc earcă să ră m ână gravid e. L a fem eile c are au d if ic u ltă ţi î n co ncep erea unui
co pil s au su nt î n cu rs de i nv estig are pen tr u inf ertil ita te tr eb uie l ua tă î n c onside ra re î ntr e rupe rea
ad mini str ă rii d e na pro xen.
A so cierea cu a lt e AI NS-u ri
C om bina rea med icam ente lor care con ţin n ap ro xen c u alte A IN S-uri , inclu siv i nh ibito ri s e le ctiv i a i
c ic loox ig ena zei 2 nu este r e co manda tă, d in c auza r is c ur ilo r cu mul ativ e de i ndu cere a r eac ţii lo r
ad vers e g ra v e co re la te cu ad mini str a re a d e A IN S-uri .
Deoa re ce c onţine lactoz ă, p acien ţii cu a fe cţi un i e re d ita re r are de i nt ole ra n ţă l a g alac toz ă, d efic it d e
l a cta ză ( Lap p) s au sindr om de m alab sor bţie l a g lucoz ă-g alact oză nu t rebu ie s ă u til iz e ze acest
m ed ica men t.
4.5 Inte rac ţiu ni cu a lte m ed ic am en te ş i a lte f or me d e inter acţiu ne
A dm ini str a re a co nco mite ntă de anti a cide s a u c olestira mină poa te î n tâ rz ia ab sor bţia de
na prox en, d ar nu a fe cte a ză gradul de distribuție .
A dm ini str a re a co nco mite ntă de alim ente poa te în tâ rz ia ab so rbţ ia d e na proxe n, da r nu a fec tea ză
g radul de distribuție .
6
Es te cons ide ra tă ne sig ur ă a dm ini str a re a de AIN S-ur i î n a soc ie re cu a nti coa gul an te de tipu l
w arfa rină sa u hepa rină , cu e xcepţi a caz ului în care a ceasta se fa ce s ub sup ra v eg he re m edic ală
d ir e ctă, î n tr uc ât, A IN S-uril e pot pote n ţa e fe c te le an tic oag ulan te lor ( ve zi pc t. 4.4.) .
Alte an alg ezic e i nclu siv i nh ibi to rii s ele ctiv i a i c ic loo xig ena zei 2: a se evita u til iz a re a concom itentă a
dou ă sau m ai m ulte A IN S-u ri (i nc lus iv a cid acetilsalicilic ), d eoare ce a ce st l uc ru poa te c re şte ris c u l d e
e fe cte ad verse (v ezi pc t.4.4) .
Dator it ă le gării î n pr op orţie m are a nap roxenu lu i de pr oteine le p la sm atice, p acienţi i c ăro ra l i se
ad mini str ea ză sim ultan hi dan to ine, antic o ag ul an te, alte A IN S-uri , acid acetilsalicilic sau
s ul fona mide cu l e g are put erni că de p ro te ine le p la sm atice t reb uie m onitor iz a ţi î n ceea ce priveşte
s im pt om ele de supradoz are la a ces te m edicam ente . Pa cie n ţii c ăro ra li s -a ad mini str at sim ultan
Etrixenal şi o hi dan to ină, su lf ona midă s a u sul fon ilu ree tr ebui e m onitori za ţi pe ntr u a jus ta re a do zei
da că e ste ne ce sa r.
N u au f ost ob se rv ate i n te ra c ţiuni în s tud ii le c lin ice e fe c tua te cu na prox en ş i a nti c o ag ul an te s a u
de riv aţi i d e su lf oni lu ree d ar cu t oate ac est ea, s e reco mandă prude nţă, d eoa rece au fost obs erv ate
i nt era cţiuni cu a lţi a gen ţi n este ro id ie n i d in a cea stă c la să.
Se r eco mandă prudenţă atu nci când Et rixenal este a d m ini str at concom itent cu d iur etic e de oare ce
po ate s ă apa ră o s cădere a efe ctul ui di ure tic. Efe ctul na tr iur etic al fur ose m idul ui a f os t r apo rtat
c a f iind inh ib at d e une le m ed icam ente d in a cea st ă c la să. D iur etic ele pot cre şte ri scul de
ne frot ox ic ita te a l A IN S-uril or.
De a se m enea, a fost rapo rta tă inh iba rea c lea ranc e-ul ui renal al liti u lu i c eea ce c ond uce la
c re şte rea concen tr a ţii lor pla sm atic e a le a cestu ia.
N ap roxe nul şi alte an tiin fla m atoa re n este ro id iene pot reduce e fe c tul antihi perte n siv a l
a g en ţilor ant ihi perte n siv i. Utilizarea concomitentă a AINS cu inhibitori ECA sau
antagoniști ai receptorilor angiotensinei II pot c re şte r is c u l de i ns ufic ien ţă ren ală mai
ales la pacienții cu insuficiență renală pre -existentă (vezi pct 4.4) .
Prob en ec idu l ad mini str at c oncom itent cu n apro xenu l c re şte c once ntr a ţii le p la sm atice ale ace stu ia şi îi
ex ti nd e con side rab il tim pul de î n ju m ătă ţir e plasmatică.
Se reco mandă prudenţă în ca zul ad mini str ării c oncom iten te de m eto tr ex at, d ato rită unei pos ib ile
c re şte ri a tox ic ită ţii a ce stu ia, a vând î n vede re c ă na prox enul , ală tu ri de a lte a ntii nfla m atoa re
ne ste ro id iene a f ost r aport at c a a v ând un efe ct d e r ed uc ere a se cre ţi ei t ubu la re a m etot re x atu lu i î n
exper im en te le la anim ale.
AIN S-uril e pot exacer ba i n su fic ien ţa c ard iac ă, pot r e d uce rata de f ilt r a re g lo m erur ală şi
pot c re şte conce ntr a ţii le p la sm atice ale g lico zide lo r c ardi ace î n ca zul ad mini str ării
c oncom iten te cu a cestea.
Similar tut uror A IN S-uril or se re co mandă prudenţ ă a tun ci cân d cic losp orina e ste c o-ad mini str a tă
cu na proxe n, di n cau za ri sc ului c re sc u t de ne fro toxi cit ate.
A IN S-uril e nu t re b ui e u ti liz ate pe ntr u o pe rioa da de 8 - 12 z ile dup ă admini str a re a m ifep ris tone i,
î nt ruc ât a ces tea pot red uce e fe cte le m ifep ris to ne i.
Similar tut uror A IN S-uril or se re co mandă precau ţie a tu nci când ace ste a s e ad mini str ea ză
concom itent cu co rtico ste ro iz i, î ntr ucât e xi stă un r isc cr esc u t de u lc e ra ţii g astr o -int estin ale s au
s ân geră ri.
R ezulta te le o bţi nu te l a an im ale i ndi că f aptul că A IN S-uril e pot c re şte ris c ul de co nvulsii
a so cia te cu an tibi oti c ele de t ip c hino lo ne. Pa cie n ţi i c are ut il iz eaz ă concom itent c hi no lon e pot
a v ea un r isc cre sc u t de apa riţie a con vul siilo r.
7
Exi stă un risc c re scut de sâng eră ri g astr o-int estina le ( v ezi pc t. 4.4.) a tu nci când s u nt asociate
A IN S-uril e cu medica men te an ti a g re g an te p la che ta re şi inh ib ito ri s ele ctiv i ai recap tă rii s e rot on ine i
( IS R S).
Exi stă un posib il r isc de n efr ot ox ic it a te a tunc i cân d AIN S-uril e su nt ad mini str a te concom itent cu
t a c ro lim us.
Exi stă un risc c re scut de t o xi cita te h em atol og ică atun ci cân d AIN S-uril e sunt utiliz ate î mpr eună cu
z idov udină. E xis tă dov ezi î n ceea ce prive şte un risc sp or it de h em artroz e şi h em atom l a he mofil ici
H IV( +) ca re utilizează tra ta m ent conco mitent cu z idov udină şi i bupr ofen.
Este r e com anda tă într e ru pe re a t em por ară a t r a ta m en tul ui cu Etrixenal pe o perioa dă de 48 de o re
î na in te de t esta rea fun cţi ei supr are na le, î ntr ucât na proxe nul poa te i n te rfe ra cu anu mite t e ste p entr u
17 - cet ons te roi zi. În mod s im ila r, na proxe nul po ate să int erfe re ze cu anum ite t este de doz are u rina ră
a a cidu lui 5- hi droxi indo la ce tic.
4.6 Fertil it atea, sarc ina şi a lă pta rea
Sarc in a
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta sarcina şi/sau dezvoltarea embriofetală. Datele
din studiile epidemiologice sugerează existenţa unui risc crescut de avort, de malformaţie
cardiacă şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în prima
perioadă a sarcinii.
Riscul absolut de malformaţie cardiovasculară a fost crescut de la mai puţin de 1%, până la
aproximativ 1,5%. S e crede că riscul este dependent de creşterea dozei şi durat a tratamentului.
La animale, s- a arătat că administrarea inhibitorilor sintezei prostaglandinelor determină
creşterea numărului de avorturi în stadiul de pre - şi post -implantare şi mortalitate em briofetală.
În plus, la animalele la care a fost administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul
perioadei organogenetice, s -a observat creşterea incidenţelor diverselor malformaţii, inclusiv
cardiovasculare. În timpul primului şi celui de -al doilea trimestru al sarcinii, nu se recomandă
administrarea naproxenuluisodic decât în urgenţe. Dacă naproxenul sodic este utilizat de o
femeie care încearcă să devină gravidă sau în timpul primului sau celui de -al doilea trimestru de
sarcină, doza tre buie să fie cât de mică posibil, ca şi durata tratamentului.
În timpul celui de -al treilea trimestru al sarcinii, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot
expune fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductului arterial şi h ipertensiune
pulmonară);
• disfuncţie renală, care poate progresa la insuficienţă renală cu oligohidroamnios.
iar mama şi fătul, la sfârşitul sarcinii, la:
• prelungire posibi lă a timpului de sângerare, un efect antiagregant care apare chiar la
doze foarte scăzute.
• inhibarea contracţiilor uterine, determinând întârzierea sau prelungirea travaliului.
Consecutiv, naproxenul sodic este contraindicat în timpul celui de -al treilea trimestru al sarcinii
(vezi pct 4.3) .
A lăptar ea
N ap roxe nul a f ost d etec tat î n l ap te le fe m eilor c are a lă p teaz ă. Ut iliz area Etrixenal nu este
recomandată la pac ien te le c are al ăp te a ză.
F ertil ita tea
Există unele date care sugerează că medicamentele inhibitoare ale sintezei
ciclooxigenazei/prostaglandinelor pot determina infertilitate feminină, prin afectarea ovulaţiei
( v ezi pc t. 4.4.) . Efectul este reversibil la întreruperea tratamentului.
8
4.7 Efec te a su pra ca pac it ăţ ii de a cond uce ve hic u le ş i d e a f o los i u til aj e
U ni i p ac ien ţi po t p re zen ta s om nol enţă, a m eţe li, verti j, insom nie, fatig abilitate , tul burăr i v iz ua le
s au de presie conco mite nt u ti liz ării de Etrixenal . În ca zul în c are p acie n ţi i pr ezint ă ac este e fe cte
s a u a lt e e fe cte s im ila re nedo rit e, a ceştia nu tr e b ui e să co nducă veh ic u le s au s ă f ol ose asc ă utila je.
4.8 Reac ţii ad ver se
R eacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată
din datele disponibile).
Tulburări ga str o-in te sti na le :
F recv ente : pi roz is, g rea ţă, c ons tipa ţie, d ia re e, fla tu len ţă, di sp ep sie, d is c o nf ort abd ominal şi d ur ere
ep ig astr ică.
Mai puţin frecvente: sâng eră ri g astro -int estin ale, c are s unt uneo ri le ta le, î n sp ecia l l a pac ien ţi i
v ârs tn ic i ( vezi pc t.4.4.) , ulc er pe ptic, pe rforaţi e g astr o -int estin ală , obstrucţie a tractului gastro-
intestinal inferior şi superior, u lce ra ţii g astr o -int estin ale non- peptice, m ele n ă, vărsături,
he mate m eză, st om atit ă.
Rare: s tom atit ă ulc eroa să, e xace rba rea co lit ei u lcer oase şi a bo lii C rohn ( vezi pc t. 4. 4), e sofa g ită,
ga str ită şi pa ncre atit ă.
Tulbu rări hema tol og ic e ş i l im fa tic e:
Mai puţin frecvente: neu tr o pen ie, tr om boc itope nie, g ranu lo citopen ie inc lus iv a g ran uloc it oz ă,
eo zinof ili e, l eu cope nie .
Cu frecvenţă necunoscută : an em ie ap la sti că ş i a nem ie h em olitic ă.
Tulbu rări ale s is temul ui i m uni tar :
Rare : r eac ţii de h ipe rs e ns ib ilit a te au f o st r apo rta te î n ur ma tr ata m en tul ui c u A IN S-ur i l a p ac ie n ţii
c u s au f ără a nte ceden te de reac ţi i de h ipe rs e ns ib ili ta te a nte rioa re l a A IN S-uri . A ces tea au co nsta t î n
( a) reac ţii a lerg ice ne sp ecif ice şi a na filax ie ( b) rea ctiv ita te l a ni velu l apa ra tu lui resp ir a tor cons tând
î n a stm bronșic , agra v area ast m ul ui bronșic , br on hospa sm s a u di spnee, sau (c) dif e rit e t ulbur ări
cu tan ate, i nc luz ând erupție cutanată tranzitorie de diferite t ipur i, p rur it , ur tic arie, p urpu ră,
angio ed em , ş i m ai rar der matoz e ex fo lia tiv e ş i bu loa se (i nc
lu siv ne cro liz ă ep ide rm ică t oxică ş i
e ritem polimorf ).
Tu lbu rări m etab olice şi d e nut riţ ie :
Rare : h ipe rk ali e m ie .
Tulbu rări psihi ce:
Mai puţin frecvente: ins om nie, v ise a nor male, de presie, conf uzie şi ha luc ina ţii.
Tulbu răr i al e s is temul ui ne rv os :
Fr ecv ente: am eţe li , cefalee , s tă ri lipo tim ic e, so m nol en ţă, pa re ste zii,
Mai puţin frecvente: inc apac ita te de conce ntrare.
Rare : dis func ţii co gnitiv e.
Foarte rare: nevrită op tică re tr obu lba ră , convulsii.
Cu frecvenţă necunoscută : m en in gita a se p tică ( în s pecial la p acie n ţi i cu a fe cţiuni au to- im une
ex is te nt e, c um este lupu sul e rite m atos s is te m ic, bo ală m ixt ă de ţesu t co njun ctiv ), cu si mpt om e de
t ipu l redoare cervicală, cefalee , greaţ ă, v ărs ă tu ri, f ebr ă s a u de zori en ta re ( v ezi pc t. 4. 4.).
Tulbu rări oc ular e:
Fr ecv ente: tul bur ări vizuale .
9
Foarte rare: opacita te co rn ean ă, p ap il it ă şi pa pilo ede m.
Tulbu rări acu sti ce şi v e stib ular e:
Fr ecv ente: tin it us .
Rare : tulbur ări au ditiv e inclu siv r e d uc erea au zul ui şi vertij .
Tulbu rări ca rd iac e:
Fr ecv ente: ede m, pa lp ita ţii.
Mai puţin frecvente: i nsu fic ien ţă ca rd ia că şi i nsu fic ien ţă c ard iacă con gesti vă.
Stud iil e c linic e ş i d ate le ep ide miol og ice su gereaz ă că utiliz area de co xibi şi une le A IN S-ur i (î n
s pe cia l î n doz e mari şi în tr a ta m ent de l ung ă du ra tă ) po ate f i a so cia tă cu un risc uş or cre sc u t d e
e v en im en te t rom bot ice a rte ria le ( de e xem pl u i nfarc t m ioca rd ic s a u a ccide nt v ascu lar cer ebra l) ( vezi
pc t. 4. 4.).
Tulbu rări va scu la re :
Mai puţin frecvente: hipe rten siune a rte ria lă .
Cu frecvenţă necunoscută : v asc u lită.
Tulbu rări r e spi rat orii, tor acice şi m ed ia stina le:
Fr ecv ente: d ispne e, astm bronșic .
Mai puţin frecvente: pneumonie eo zinof il ică şi edem pul mona r.
Tulbu rări hep atob il iar e:
Mai puţin frecvente: icte r, he patit ă cu evoluție letală şi v alor i a nor male a le t este lor f unc ţi e i he patice.
Afecţiu ni cutan ate şi a le ţ esutului subc utana t:
Fr ecv ente: e ru pţii c utan ate i nc lus iv e rup ţi e m edicam entoa să fixă, mâncări me ( prurit) , u rtic ari e,
ech im oze, pur pură, t r an spir aţii .
Mai puţin frecvente: alo pe cie, e ritem polimorf .
Cu frecvenţă necunoscută : s indr om St ev en s J o hnson , erit em nodos, lic h en pl an, e rup ţie
pus tul oasă , L E S, nec ro liz ă ep ide rm ică, f oa rte r a r ne cro liz ă ep ide rm ică t oxică, r eac ţii d e
f o tos ens ib ilit a te, (inc lus iv caz uri î n c are p ie le a a re aspect s im ila r cu por fir ia cu ta n ată ta rd iv ă
”ps eudopo rfir ie ”) s au re ac ţii ase m ănă toa re ep ide rm oliz ei bul oase.
În ca zul în ca re ap ar s em ne de fra g ilita te a p ie lii , vezicule sau a lt e si mpt om e s ugestiv e pe ntr u
p se ud opor fir ie, tr ata m en tu l t r eb uie î n tr e rup t, iar p ac ien tul tr ebu ie m onitor iz a t.
Tulbu rări m usc u lo -s c he le tice ş i a le ţe su tul ui c onj unc tiv :
Mai puţin frecvente: mia lg ii şi s lă bi ciun e m uscul ară.
Tulbu rări r e na le şi a le că ilor ur inar e:
Mai puţin frecvente: nefrită glo m erul ară, ne frită i n te rs ti ţia lă, s ind rom ne fro tic , he matur ie , c re şte re a
valorilor cre atin inei serice, ne croz ă pa pil a ră r en ală şi ins ufic ie nţ ă ren ală.
Tulbu rări ale apar atului ge nita l ş i s ânu lu i:
Cu frecvenţă necunoscută : i n fe rtil it ate f e m ini nă.
Tulbu rări gen era le ş i l a niv e lu l l ocu lu i d e admi nis tr a re :
Fr ecv ente: sete .
Mai puţin frecvente: feb ră, fatigabilitate şi s ta re g ene ra lă de r ă u.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest
lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
10
domeniul să nătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Suprado zaj
Simpt om ele de supradozaj i nc lud cefalee , pirozis , gre aţă , v ărs ăt uri, du re ri ep ig astr ice, s ângeră ri
g astr o -int estina le, r a reo ri d ia ree, de zori ent are, ex cit aţie, s omnol enţă, a meţe li, tin itus, l eşin. Î n
caz urile de sup ra d oz are s em ni fic ativ ă su nt po sib ile i n suf ic ien ţa ren ală acut ă şi a fe cta rea fic atul ui.
D e as em enea, după i ngestia de A IN S-ur i pot să ap ară dep rim are a r esp ir a tor ie şi c om a, dar aceste su nt
r e a cţi i r are.
Înt r-un caz de s upradozaj c u nap roxen, p re lung ir ea tranz itor ie a tim pul ui de pr otr om bina, da to rită
hi po trom bine miei poate fi da tor ată i nh ibă rii s elec tive a s in te zei d e v itamina K depen dent de
f a ctor ii d e coag ulare.
A u exi sta t caz uri de pa cie n ţi c are a u pr ezen ta t c rize de e p ilep sie, d ar nu s -a put ut s ta b ili da că
a ce stea au fost co re la te cu ad mini str a re a d e na proxen s a u n u. N u se cunoa şte c are e ste doz a de
m ed ic a m ent car e pun e via ţa î n p eri col .
În cazul în care este nec esa r se aplic ă pac ien ţil or tr ata m ent s im pt om atic. În te rm en de o oră de la
i ng estia une i ca ntită ţi po te n ţial tox ice se va lu a în con side ra re ad mini str a rea de c ărbune a ctiv at.
A lte rna tiv , la ad ulţi s e po ate lua în cons ide ra re la va jul g astr ic în te rm en de o or ă de la ing est ia une i
s upr adoz e ca re p oate p une via ţa î n pe ric o l.
Se v a asi gur a o e li m ina re a dec vată a ur ine i.
Fun cţia r en ală şi h ep ati că tr ebui e a tent moni tor iz a te.
Pac ie n ţii t rebu ie s upr av eg hea ţi t im p de cel puţin p atr u or e d upă ing est ia uno r c an tităţi po te n ţial
t ox ice din m ed icam ent.
C onv ulsiile f rec ven te s a u pre lu ng ite p ot fi t ra ta te cu d ia zepam i ntr av enos .
De a se m enea, a lte măsur i p ot f i i nd ica te î n fun cţie d e sta rea clin ică a pa cie n tu lui .
H em odi aliz a nu red uce c oncen tr a ţi il e p la sm atic e a le n apr oxe nul ui d in c auz a g rad ului m are d e leg are
de pr ote in ele p la sm atic e. Cu t oate ace ste a, he modi aliz a p oate f i u ti lă în ca zul pac ien ţilo r cu
i ns ufic ien ţă ren ală că ro ra l e -a f ost ad mini str at napr oxen.
5. PRO PR IE TĂŢ I FAR MAC O LO GICE
5.1 Pro prie tă ţi f ar mac odin ami ce
G rupa f ar mac ote rape uti că: „A ntiin fla m atoa re / a n ti r e u m atice n este roi die n e ( AIN S) - D eri vaţi de
ac id pr opioni c”.
C od ATC : M01A E02.
Nap roxe nul este un analg ez ic an ti in fl am ato r ne ste ro id ian, cu p rop rietă ţi an tip ir etic e, a șa cum a f ost
de mons trat î n sis te m ele c la sice de t e sta re la a n im ale. N ap roxe nul îşi e xerc ită efe c tu l s ău
an tiinf la m ator chia r şi l a an im ale le a dren ale c to m iz a te, ceea c e ind ică că a cţi un ea s a nu este m edia tă
pr in in te rm ed iul ax ei h ipof iz o -supr are n ale .
11
N ap roxe nul inh ibă pros ta g landi nsin te ta za ( similar altor A IN S). C u toate ace ste a, similar alt o r
A IN S, m ecan is m ul ex act al a cţiun ii a ntiin fla m atoa re nu e ste cu nos cu t.
5.2 Pro prie tă ţi f ar mac oc in eti ce
Nap roxe nul este co mpl et a bsor bit di n tr a ctul gastr o-int estin al, ia r co ncen tr a ţii le p la sm atice
m ax im e s unt a tinse î n 2 p ână l a 4 or e. N ap roxe nul este p re zent în sâ ng e, î n pr in cip al sub fo rm ă
ne modif ic ată, l e g at ex te n siv de p rot ein ele p la sm atice.
Ti mpul de î njum ătă ţir e p la sm atică e ste cup rins î n tr e 12 şi 15 ore, ce ea ce pe rm ite c a faza s ta ţion ară
s ă se at ing ă în tr -o pe rioa dă de 3 zile de l a i niţ ie rea trata m en tul ui cu o schemă de administrare a
dozelor d e două ori pe z i. G rad ul de ab sor bţie nu este a fe cta t î n mod s em nifi ca tiv de a lim en te s au de
m ajo rita tea antia cide lo r.
Ex cre ţia se fa ce p repo nde rent prin u rină, în pri ncip al sub f ormă de naproxen c onju gat, şi p arţi al
s u b f ormă ne metab oliz ată. M etabo lis m ul l a co pii e ste s im ilar cu c el al adu lţi lo r. B olile c ron ice
hepa ti ce d e natur ă a lco olic ă reduc concen tr a ţia p la sm atică to ta lă a nap roxenu lu i, d ar c re sc
conc en tr a ţia n aproxenu lu i li ber.
La v ârs tni ci, concen tr a ţi ile pla sm atice ale na proxenu lu i l ib er s unt cr esc u te, c u toate că,
conc entr a ţii le p la sm atice to ta le sunt n esc hi mba te
5.3 Dat e pr eclin ice de s igura nţă
Rezultatele studiilor toxicologice au arătat o toxicitate relativ scăzută a naproxenului sodic: reacţiile
adverse apar mai ales la nivelul tractu lui gastro-intestinal. După administrare orală valorile LD50 au
fost de 0.5g/kg corp la şobolani şi peste 1.0 g/kg corp la şoareci, hamsteri şi câini. Studiile
toxicologice au demonstrat că şoarecii, iepurii, maimuţele şi porcii tolerează bine dozele repet ate de
naproxen; toxicitatea este mai accentuată la şobolan şi în special la câine. Similar altor
antiinflamatoare nesteroidiene, reacţiile adverse apar cel mai frecvent la nivelul tractului gastro -
intestinal şi la nivel renal.
Nu au fost observate efecte asupra fertilităţii, deşi există unele date care sugerează că
medicamentele inhibitoare ale sintezei ciclooxigenazei/prostaglandinelor pot determina
infertilitate feminină, prin afectarea ovulaţiei; efectul este reversibil la întreruperea
tratamentului. N u au fost observate efecte embriotoxice şi teratogene. La administrarea
naproxenului sodic în ultimul trimestru de sarcină, gestaţia este prelungită, iar travaliul este
întârziat. D e asemenea, s -a stabilit că naproxenul sodic poate prezenta reacţii adverse asupra
sistemului cardiovascular fetal (închiderea prematură a ductului arterial, insuficienţă cardiacă
congestivă, hipertensiune pulmonară). Nu au fost observate efecte mutagene sau carcinogene ale
naproxenului.
Naproxen trece bariera placentară şi este distribuit în laptele matern.
Au fost observate reacţii adverse în studiile non- clinice numai la doze suficient de mari comparativ
cu dozele administrate la om, ceea ce prezintă o relevanţă clinică scăzută.
6. PRO PR IE TĂŢ I FAR MACEUT ICE
6.1 Lis ta ex cip ien ţilo r
Lac toz ă m onohi drat
Amidon de porumb
Oxid galben de fer (E172)
Po vidonă ( K -29/32)
Amidon glicolat de sodiu (T ip A)
St earat de m ag ne ziu
6.2 Incompat ib ili t ăţ i
N u e ste ca zul .
12
6.3 Per ioa da de v alab il it ate
4 ani
6.4 Preca uţii s pec ia le p entru păs tr a re
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Nat ura şi co nţi nutul am bal aj ului
Cutie cu b lis ter P VC-PE -PVDC /Al a câte 10, 20 compri mate
Es te p osib il ca nu t oate m ări m ile de a m ba la j s ă fie co merc ia liz a te .
6.6 Preca uţii sp ec ia le p entru e li m inarea rez id uuril or
Fă ră ce rin ţe s pecia le.
7. DEŢINĂTO RUL AUT ORIZ AŢ IEI D E P UNERE PE P IA ŢĂ
Proenzi s.r.o.
Oldřichovice 44,
739 61 Třinec,
Republica Cehă
8. NUMĂ RUL (ELE ) AUT ORIZ AŢ IEI D E P UNER E P E P IA ŢĂ
7263/2014/01- 02
9. DATA P R IM EI A UTO RIZ Ă RI S AU A RE ÎNNO IRII A UTO RIZ AŢ IEI
Data primei autorizări Decembrie 2014
10. DATA REV IZ U IRII T EXTULUI
Iun ie 2015
AUTORI ZA ŢIE DE PU NERE PE P IA ŢĂ NR 7263/2014/01- 02 A nexa 2
Rezu mat ul c a ra cte ris ticilo r pr od us ului
REZUMATU L CAR ACTERISTICI LO R P R O DU SULUI
1. DENUM IRE A C OME RC IA LĂ A ME DIC AME NTULU I
Etrixenal 250 mg c o m pri mate
2. CO M PO ZIŢIA CAL ITATIVĂ ŞI CANTITAT IVĂ
Fi ecare co mpri mat conţ ine napr oxen 250 m g.
Exc ip ie n t cu efect cunoscut : Fiecare comprimat con ţine la ctoz ă m onohi dra t 64,03 mg .
Pen tr u lis ta t ut uro r ex cip ie n ţilor , vezi pc t. 6.1.
3. FORMA FAR MA CEUT ICĂ
Com primat.
C om primate r otund e, b ico nvexe , cu aspect neuniform, de culoare galbenă, cu m arg ini teșite ,
marmorate , marcate cu „ T ” şi „18 ” de o parte şi de alta a liniei mediene de pe una din feţe și netede
pe cealaltă față, cu diametrul de 10.5 mm.
Compr imatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CL INICE
4.1 Indica ţii t era peu tice
Etrixenal este i ndic at în trata m en tul de scurtă durată al durerilor acute uşoare sau moderate (dureri
articulare, musculare sau t en di nite ) la adulţi.
4.2 Doz e ş i m od de a dmi nis tr are
Mod de adm ini str are
Pen tr u ad mini str a re o ra lă.
Se v a admini str a p re fe rab il î n t im pul mesei sau după m asă.
Reac ţii le ad verse pot fi r ed use la m ini mum pri n u tiliz area cel or m ai m ici doz e eficace pe ntr u
cea m ai scu rtă pe rioadă ne ce sa ră con tr o lă rii s im pt om elor (vezi pc t. 4. 4.)
Doze
A dul ţi
500 m
g i ni ţia l ur mat de 250 m g l a i nterv ale de 6 – 8 or e în func ţi e de nece sita te, c u o doz ă m ax im ă
z ilni că după p rim a z i de tratament de 750 mg .
2
Dacă după 7 zile de tratament simptomele nu se ame liorează, pacientul trebuie să se adreseze unui
medic.
V âr stnici
Î n ca zul pacienților vârs tni cilor stud iil e ind ică f aptul că f ra c ţia de na proxen ne le g ată pla sm atic es te
mare chiar dacă con cen tr a ţia pl asm atic ă to ta lă a nap ro xen ului este ne sc h im ba tă. Semnif icația
ace stor co nsta tă ri în ceea ce privește administrarea dozelor de Etrixenal nu e ste c unos cut ă. Similar
a lto r m ed icam ente ut il iz a te l a v ârs tn ici est e recomandat să se u ti liz eze cea m ai m ică doz ă efic ie n tă
şi pe ntr u c ea m ai scu rtă pe rioa dă d e tim p, a vân d î n v ede re că pacie n ţii v ârs tni ci su nt m ai
pr edi spuş i l a r eac ţi i ad vers e . În t im pul tratamentului cu AIN S, p ac ien ţii t r eb uie m onitor iz a ţi
periodic pentru eventuale s ân geră ril e g ast roi nte stina le. Cu privire la
e fe ctul de r edu cere a
e lim ină rii l a pac ien ţii v ârs tn ic i a se vedea pc t. 4.4.
Copii și adolescenți
Nu e ste r ecom andată administrarea de Etrixenal l a copii.
Pacienţi cu ins ufi cien ţă ren ală /hep ati că
Pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică trebuie să utilizeze cea mai mică doză eficace pentru cea mai
scurtă perioadă de timp posibilă. Etrixenal este con tr a ind icat pa cie n ţi lo r c are p re zin tă un c le ara nce al
c re ati ni nei m ai m ic de 30 m l/ m inut dato rită fap tul ui c ă a fos t ob ser vată a cum ularea de m etabol iţi a i
na prox enului î n c azul pa cie nţ ilo r cu i nsu fic ie n ţă ren ală, re sp ec tiv î n c azul c elor ce efectuează ședințe
de dializă (vezi pc t. 4.3.) .
4.3 Cont rai ndic a ţii
U lcer peptic ac tiv s a u în an tece dente s au sân geră ri g astr oint estin ale a ctiv e (două sau m ai m ulte
ep iso ad e d is tin cte de u lc er dov edit sau s âng era re ). S ângeră ri g astr oi nte stina le î n a nte cede nte s a u
pe rfor aţi e intestinal ă, c orela te c u terap ia an te rioa ră cu A IN S-uri .
H ipe rs e ns ib ili ta te l a substanţa activă sa u la o ric a re d in tr e ex cip ien ţii enumeraţi la punctul 6.1. A vând
î n v ede re că exis tă pos ib il ita tea r eacţii lor de h ipe rs en sibi li ta te î nc ru ciş a te, Etrixenal nu tr eb uie
ad mini str at pa cie n ţi lor c ărora acidul acetilsalicilic s au alte a n ti in fla m atoa re / a nalg ezice n este ro id iene
l e i nd uc astm bronșic , rinite, pol ipi na za li s au ur tic arie. Ac este r e acţ ii pot fi le ta le. Au f ost rap orta te
r e acţii an afila cti ce s ev ere l a n apr ox en î n ca zul unor ase m enea p acienţi.
I nsufi cie n ţă r en ală, hep ati că s au car diacă s ev eră.
Diateză hemoragică.
Nap roxe nul este co ntr aind icat în u lt im ul trim estr u d e sarc ină ( v ezi pc t. 4. 4)
4.4 Aten ţionă ri ş i pr ecau ţii s pec ia le p entru u til iz are
Reac ţii le ad verse pot fi r ed use la m ini mum p rin utilizar ea celei m ai m ici doz e efic ace p en tr u c ea
m ai scu rtă pe rioadă ne ce sa ră con tr o lă rii s im pto m elor (vezi pc t. 4. 2. şi ris c u rile g astr o int estin ale şi
c a rd iov asc u la re p re zen ta te m ai jos ). Pa cie n ţii tr ata ţi cu A IN S pe pe rioade î nd elu ngate tr eb ui e
s upr av eg hea ţi periodic în v ede rea m onito riză ri i r ea cţiil or ad vers e .
Pac ie n ţii v ârs tn ic i ş i/s au cu di zab ili tă ţi s unt în m od pa rtic u lar su sce ptib il i l a re acţii ad verse la
A IN S, î n spe cial sâng eră ri g ast roi nte sti na le şi pe rfora ţii c are p ot fi le ta le. Î n caz ul a ces tor
pac ien ţi , ut il iz a rea de A IN S pe p erioa de înde lung ate nu e ste reco manda tă. În cazul în care t e rap ia
î nd elung ată e ste i m pe rios neces ară pa cie n ţi i trebuie evalua ţi periodic .
Acţiun ea an tip ir e tică ş i a ntii nf la m atoa re a Etrixenal poa te să red ucă fe b ra ş i i nf la m aţia, d im inuând
a stf el ut ili ta tea acesto ra c a se m ne di ag nos tic e.
3
D e as em enea , bronhos pasm ul poa te fi p re c ip it at î n caz ul pa cie n ţilo r c are au sau au antecedente de
a st m br onş ic s a u a fe cţiuni a le rg ice.
Similar alt or m edica men te an tiin fla m atoa re n est ero id iene, p oate s ă ap ară c re şte re a u nui a sau m ai
m ultor teste f unc ţion ale he patice. D is func ţi il e he patic e pot fi m ai d eg rabă dato ra te
hi pers en sibil ită ţi i d ec ât t oxi cită ţi i d ir e cte a na proxe nului. R eac ţii h ep ati ce s ev ere, inc lus iv i c te ru l
ş i he patit e le ( une le caz uri de hepa tită au f o st le ta le) au fost rap orta te l a administrarea acestui
m ed ic a m ent cât şi la alte m edic am en te an tiin fla m atoa re ne ste ro id ien e. D e a se m enea, a f os t
r apo rta tă r e activ ita te î nc ru ciş a tă.
N ap roxe nul red uce agre g area pl acheta ră şi p re lun geşte tim pul de s ân gera re. A ce st e fe ct tr eb uie să fie
l u at î n cons ide ra re a tunc i cân d se de te rm ină t im pi i de s â ng era re.
Cu t oate că nu a f os t r ap orta tă r e te n ţi e de s odiu în cad rul stud iilor m etab olice, e ste pos ib il ca
p acie n ţi i cu f uncţia c ard iacă a fe cta tă s a u com prom isă să f ie expu şi unui r isc m ai m are at unci
c ând u til iz eaz ă Etrixenal .
Sângeră ri ga str o- int estina le, u lcer aţii şi perfo ra ţii
Sân geră rile gastro -int estin ale , ul cera ţii le sau pe rfora ţi a , c are pot fi le ta le, a u fost rap orta te cu t oate
A IN S-uril e, î n ori ce m om ent în tim pul tra ta m en tul ui, cu s au fă ră sim pt om e de avertiz a re s au
a n te ceden te d e even im en te g astro -int estina le g ra v e.
Ris c u l de s â ng eră ri g astr o-int esti na le, u lc era ţi i s au pe rfor aţie este m ai m are oda tă c u c re şte re a
doz elo r de A IN S-uri , la p acie nţ ii cu a ntece dente de u lce r, m ai ale s dacă acesta a f ost co mplic at cu
h em or ag ie s au pe rfor aţi e intestinală (vezi pc t. 4.3 ) ş i l a v ârs tn ic i. A ceşti pa cie n ţi t r eb uie s ă
î n cea pă tr a ta m en tul cu cea mai m ică doz ă disponi bilă. T era p ia a socia tă cu m edica men te
pr ote cto are ( de exe mpl u misopr osto l s au inh ib ito ri de po mpă de pr oton i) tr ebui e să fi e l ua tă î n
c ons ide ra re pe ntr u a ceşt i p ac ien ţi, ş i d e as em en ea, pe ntr
u pa cie n ţii c are neces it ă o do ză m ică d e
a cid acetilsalicilic, s au alt e m ed icam ente ce po t c re şte ri scul de s ângera re g astr o -in te stin ală. (v ezi
pc t. 4.5 .).
Pac ie n ţii cu a nte cede nte de t oxi cita te g astr o -int estina lă, î n mod pa rtic u la r v ârs tn ic ii, t re bu ie s ă
r a p or te ze o rice s im pt om e abdom ina le neob işn uit e ( în s pec ial sâng era re g astr o -int estina lă) m ai
a les în eta pe le i niţia le al e t r a ta m en tu lui .
Se r eco mandă prudenţă la p acien ţii t ra ta ţi co nco mitent cu m edicam ente c are p ot cre şte ri scul de
ul cera ţie s a u sâ ng era re, c u m sunt co rti cos te ro iz ii ad mini str a ţi pe c ale o ra lă, a nti c oa gul an te le de tip ul
w arfa rină, inh ib itor ii s e le ctiv i ai recap tă rii s ero ton inei s au a ntia gre g an tele plach eta re cum este acidul
acetilsalicilic (v ezi pc t. 4.5.)
În cazul în care ap ar he mor ag ii g astr o-int estina le s au u lce ra ţii l a p acien ţii t ra ta ţi cu Etrixenal ,
t r a ta m en tu l t reb uie î ntr e rupt .
Ant ii nf la m atoa re le n este ro idi ene t r eb uie a dm ini str a te c u pr ecau ţie l a pa cie n ţii cu a nt ecede nte d e
a fe cţiu ni g astro -int estina le (co lită ul ce roa să , bo ala Croh n), d eoa rece aces te a fe c ţiu ni pot fi e xac erba te
( v ezi pc t. 4.8 ).
E fec te re nal e
Au f ost r apo rta te c azur i d e a fe cta re a f un cţie i r ena le, in su fic ien ţă ren ală, ne frită a cut ă i n te rs tiţ ia lă,
he matur ie, pr ote inu rie, ne croz ă papi la ră r en ală ş i, oc aziona l, s ind rom ne frot ic aso ciat t r a ta m en tu lui
c u na proxe n.
Ins ufic ien ţa ren ală c orela tă cu pr oducerea r edusă de pro stag lan dine
A dm ini str a re a de AIN S-ur i poa te d ete rm ina o re d uc ere depend entă de doz ă a form ării de
pr osta g la ndi ne ş i poa te pr ec ip it a ins ufi cie n ţa r en ală. P acien ţii cu cel m ai m are ri sc la ace astă
4
r ea cţi e sunt cei cu f unc ţia r ena lă a fe cta tă, cu t ulbu ră ri car dia ce sau cu d is func ţii h epa tic e, c ei c are
u tiliz eaz ă diur etice ş i pe rso ane le î n vârs tă. Î n cazul ace stor pacie n ţi, func ţia r en ală t r ebu ie
m onitor iz a tă ( vezi punctul 4. 3)
Util iz area l a pac ie n ţi i cu insuficiență renală
D eoa re ce n apro xen ul e ste e lim inat într -o mare m ăsur ă ( 95% ) pe c ale u rinară p rin f iltr are
g lo m erul ară, acesta t reb uie ut iliz at cu m are p re ca uţ ie l a pac ien ţii cu insuficiență rena lă şi d e
a se m enea e ste r e co manda tă m oni tor iz a rea crea tin ine i s erice şi/ s a u a c le aran ce -ul ui cre ati nin ei î n
caz ul ac esto r pa cien ţi. Etrixenal este con tr a ind ic at l a p ac ien ţii cu un clea rance al cre ati ni nei m ai
m ic de 30 m l/m inut .
H em odi aliz a nu red uce c oncen tr a ţia pl asm atic ă a nap roxenu lui din cau za g radul ui m are de leg are de
pr otein ele p la sm atic e.
A num iţi pa cie n ţi, în sp ecia l cei ai căr or fl ux sa ngvi n renal este co mpr om is, c um sunt cei cu
de pleţi e v olem ică ex tr a ce lu la ră , c iroz ă hepa tică, r e stri cţie de s o di u, ins ufic ie nţ ă c ardi acă
c ong esti vă şi boa lă r en ală p reex is te n tă tr ebui e să fie e v alua ţi î n ce pr iv eşt e f unc ţia ren ală atâ t
î na int e c ât ş i î n tim pul tra ta m en tul ui cu Etrixenal . U nii p acie n ţi v ârs tni ci l a c are insuficiența r e n ală
e ste p ro ba bil ă, pr ecum şi la pa cie n ţii c are u til iz eaz ă di uretice pot intr a de a se m enea î n acea stă
c a te g ori e. L a ace şti pa cie n ţi t rebui e l ua tă în con sid era
re o r educ ere a doz ei ziln ice p en tr u a ev ita
pos ib ila acu mul are ex cesiv ă a metaboli ţi lor napr oxen ului .
Util iz area l a pac ie n ţi i cu f u nc ţi a hep ati că a fec tat ă
Afec ţiun il e c ron ice hep atic e de natu ră alco olică şi p ro bab il a lte a se m enea for me de c ir oz ă reduc
conc en tr a ţia p la sm atică t o ta lă de n aprox en, da r co nce ntr aţia p la sm atic ă de nap roxen l iber este
c re scu tă. I mplicaţ ia ace ste i cons ta tă ri pe ntr u do za re a Etrixenal e ste n ecun osc u tă , dar e ste p rude nt să
se u tili ze ze cea m ai m ică doz ă efica ce.
Efec te h em at olog ic e
Pac ie n ţii ca re p re zint ă tu lb ură ri d e coag ulare s a u ca re se află sub trata m ent cu m edicam en te car e
i nt erfe re a ză cu he mos ta za t reb uie a te nt m onitori za ţi î n ca zul în ca re s e a dm ini str eaz ă m ed ic am en te
car e co nţi n na proxe n.
Pac ie n ţii cu ris c cr esc u t d e s â ng era re s au c ei a fla ţi sub te rap ie co mpl etă cu an tic oag ulan te ( de
exe mpl u de rivaţi i de d icu marol ) po t pr ezen ta un risc c re scut de s â ng era re în ca zul î n c are li se
ad mini str ea ză concom itent medicamente c are c on ţi n na proxe n.
R eac ţi i an afila ctice ( ana fil ac to ide)
R eac ţii le d e hipe rs e n sib il it a te p ot să ap ară l a p ers oan ele s uscep tibil e. Re ac ţii le a nafil a cti ce
( an afila cto ide) pot să ap ară a tâ t l a p ac ien ţii cu a nte cede nte c ât şi la cei fără a nte cede nte d e
hi pe rs e ns ib il it a te ca u rm are a expun erii l a a cid acetilsalicilic, a lte m ed ic a m en te an ti inf la m atoa re
ne ste ro id iene s a u medicamente c are c onţin n apro xen. De a se m enea, a ceste r ea cţii po t s ă ap ară l a
p ers oane le c u an teced ente de an gioede m, r eactiv ita te b ronho spasti că ( de exe mpl u a stm bronșic )
r in ite şi p olipi na za li.
Reac ţii le an afila cto ide, cu m este a nafila xia, pot avea o e vol uţie l e ta lă.
St ero iz i
În cazul în care doz a de s te ro id e ste r edus ă s au elim ina tă î n tim pul tra ta m en tul ui c u na proxe n,
administrarea dozelor de ste ro iz i tr eb ui e să fie r edus ă tr ept at, iar pa cie n ţii t rebu ie s ă fie
m oni tor iz a ţi cu a te n ţi e pe ntr u or ice s em ne de efe c te ad vers e , inc lus iv i ns ufic ien ţă su pr are n ală şi
r e sp ectiv p en tr u e ven tu ala ex ace rba re a si mpt om elor de ar tr ită.
Reac ţi i o cu la re
Stud iil e nu au a ră tat sch im bă ri l a n iv el o cu lar atr ibu ite ad mini str ă ri i de n apro xen. Î n cazur i r are a u
f o st r aport ate r e acţii ad verse oc ulare, inc lus iv papi lită o ptic ă, ne vrită r e tr obu lba ră şi ed em pa pila r,
5
l a u til iz a to rii de A IN S-uri , inc lus iv napr oxen, d eşi n u a pu tu t f i s ta b ili tă o re la ţie cau ză -e fect ; î n
cons ec in ţă pacie n ţi i c are de zvoltă tu lbu ră ri de v ede re î n tim pul tra ta m en tul ui cu m ed icam ente
co nţin ând na proxen t reb uie să benef ic ie ze de un e xam en oft alm ol og ic.
Efec te ca rdiov ascu lar e ş i cereb rovascu la re
La pa cie n ţii cu an tec ede nte de hi perte n siun e art eria lă şi/s a u ins ufic ien ţă ca rd ia că cong esti vă
uş oară pâ nă la m ode ra tă sunt n ece sa re m onito riza re şi r eco mandă ri a dec vate, deo are ce ra po rtă ril e
au a ră tat că tr a ta m en tu l cu A IN S-ur i se a socia ză cu r e ten ţi e l i ch id ia n ă şi e dem .
Stud iil e c linic e ş i d ate le ep ide miol og ice su gereaz ă că utiliz area de co xibi şi une le A IN S-ur i (î n
s pe cia l î n doz e mari şi în tr a ta m ent de l ung ă du ra tă ) s e po ate a soc ia cu un r is c u şo r c re scut de
apa riţ ie a ev enim en te lor tr om bot ice a rte ria le ( de exe mpl u: inf arc t m ioc ardi c s au ac cide nt v asc u lar
c ereb ra l) . D eşi d ate le ex is ten te su gereaz ă că util iz a rea naproxenu lui (1000 m g z ilni c) poa te f i
a so cia tă cu un risc m ai m ic, ac esta nu p oa te fi exc lu s.
Pac ie n ţii cu h ipe rtens iune a rteria lă nec ontr o la tă, i nsu ficie n ţă ca rd ia că cong estiv ă, boa lă c ard iacă
i s che mică, a rte riopa tie p erif e ric ă şi / s a u boa lă c ere b rov asc u la ră t r ebui e t r a ta ţi cu na proxen numai
după o e valu are at en tă. O e v alua re sim ila ră tr eb ui e e fec tua tă îna int e de i n iţi e re a t ra ta m en tul ui d e
l u ng ă dur ată la pa cie n ţii c u fa ctor i de r isc în c eea ce p riv eşt e ap ariţ ia ev enim en te lo r
c ard iov ascu la re ( de exe mpl u: hi perten siun e a rte ria lă , h ipe rli p ide mie, d iab et z ah ara t, fum at) .
L upus e rite m atos sis te m ic şi bo ala mi xtă d e ţesut c o njunc ti v
La pa cie n ţii cu l up us e rite m atos s is te m ic ( L ES) şi bo ală m ixt ă de ţesu t c on jun ctiv poa te ex is ta un
ri sc c re scut de men ing ita a se p tică (vezi pc t. 4. 8).
R eac ţi i d erm atolog ice
R eac ţii cu tan ate g ra v e, un ele d in tr e e le le ta le, i n clu siv de rm atită e xfo lia tiv ă, s indr om St ev en s-
J ohn son ş i nec ro liz a e piderm ică toxi că, au f ost rap orta te f oarte rar în a soc ie re cu u til iz a rea d e A IN S-
ur i ( vezi pc t. 4.8 ). Pac ie n ţii p ar să p re zin te c el m ai m are r isc p entr u aces te r ea cţii l a î nc ep utul
t r a ta m en tu lui , deb utu l r ea cţi ilo r apă rând în m ajo rita tea cazu rilor î n p rim a l ună de tr ata m en t.
T ra ta m en tu l cu Etrixenal t r eb uie î n tr e rupt la pr im a apa riţie a e rup ţie i c uta n ate, l e ziun ilo r pe m ucoase,
s a u ori ce a lt s e m n de hi pers en sibi lit
a te .
P reca uţi i l ega te de f e rti li tat e
Util iz a re a na prox enul ui c a şi a a ltor m edic a m en te cu nos cut e p en tr u e fe ctul de i nh iba re a
s in te zei de c ic loox ig ena za / pros ta g la n di ne p oate a fe cta f e rtil itate a şi nu este reco mandat
f e m eilo r c are î nc earcă să ră m ână gravid e. L a fem eile c are au d if ic u ltă ţi î n co ncep erea unui
co pil s au su nt î n cu rs de i nv estig are pen tr u inf ertil ita te tr eb uie l ua tă î n c onside ra re î ntr e rupe rea
ad mini str ă rii d e na pro xen.
A so cierea cu a lt e AI NS-u ri
C om bina rea med icam ente lor care con ţin n ap ro xen c u alte A IN S-uri , inclu siv i nh ibito ri s e le ctiv i a i
c ic loox ig ena zei 2 nu este r e co manda tă, d in c auza r is c ur ilo r cu mul ativ e de i ndu cere a r eac ţii lo r
ad vers e g ra v e co re la te cu ad mini str a re a d e A IN S-uri .
Deoa re ce c onţine lactoz ă, p acien ţii cu a fe cţi un i e re d ita re r are de i nt ole ra n ţă l a g alac toz ă, d efic it d e
l a cta ză ( Lap p) s au sindr om de m alab sor bţie l a g lucoz ă-g alact oză nu t rebu ie s ă u til iz e ze acest
m ed ica men t.
4.5 Inte rac ţiu ni cu a lte m ed ic am en te ş i a lte f or me d e inter acţiu ne
A dm ini str a re a co nco mite ntă de anti a cide s a u c olestira mină poa te î n tâ rz ia ab sor bţia de
na prox en, d ar nu a fe cte a ză gradul de distribuție .
A dm ini str a re a co nco mite ntă de alim ente poa te în tâ rz ia ab so rbţ ia d e na proxe n, da r nu a fec tea ză
g radul de distribuție .
6
Es te cons ide ra tă ne sig ur ă a dm ini str a re a de AIN S-ur i î n a soc ie re cu a nti coa gul an te de tipu l
w arfa rină sa u hepa rină , cu e xcepţi a caz ului în care a ceasta se fa ce s ub sup ra v eg he re m edic ală
d ir e ctă, î n tr uc ât, A IN S-uril e pot pote n ţa e fe c te le an tic oag ulan te lor ( ve zi pc t. 4.4.) .
Alte an alg ezic e i nclu siv i nh ibi to rii s ele ctiv i a i c ic loo xig ena zei 2: a se evita u til iz a re a concom itentă a
dou ă sau m ai m ulte A IN S-u ri (i nc lus iv a cid acetilsalicilic ), d eoare ce a ce st l uc ru poa te c re şte ris c u l d e
e fe cte ad verse (v ezi pc t.4.4) .
Dator it ă le gării î n pr op orţie m are a nap roxenu lu i de pr oteine le p la sm atice, p acienţi i c ăro ra l i se
ad mini str ea ză sim ultan hi dan to ine, antic o ag ul an te, alte A IN S-uri , acid acetilsalicilic sau
s ul fona mide cu l e g are put erni că de p ro te ine le p la sm atice t reb uie m onitor iz a ţi î n ceea ce priveşte
s im pt om ele de supradoz are la a ces te m edicam ente . Pa cie n ţii c ăro ra li s -a ad mini str at sim ultan
Etrixenal şi o hi dan to ină, su lf ona midă s a u sul fon ilu ree tr ebui e m onitori za ţi pe ntr u a jus ta re a do zei
da că e ste ne ce sa r.
N u au f ost ob se rv ate i n te ra c ţiuni în s tud ii le c lin ice e fe c tua te cu na prox en ş i a nti c o ag ul an te s a u
de riv aţi i d e su lf oni lu ree d ar cu t oate ac est ea, s e reco mandă prude nţă, d eoa rece au fost obs erv ate
i nt era cţiuni cu a lţi a gen ţi n este ro id ie n i d in a cea stă c la să.
Se r eco mandă prudenţă atu nci când Et rixenal este a d m ini str at concom itent cu d iur etic e de oare ce
po ate s ă apa ră o s cădere a efe ctul ui di ure tic. Efe ctul na tr iur etic al fur ose m idul ui a f os t r apo rtat
c a f iind inh ib at d e une le m ed icam ente d in a cea st ă c la să. D iur etic ele pot cre şte ri scul de
ne frot ox ic ita te a l A IN S-uril or.
De a se m enea, a fost rapo rta tă inh iba rea c lea ranc e-ul ui renal al liti u lu i c eea ce c ond uce la
c re şte rea concen tr a ţii lor pla sm atic e a le a cestu ia.
N ap roxe nul şi alte an tiin fla m atoa re n este ro id iene pot reduce e fe c tul antihi perte n siv a l
a g en ţilor ant ihi perte n siv i. Utilizarea concomitentă a AINS cu inhibitori ECA sau
antagoniști ai receptorilor angiotensinei II pot c re şte r is c u l de i ns ufic ien ţă ren ală mai
ales la pacienții cu insuficiență renală pre -existentă (vezi pct 4.4) .
Prob en ec idu l ad mini str at c oncom itent cu n apro xenu l c re şte c once ntr a ţii le p la sm atice ale ace stu ia şi îi
ex ti nd e con side rab il tim pul de î n ju m ătă ţir e plasmatică.
Se reco mandă prudenţă în ca zul ad mini str ării c oncom iten te de m eto tr ex at, d ato rită unei pos ib ile
c re şte ri a tox ic ită ţii a ce stu ia, a vând î n vede re c ă na prox enul , ală tu ri de a lte a ntii nfla m atoa re
ne ste ro id iene a f ost r aport at c a a v ând un efe ct d e r ed uc ere a se cre ţi ei t ubu la re a m etot re x atu lu i î n
exper im en te le la anim ale.
AIN S-uril e pot exacer ba i n su fic ien ţa c ard iac ă, pot r e d uce rata de f ilt r a re g lo m erur ală şi
pot c re şte conce ntr a ţii le p la sm atice ale g lico zide lo r c ardi ace î n ca zul ad mini str ării
c oncom iten te cu a cestea.
Similar tut uror A IN S-uril or se re co mandă prudenţ ă a tun ci cân d cic losp orina e ste c o-ad mini str a tă
cu na proxe n, di n cau za ri sc ului c re sc u t de ne fro toxi cit ate.
A IN S-uril e nu t re b ui e u ti liz ate pe ntr u o pe rioa da de 8 - 12 z ile dup ă admini str a re a m ifep ris tone i,
î nt ruc ât a ces tea pot red uce e fe cte le m ifep ris to ne i.
Similar tut uror A IN S-uril or se re co mandă precau ţie a tu nci când ace ste a s e ad mini str ea ză
concom itent cu co rtico ste ro iz i, î ntr ucât e xi stă un r isc cr esc u t de u lc e ra ţii g astr o -int estin ale s au
s ân geră ri.
R ezulta te le o bţi nu te l a an im ale i ndi că f aptul că A IN S-uril e pot c re şte ris c ul de co nvulsii
a so cia te cu an tibi oti c ele de t ip c hino lo ne. Pa cie n ţi i c are ut il iz eaz ă concom itent c hi no lon e pot
a v ea un r isc cre sc u t de apa riţie a con vul siilo r.
7
Exi stă un risc c re scut de sâng eră ri g astr o-int estina le ( v ezi pc t. 4.4.) a tu nci când s u nt asociate
A IN S-uril e cu medica men te an ti a g re g an te p la che ta re şi inh ib ito ri s ele ctiv i ai recap tă rii s e rot on ine i
( IS R S).
Exi stă un posib il r isc de n efr ot ox ic it a te a tunc i cân d AIN S-uril e su nt ad mini str a te concom itent cu
t a c ro lim us.
Exi stă un risc c re scut de t o xi cita te h em atol og ică atun ci cân d AIN S-uril e sunt utiliz ate î mpr eună cu
z idov udină. E xis tă dov ezi î n ceea ce prive şte un risc sp or it de h em artroz e şi h em atom l a he mofil ici
H IV( +) ca re utilizează tra ta m ent conco mitent cu z idov udină şi i bupr ofen.
Este r e com anda tă într e ru pe re a t em por ară a t r a ta m en tul ui cu Etrixenal pe o perioa dă de 48 de o re
î na in te de t esta rea fun cţi ei supr are na le, î ntr ucât na proxe nul poa te i n te rfe ra cu anu mite t e ste p entr u
17 - cet ons te roi zi. În mod s im ila r, na proxe nul po ate să int erfe re ze cu anum ite t este de doz are u rina ră
a a cidu lui 5- hi droxi indo la ce tic.
4.6 Fertil it atea, sarc ina şi a lă pta rea
Sarc in a
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta sarcina şi/sau dezvoltarea embriofetală. Datele
din studiile epidemiologice sugerează existenţa unui risc crescut de avort, de malformaţie
cardiacă şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în prima
perioadă a sarcinii.
Riscul absolut de malformaţie cardiovasculară a fost crescut de la mai puţin de 1%, până la
aproximativ 1,5%. S e crede că riscul este dependent de creşterea dozei şi durat a tratamentului.
La animale, s- a arătat că administrarea inhibitorilor sintezei prostaglandinelor determină
creşterea numărului de avorturi în stadiul de pre - şi post -implantare şi mortalitate em briofetală.
În plus, la animalele la care a fost administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul
perioadei organogenetice, s -a observat creşterea incidenţelor diverselor malformaţii, inclusiv
cardiovasculare. În timpul primului şi celui de -al doilea trimestru al sarcinii, nu se recomandă
administrarea naproxenuluisodic decât în urgenţe. Dacă naproxenul sodic este utilizat de o
femeie care încearcă să devină gravidă sau în timpul primului sau celui de -al doilea trimestru de
sarcină, doza tre buie să fie cât de mică posibil, ca şi durata tratamentului.
În timpul celui de -al treilea trimestru al sarcinii, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot
expune fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductului arterial şi h ipertensiune
pulmonară);
• disfuncţie renală, care poate progresa la insuficienţă renală cu oligohidroamnios.
iar mama şi fătul, la sfârşitul sarcinii, la:
• prelungire posibi lă a timpului de sângerare, un efect antiagregant care apare chiar la
doze foarte scăzute.
• inhibarea contracţiilor uterine, determinând întârzierea sau prelungirea travaliului.
Consecutiv, naproxenul sodic este contraindicat în timpul celui de -al treilea trimestru al sarcinii
(vezi pct 4.3) .
A lăptar ea
N ap roxe nul a f ost d etec tat î n l ap te le fe m eilor c are a lă p teaz ă. Ut iliz area Etrixenal nu este
recomandată la pac ien te le c are al ăp te a ză.
F ertil ita tea
Există unele date care sugerează că medicamentele inhibitoare ale sintezei
ciclooxigenazei/prostaglandinelor pot determina infertilitate feminină, prin afectarea ovulaţiei
( v ezi pc t. 4.4.) . Efectul este reversibil la întreruperea tratamentului.
8
4.7 Efec te a su pra ca pac it ăţ ii de a cond uce ve hic u le ş i d e a f o los i u til aj e
U ni i p ac ien ţi po t p re zen ta s om nol enţă, a m eţe li, verti j, insom nie, fatig abilitate , tul burăr i v iz ua le
s au de presie conco mite nt u ti liz ării de Etrixenal . În ca zul în c are p acie n ţi i pr ezint ă ac este e fe cte
s a u a lt e e fe cte s im ila re nedo rit e, a ceştia nu tr e b ui e să co nducă veh ic u le s au s ă f ol ose asc ă utila je.
4.8 Reac ţii ad ver se
R eacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată
din datele disponibile).
Tulburări ga str o-in te sti na le :
F recv ente : pi roz is, g rea ţă, c ons tipa ţie, d ia re e, fla tu len ţă, di sp ep sie, d is c o nf ort abd ominal şi d ur ere
ep ig astr ică.
Mai puţin frecvente: sâng eră ri g astro -int estin ale, c are s unt uneo ri le ta le, î n sp ecia l l a pac ien ţi i
v ârs tn ic i ( vezi pc t.4.4.) , ulc er pe ptic, pe rforaţi e g astr o -int estin ală , obstrucţie a tractului gastro-
intestinal inferior şi superior, u lce ra ţii g astr o -int estin ale non- peptice, m ele n ă, vărsături,
he mate m eză, st om atit ă.
Rare: s tom atit ă ulc eroa să, e xace rba rea co lit ei u lcer oase şi a bo lii C rohn ( vezi pc t. 4. 4), e sofa g ită,
ga str ită şi pa ncre atit ă.
Tulbu rări hema tol og ic e ş i l im fa tic e:
Mai puţin frecvente: neu tr o pen ie, tr om boc itope nie, g ranu lo citopen ie inc lus iv a g ran uloc it oz ă,
eo zinof ili e, l eu cope nie .
Cu frecvenţă necunoscută : an em ie ap la sti că ş i a nem ie h em olitic ă.
Tulbu rări ale s is temul ui i m uni tar :
Rare : r eac ţii de h ipe rs e ns ib ilit a te au f o st r apo rta te î n ur ma tr ata m en tul ui c u A IN S-ur i l a p ac ie n ţii
c u s au f ără a nte ceden te de reac ţi i de h ipe rs e ns ib ili ta te a nte rioa re l a A IN S-uri . A ces tea au co nsta t î n
( a) reac ţii a lerg ice ne sp ecif ice şi a na filax ie ( b) rea ctiv ita te l a ni velu l apa ra tu lui resp ir a tor cons tând
î n a stm bronșic , agra v area ast m ul ui bronșic , br on hospa sm s a u di spnee, sau (c) dif e rit e t ulbur ări
cu tan ate, i nc luz ând erupție cutanată tranzitorie de diferite t ipur i, p rur it , ur tic arie, p urpu ră,
angio ed em , ş i m ai rar der matoz e ex fo lia tiv e ş i bu loa se (i nc
lu siv ne cro liz ă ep ide rm ică t oxică ş i
e ritem polimorf ).
Tu lbu rări m etab olice şi d e nut riţ ie :
Rare : h ipe rk ali e m ie .
Tulbu rări psihi ce:
Mai puţin frecvente: ins om nie, v ise a nor male, de presie, conf uzie şi ha luc ina ţii.
Tulbu răr i al e s is temul ui ne rv os :
Fr ecv ente: am eţe li , cefalee , s tă ri lipo tim ic e, so m nol en ţă, pa re ste zii,
Mai puţin frecvente: inc apac ita te de conce ntrare.
Rare : dis func ţii co gnitiv e.
Foarte rare: nevrită op tică re tr obu lba ră , convulsii.
Cu frecvenţă necunoscută : m en in gita a se p tică ( în s pecial la p acie n ţi i cu a fe cţiuni au to- im une
ex is te nt e, c um este lupu sul e rite m atos s is te m ic, bo ală m ixt ă de ţesu t co njun ctiv ), cu si mpt om e de
t ipu l redoare cervicală, cefalee , greaţ ă, v ărs ă tu ri, f ebr ă s a u de zori en ta re ( v ezi pc t. 4. 4.).
Tulbu rări oc ular e:
Fr ecv ente: tul bur ări vizuale .
9
Foarte rare: opacita te co rn ean ă, p ap il it ă şi pa pilo ede m.
Tulbu rări acu sti ce şi v e stib ular e:
Fr ecv ente: tin it us .
Rare : tulbur ări au ditiv e inclu siv r e d uc erea au zul ui şi vertij .
Tulbu rări ca rd iac e:
Fr ecv ente: ede m, pa lp ita ţii.
Mai puţin frecvente: i nsu fic ien ţă ca rd ia că şi i nsu fic ien ţă c ard iacă con gesti vă.
Stud iil e c linic e ş i d ate le ep ide miol og ice su gereaz ă că utiliz area de co xibi şi une le A IN S-ur i (î n
s pe cia l î n doz e mari şi în tr a ta m ent de l ung ă du ra tă ) po ate f i a so cia tă cu un risc uş or cre sc u t d e
e v en im en te t rom bot ice a rte ria le ( de e xem pl u i nfarc t m ioca rd ic s a u a ccide nt v ascu lar cer ebra l) ( vezi
pc t. 4. 4.).
Tulbu rări va scu la re :
Mai puţin frecvente: hipe rten siune a rte ria lă .
Cu frecvenţă necunoscută : v asc u lită.
Tulbu rări r e spi rat orii, tor acice şi m ed ia stina le:
Fr ecv ente: d ispne e, astm bronșic .
Mai puţin frecvente: pneumonie eo zinof il ică şi edem pul mona r.
Tulbu rări hep atob il iar e:
Mai puţin frecvente: icte r, he patit ă cu evoluție letală şi v alor i a nor male a le t este lor f unc ţi e i he patice.
Afecţiu ni cutan ate şi a le ţ esutului subc utana t:
Fr ecv ente: e ru pţii c utan ate i nc lus iv e rup ţi e m edicam entoa să fixă, mâncări me ( prurit) , u rtic ari e,
ech im oze, pur pură, t r an spir aţii .
Mai puţin frecvente: alo pe cie, e ritem polimorf .
Cu frecvenţă necunoscută : s indr om St ev en s J o hnson , erit em nodos, lic h en pl an, e rup ţie
pus tul oasă , L E S, nec ro liz ă ep ide rm ică, f oa rte r a r ne cro liz ă ep ide rm ică t oxică, r eac ţii d e
f o tos ens ib ilit a te, (inc lus iv caz uri î n c are p ie le a a re aspect s im ila r cu por fir ia cu ta n ată ta rd iv ă
”ps eudopo rfir ie ”) s au re ac ţii ase m ănă toa re ep ide rm oliz ei bul oase.
În ca zul în ca re ap ar s em ne de fra g ilita te a p ie lii , vezicule sau a lt e si mpt om e s ugestiv e pe ntr u
p se ud opor fir ie, tr ata m en tu l t r eb uie î n tr e rup t, iar p ac ien tul tr ebu ie m onitor iz a t.
Tulbu rări m usc u lo -s c he le tice ş i a le ţe su tul ui c onj unc tiv :
Mai puţin frecvente: mia lg ii şi s lă bi ciun e m uscul ară.
Tulbu rări r e na le şi a le că ilor ur inar e:
Mai puţin frecvente: nefrită glo m erul ară, ne frită i n te rs ti ţia lă, s ind rom ne fro tic , he matur ie , c re şte re a
valorilor cre atin inei serice, ne croz ă pa pil a ră r en ală şi ins ufic ie nţ ă ren ală.
Tulbu rări ale apar atului ge nita l ş i s ânu lu i:
Cu frecvenţă necunoscută : i n fe rtil it ate f e m ini nă.
Tulbu rări gen era le ş i l a niv e lu l l ocu lu i d e admi nis tr a re :
Fr ecv ente: sete .
Mai puţin frecvente: feb ră, fatigabilitate şi s ta re g ene ra lă de r ă u.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest
lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
10
domeniul să nătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Suprado zaj
Simpt om ele de supradozaj i nc lud cefalee , pirozis , gre aţă , v ărs ăt uri, du re ri ep ig astr ice, s ângeră ri
g astr o -int estina le, r a reo ri d ia ree, de zori ent are, ex cit aţie, s omnol enţă, a meţe li, tin itus, l eşin. Î n
caz urile de sup ra d oz are s em ni fic ativ ă su nt po sib ile i n suf ic ien ţa ren ală acut ă şi a fe cta rea fic atul ui.
D e as em enea, după i ngestia de A IN S-ur i pot să ap ară dep rim are a r esp ir a tor ie şi c om a, dar aceste su nt
r e a cţi i r are.
Înt r-un caz de s upradozaj c u nap roxen, p re lung ir ea tranz itor ie a tim pul ui de pr otr om bina, da to rită
hi po trom bine miei poate fi da tor ată i nh ibă rii s elec tive a s in te zei d e v itamina K depen dent de
f a ctor ii d e coag ulare.
A u exi sta t caz uri de pa cie n ţi c are a u pr ezen ta t c rize de e p ilep sie, d ar nu s -a put ut s ta b ili da că
a ce stea au fost co re la te cu ad mini str a re a d e na proxen s a u n u. N u se cunoa şte c are e ste doz a de
m ed ic a m ent car e pun e via ţa î n p eri col .
În cazul în care este nec esa r se aplic ă pac ien ţil or tr ata m ent s im pt om atic. În te rm en de o oră de la
i ng estia une i ca ntită ţi po te n ţial tox ice se va lu a în con side ra re ad mini str a rea de c ărbune a ctiv at.
A lte rna tiv , la ad ulţi s e po ate lua în cons ide ra re la va jul g astr ic în te rm en de o or ă de la ing est ia une i
s upr adoz e ca re p oate p une via ţa î n pe ric o l.
Se v a asi gur a o e li m ina re a dec vată a ur ine i.
Fun cţia r en ală şi h ep ati că tr ebui e a tent moni tor iz a te.
Pac ie n ţii t rebu ie s upr av eg hea ţi t im p de cel puţin p atr u or e d upă ing est ia uno r c an tităţi po te n ţial
t ox ice din m ed icam ent.
C onv ulsiile f rec ven te s a u pre lu ng ite p ot fi t ra ta te cu d ia zepam i ntr av enos .
De a se m enea, a lte măsur i p ot f i i nd ica te î n fun cţie d e sta rea clin ică a pa cie n tu lui .
H em odi aliz a nu red uce c oncen tr a ţi il e p la sm atic e a le n apr oxe nul ui d in c auz a g rad ului m are d e leg are
de pr ote in ele p la sm atic e. Cu t oate ace ste a, he modi aliz a p oate f i u ti lă în ca zul pac ien ţilo r cu
i ns ufic ien ţă ren ală că ro ra l e -a f ost ad mini str at napr oxen.
5. PRO PR IE TĂŢ I FAR MAC O LO GICE
5.1 Pro prie tă ţi f ar mac odin ami ce
G rupa f ar mac ote rape uti că: „A ntiin fla m atoa re / a n ti r e u m atice n este roi die n e ( AIN S) - D eri vaţi de
ac id pr opioni c”.
C od ATC : M01A E02.
Nap roxe nul este un analg ez ic an ti in fl am ato r ne ste ro id ian, cu p rop rietă ţi an tip ir etic e, a șa cum a f ost
de mons trat î n sis te m ele c la sice de t e sta re la a n im ale. N ap roxe nul îşi e xerc ită efe c tu l s ău
an tiinf la m ator chia r şi l a an im ale le a dren ale c to m iz a te, ceea c e ind ică că a cţi un ea s a nu este m edia tă
pr in in te rm ed iul ax ei h ipof iz o -supr are n ale .
11
N ap roxe nul inh ibă pros ta g landi nsin te ta za ( similar altor A IN S). C u toate ace ste a, similar alt o r
A IN S, m ecan is m ul ex act al a cţiun ii a ntiin fla m atoa re nu e ste cu nos cu t.
5.2 Pro prie tă ţi f ar mac oc in eti ce
Nap roxe nul este co mpl et a bsor bit di n tr a ctul gastr o-int estin al, ia r co ncen tr a ţii le p la sm atice
m ax im e s unt a tinse î n 2 p ână l a 4 or e. N ap roxe nul este p re zent în sâ ng e, î n pr in cip al sub fo rm ă
ne modif ic ată, l e g at ex te n siv de p rot ein ele p la sm atice.
Ti mpul de î njum ătă ţir e p la sm atică e ste cup rins î n tr e 12 şi 15 ore, ce ea ce pe rm ite c a faza s ta ţion ară
s ă se at ing ă în tr -o pe rioa dă de 3 zile de l a i niţ ie rea trata m en tul ui cu o schemă de administrare a
dozelor d e două ori pe z i. G rad ul de ab sor bţie nu este a fe cta t î n mod s em nifi ca tiv de a lim en te s au de
m ajo rita tea antia cide lo r.
Ex cre ţia se fa ce p repo nde rent prin u rină, în pri ncip al sub f ormă de naproxen c onju gat, şi p arţi al
s u b f ormă ne metab oliz ată. M etabo lis m ul l a co pii e ste s im ilar cu c el al adu lţi lo r. B olile c ron ice
hepa ti ce d e natur ă a lco olic ă reduc concen tr a ţia p la sm atică to ta lă a nap roxenu lu i, d ar c re sc
conc en tr a ţia n aproxenu lu i li ber.
La v ârs tni ci, concen tr a ţi ile pla sm atice ale na proxenu lu i l ib er s unt cr esc u te, c u toate că,
conc entr a ţii le p la sm atice to ta le sunt n esc hi mba te
5.3 Dat e pr eclin ice de s igura nţă
Rezultatele studiilor toxicologice au arătat o toxicitate relativ scăzută a naproxenului sodic: reacţiile
adverse apar mai ales la nivelul tractu lui gastro-intestinal. După administrare orală valorile LD50 au
fost de 0.5g/kg corp la şobolani şi peste 1.0 g/kg corp la şoareci, hamsteri şi câini. Studiile
toxicologice au demonstrat că şoarecii, iepurii, maimuţele şi porcii tolerează bine dozele repet ate de
naproxen; toxicitatea este mai accentuată la şobolan şi în special la câine. Similar altor
antiinflamatoare nesteroidiene, reacţiile adverse apar cel mai frecvent la nivelul tractului gastro -
intestinal şi la nivel renal.
Nu au fost observate efecte asupra fertilităţii, deşi există unele date care sugerează că
medicamentele inhibitoare ale sintezei ciclooxigenazei/prostaglandinelor pot determina
infertilitate feminină, prin afectarea ovulaţiei; efectul este reversibil la întreruperea
tratamentului. N u au fost observate efecte embriotoxice şi teratogene. La administrarea
naproxenului sodic în ultimul trimestru de sarcină, gestaţia este prelungită, iar travaliul este
întârziat. D e asemenea, s -a stabilit că naproxenul sodic poate prezenta reacţii adverse asupra
sistemului cardiovascular fetal (închiderea prematură a ductului arterial, insuficienţă cardiacă
congestivă, hipertensiune pulmonară). Nu au fost observate efecte mutagene sau carcinogene ale
naproxenului.
Naproxen trece bariera placentară şi este distribuit în laptele matern.
Au fost observate reacţii adverse în studiile non- clinice numai la doze suficient de mari comparativ
cu dozele administrate la om, ceea ce prezintă o relevanţă clinică scăzută.
6. PRO PR IE TĂŢ I FAR MACEUT ICE
6.1 Lis ta ex cip ien ţilo r
Lac toz ă m onohi drat
Amidon de porumb
Oxid galben de fer (E172)
Po vidonă ( K -29/32)
Amidon glicolat de sodiu (T ip A)
St earat de m ag ne ziu
6.2 Incompat ib ili t ăţ i
N u e ste ca zul .
12
6.3 Per ioa da de v alab il it ate
4 ani
6.4 Preca uţii s pec ia le p entru păs tr a re
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Nat ura şi co nţi nutul am bal aj ului
Cutie cu b lis ter P VC-PE -PVDC /Al a câte 10, 20 compri mate
Es te p osib il ca nu t oate m ări m ile de a m ba la j s ă fie co merc ia liz a te .
6.6 Preca uţii sp ec ia le p entru e li m inarea rez id uuril or
Fă ră ce rin ţe s pecia le.
7. DEŢINĂTO RUL AUT ORIZ AŢ IEI D E P UNERE PE P IA ŢĂ
Proenzi s.r.o.
Oldřichovice 44,
739 61 Třinec,
Republica Cehă
8. NUMĂ RUL (ELE ) AUT ORIZ AŢ IEI D E P UNER E P E P IA ŢĂ
7263/2014/01- 02
9. DATA P R IM EI A UTO RIZ Ă RI S AU A RE ÎNNO IRII A UTO RIZ AŢ IEI
Data primei autorizări Decembrie 2014
10. DATA REV IZ U IRII T EXTULUI
Iun ie 2015
